Intalnire Diplomatica la Hotel Ambasador Jiul -Ramada
Bania Maxima
Cu un tanar ucrainean, Sasa, cu mama ucraineanca, si
tatal rus,
Refugiat din Odessa, cu copil,si sotie insarcinata
~*~
Sa vezi ce greu e sa vorbesti prin semne,
Sa-ti folosesti si mainile si trupul,
Sa conversezi de munca, si de vreme,
Ce o sa faci, cu alti, ca sa faci stupul –
Sa ceri si explicatii, sa iei lectii,
Sa faci apoi cu mainile si restul,
De-ai inteles si ai trecut si testul,
Tot felul, si tot felul – de noi chestii…
Si vechi, sa-ti remorchezi, familiei,
lestul…
Sa tragi, si tragi, si tragi, diverse acte,
Papire, ca paramele pe nave –
Sa-ncarci si sa descarci atatea brave –
De marfuri – si de bune – ca pe sclave –
Sa nici nu stii ce vine, si cand vine,
Sa incropesti pe noile programe,
Si harduri, si retele, noi icoane,
Pentru copii, si-nsarcinate mame –
Sa deranjezi in jur, intreaga lume,
Cu intrebari, stupide, in engleza,
Ca nu pricepi o boaba din ce spune,
Cate-un agent vamal – la nicio teza –
Asteapta de la tine – tot – din freza!
El, are numai sediu, are firma,
El, are numai vechea lui traditie,
El, are pielea care nu si-o schimba,
El, are si procuratura//, si militie///,
El, are jobul lui pe vesnicie,
Tu, ai doar tema asta debordanta:
Sa faci si intr-o noapte, lumea toata!
Sa scape – tot cu marfa descarcata!
Vapoare, cu vapoare, cu vapoare!
Din aplicatia scrisa – la ciuboata!
Si pana la genunchi, din cap – tastata!
Si-acum, sa nimeresti – la cate unul,
Nabab, ce are mult prea multa minte,
Incat isi uita slipul din cuvinte,
Revine! Inotand ! – tot Inainte!
Si – ofiter servante – de Marina,
Sa iesi cu toate cele la lumina!
Ca ii repeti si opera senina,
In … alta limba! Si-n familia putina,
Nu mai esti June! – ai si o sotie!
Plus un copil, si-un altul ce-o sa vina!
Si n-ai … de lucru! Nici la agentie!
Si Ia! Te uita! Lume! Soro, frate!
Cat eram noi, de noi, de ei