Un paradox
Prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae
28 Iulie 2021
Într-un
interviu pentru documentarul „Hold-Up”, celebru virolog francez Luc Montagnier
(Premiul Nobel pentru Medicină) declara că, după ce o persoană este vaccinată,
virusul nu este ucis sau neutralizat. În schimb, virusul găsește „o altă
soluție” sub formă de variante. Virologul ar mai fi spus: „În fiecare țară este
la fel: curba vaccinărilor este urmată de curba deceselor”. Imediat după
această declarație, „experți în virologie, epidemiologie și sănătate publică”
au sărit ca arși și au susținut că această afirmație este falsă, deoarece
mutațiile fac parte din evoluția naturală a virușilor. Acest lucru nu explică
însă evoluția paradoxală a pandemiei: țările cu o rată mare de vaccinare nu
stăpânesc mai bine epidemia comparativ cu cele cu o rată mică de vaccinare.
Dimpotrivă. De exemplu, dacă comparăm datele valabile la 24 iulie 2021 observăm
că numărul de infecții, spitalizări, decese este în creștere semnificativă în
țările „fruntașe” la vaccinări (Marea Britanie, Spania, Portugalia, Israel,
Ungaria, Polonia etc.) comparativ cu țările care au vaccinat mai puțin
(România, Bulgaria). Mai mult, apare și un paralelism inexplicabil: odată cu
atingerea unui prag de 30% populație vaccinată, apare și o creștere a cazurilor
de infectați.
Unii
cercetători încearcă să lege această evoluție de două fenomene cunoscute:
antibody-dependent enhancement (A.D.E.) și enhancement respiratory disease
(E.R.D.). Antibody-dependent enhancement (A.D.E.) este un fenomen în care
legarea unui virus la anticorpi îmbunătățește intrarea acestuia în celulele
gazdă, urmată de replicarea acestuia. A.D.E. poate provoca boli respiratorii
grave și leziuni pulmonare acute după infecția cu virusul respirator (E.R.D.)
cu simptome de infiltrare monocitară și un exces de eozinofile în căile
respiratorii. A.D.E. împreună cu mecanismele dependente de celulele helper T de
tip 2 pot contribui la dezvoltarea bolii asociate vaccinului (V.A.D.E.)
Anticorpii
(structurile în formă de „Y”) se leagă atât la viruși, cât și la receptorii Fc
gamma (etichetați FcγRII), pe celulele imune care promovează infecția
celulară[1].
Altfel
spus, ADE apare atunci când anticorpii generați în timpul unui răspuns imun
recunosc și se leagă de un agent patogen, dar nu pot preveni infecția. În
schimb, acești anticorpi acționează ca un „cal troian”, permițând agentului
patogen să pătrundă în celule și să exacerbeze răspunsul imun determinând o
patologie gravă.
În
unele situatii, A.D.E. a rezultat din vaccinare cum ar fi de exemplu, la un
vaccin pentru virusul respirator sincițial (R.S.V.), pentru rujeolă (o versiune
timpurie a vaccinului realizată prin inactivarea virusului) sau recent (2016)
după vaccinare anti-virusul dengue (vaccinul a fost dat la 800.000 de copii din
Filipine - paisprezece copii vaccinați au murit după ce au întâlnit virusul
dengue în comunitate și drept urmare vaccinul a fost recomandat numai copiilor
cu vârsta peste 9 ani care fuseseră deja expuși la virus).
Enhancement
respiratory disease (E.R.D.) include mecanisme non-bazate pe anticorpi, cum ar
fi cascadele de citokine și imunopatologia mediată de celule. E.R.D. are
manifestari clinice severe de infecții virale respiratorii asociate cu
intervenții medicale (în special vaccinuri). Manifestări clinice similare pot
apărea ca rezultat al infecțiilor naturale. E.R.D. poate fi asociat cu o gamă
largă de mecanisme moleculare, incluzând activitatea anticorpilor dependenți de
FcR și activarea complementului (adică A.D.E.), dar și altor mecanisme
independente de anticorpi, cum ar fi moartea celulelor țesuturilor, eliberarea
citokinelor și / sau celulele imune locale activare.
A.D.E.
și E.R.D. au fost raportate pentru SARS-CoV și MERS-CoV atât in vitro, cât și
in vivo. Măsura în care ADE contribuie la imunopatologia COVID-19 este
investigată activ în prezent. Astfel, într-un articol (Antibody-dependent
enhancement and SARS-CoV-2 vaccines and therapies[2], care recenzează peste 100
de publicatii pe aceasta tema, Wen Shi Lee , Adam K. Wheatley , Stephen J.
Kent , Brandon J. DeKosky afirmă „Datele din studiul SARS-CoV și al altor
virusuri respiratorii sugerează că anticorpii anti-SARS-CoV-2 ar putea exacerba
Covid-19 prin îmbunătățirea dependenței de anticorpi (A.D.E.). Studiile
anterioare privind vaccinul respirator sincițial și virusul dengue au
evidențiat riscuri de siguranță clinică la om legate de ADE, rezultând în
studiile de vaccin eșuate”.
Sunt
prezentate în acest articolposibilele mecanisme ale A.D.E. în SARS-CoV-2,
câteva principii de atenuare a riscurilor pentru vaccinuri și terapii, ce
tipuri de studii ar putea dezvălui relevanța A.D.E. în patologia bolii Covid-19
și se examinează modul în care datele emergente ar putea influența
intervențiile clinice. Selectez câteva afirmații.
Cu
privire la mecanisme: „A.D.E. apare prin două mecanisme distincte în infecțiile
virale: prin preluarea îmbunătățită a virusului mediat de anticorpi în
receptorii Fc gamma IIa (FcγRIIa) care exprimă celulele fagocitare care duc la
creșterea infecției virale și a replicării acestora sau prin funcțiile
efectoare excesive mediate de Fc ale anticorpilor sau formarea de complex
imunitar care provoacă inflamație și iunopatologie îmbunătățite. Datele
disponibile sugerează că cel mai probabil mecanism A.D.E. relevant pentru
patologia Covid-19 este formarea de complexe imune anticorp-antigen care duce
la activarea excesivă a cascadei imune în țesutul pulmonar”
Cu privire la riscurile vaccinurilor
SARS-CoV-2:
-
pentru E.R.D. „Studii la șoareci au arătat imunopatologie E.R.D. la animalele
vaccinate cu SARS-CoV după provocarea virală. Imunopatologia observată a fost
în mare parte împotriva proteinei nucleocapsidelor. Hashem și colab. au arătat
că șoarecii vaccinați cu un vector viral adenovirus 5 care exprimă MERS-CoV S1
au prezentat patologie pulmonară în urma provocării virale, în ciuda conferirii
protecției. Profilurile de siguranță ale vaccinurilor Covid-19 trebuie
monitorizate îndeaproape în timp real în timpul studiilor de eficacitate umană,
în special pentru modalitățile de vaccinare care pot avea un potențial teoretic
mai mare de a provoca imunopatologie (cum ar fi formulări inactivate de virus
întreg sau vectori virali)”;
-
pentru A.D.E. „Dovezile pentru A.D.E. induse de vaccin la modelele animale ale
SARS-CoV sunt contradictorii și ridică potențiale probleme de siguranță.
Studiile de imunizare SARS-CoV pe modele animale au produs astfel rezultate
care variază foarte mult în ceea ce privește eficacitatea de protecție,
imunopatologia și potențialul A.D.E., în funcție de strategia de vaccinare
utilizată”.
Interesante
sunt analizele privind eficiența unor terapii (anticorpi monoclonali,
transfuzii etc.) în contextul A.D.E. Autorii concluzionează: „A.D.E. a fost
observată în SARS, MERS și alte infecții cu virus respirator uman, inclusiv
R.S.V. și rujeolă, ceea ce sugerează un risc real de A.D.E. pentru vaccinurile
SARS-CoV-2 și intervențiile pe bază de anticorpi. Cu toate acestea, datele
clinice nu au stabilit încă pe deplin un rol pentru ADE în patologia Covid-19
umană. Pașii pentru reducerea riscurilor de A.D.E. de la imunoterapii includ
inducerea sau administrarea de doze mari de anticorpi neutralizanți puternici,
mai degrabă decât concentrații mai mici de anticorpi non-neutralizanți care ar
fi mai probabil să provoace A.D.E. Mergând mai departe, va fi crucial să se
evalueze seturile de date clinice pentru animale și semne de A.D.E. și să se
echilibreze riscurile de siguranță legate de ADE cu eficacitatea intervenției
dacă se observă A.D.E. clinică. Studiile clinice animale și umane în curs vor
oferi informații importante despre mecanismele A.D.E. în Covid-19. O astfel de
dovadă este extrem de necesară pentru a asigura siguranța produsului în
intervențiile medicale la scară largă care sunt probabil necesare pentru a
reduce povara globală a Covid-19.
Alt autor, Darrell O. Ricke în „Two
Different Antibody-Dependent Enhancement” (ADE) Risks for SARS-CoV-2
Antibodies[3].
ajunge la concluzii asemanatoare: „Progresia
bolii Covid-19 include limfopenie, citokine și chemokine proinflamatorii
crescute, acumularea de macrofage și neutrofile în plămâni, dereglare
imunitară, furtuni de citokine, sindrom de detresă respiratorie acută
(A.R.D.S.) etc. Dezvoltarea vaccinurilor pentru SARS, MERS-CoV și alte
coronavirusuri au fost dificil de creat datorită răspunsurilor îmbunătățite ale
bolii (A.D.E.) induse de vaccin la modelele animale. Mai mulți
betacoronavirusuri, inclusiv SARS-CoV-2 și SARS-CoV-1, extind tropismul celular
prin infectarea unor celule fagocitare (macrofage imature și celule dendritice)
prin absorbția de virus a receptorului Fc legat de anticorpi. Îmbunătățirea
dependentă de anticorpi (A.D.E.) poate fi implicată în observarea clinică a
severității crescute a simptomelor asociate cu niveluri ridicate timpurii de
anticorpi SARS-CoV-2 la pacienți.
Sugarii
cu sindrom inflamator multisistemic la copii (MIS-C) asociat cu Covid-19 pot
avea, de asemenea, .A.D.E cauzată de anticorpii SARS-CoV-2 dobândiți matern,
legați de mastocite. Riscurile A.D.E. asociate cu SARS-CoV-2 au implicații
pentru tratamentele Covid-19 și MIS-C, vaccinurile cu celule B, terapia cu
anticorpi SARS-CoV-2 și terapia cu plasmă convalescentă pentru pacienți.
Anticorpii SARS-CoV-2 legați de mastocite pot fi implicați în MIS-C și
sindromul inflamator multisistem la adulți (MIS-A) după infecția inițială
Covid-19. Anticorpii SARS-CoV-2 legați de receptorii Fc de pe macrofage și
mastocite pot reprezenta două mecanisme diferite pentru A.D.E. la
pacienți.Aceste două riscuri diferite ale A.D.E. au posibile implicații pentru
vaccinurile cu celule B SARS-CoV-2 pentru subseturi de populații bazate pe
vârstă, anticorpi cu reactivitate încrucișată, variabilități ale nivelurilor de
anticorpi în timp și sarcină. Aceste modele pun un accent sporit pe importanța
dezvoltării de vaccinuri cu celule T SARS-CoV-2 sigure care nu depind de
anticorpi.”
Există
și opinii contrare mai ales pe site-ri de informare, de propaganda - cum este
de exemplu[4]. Iată răspunsurile la două întrebări:
- Ar
trebui să fiu îngrijorat de faptul că copilul meu va dezvolta A.D.E. după
vaccinare?
Vaccinurile
recomandate în mod curent astăzi nu provoacă A.D.E. Dacă ar face acest lucru,
vor fi eliminate din utilizare. Studiile clinice de fază III sunt concepute
pentru a descoperi reacțiile adverse frecvente sau severe înainte ca vaccinul
să fie aprobat pentru utilizare.
-
Noile vaccinuri Covid-19 pot provoca A.D.E.?
Nici
boala Covid-19 și nici noile vaccinuri COVID-19 nu au prezentat dovezi ale
cauzării A.D.E. Persoanele infectate cu SARS-CoV-2, virusul care cauzează
Covid-19, nu au fost susceptibile de a dezvolta A.D.E. după expunerea repetată.
Acest lucru este valabil și pentru alte coronavirusuri. De asemenea, studiile
privind vaccinurile în laborator cu animale sau în studiile clinice efectuate
la oameni nu au găsit dovezi ale ADE
În
concluzie, există o suspiciune rezonabilă că vaccinurile ar putea declanșa
A.D.E.; când există incertitudini și controverse științifice în aplicarea unor
măsuri este recomandabilă precauția maximă. Cu atât mai mult la minori și
tineri.
P.S.1.
Prezenta notiță este adresată „experților”, vedetele pandemiei (la televizor)
care ne sufocă cu tot felul de sfaturi, amenințări și previziuni apocaliptice.
De aici limbajul tehnic utilizat. Sper să-l înțeleagă.
P.S.2.
Alt paradox: deși vaccinații sunt protejați față de varianta delta doar în
proporție de 39% (potrivit declarațiilor oficialilor din Israel), transmit
virusul, reprezintă 40% dintre cei internați și mor de Covid-19, nevaccinații
sunt acuzați de toate relele. Poate pentru că ultimii nu contribuie la
progresul științei și la bunăstarea financiară a firmelor producătoare de
vaccinuri?
P.S.3.
Sunt întrebat de ce nu răspund atacurilor la persoană venite din partea a
diferitelor personaje. Răspunsul e simplu: prefer să-i ignor pentru că nu mă
afectează și interesează părerea persoanelor respective și știu că dacă „te
bagi în tărâță te mănâncă porcii”.
Aranjament
grafic - I.M. după „The-scientist”
--------------------------------------
[1]
https://en.wikipedia.org/wiki/Antibody-dependent_enhancement
[2]
Nature Microbiology vol. 5, pag.1185-1191, 2020,
https://www.nature.com/articles/s41564-020-00789-5
[3]
Frontiers in Immunology, 2021,
https://www.researchgate.net/publication/349569875_Two_Different_Antibody-Dependent_Enhancement_ADE_Risks_for_SARS-CoV-2_Antibodies
[4].
https://www.chop.edu/centers-programs/vaccine-education-center/vaccine-safety/antibody-dependent-enhancement-and-vaccines
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu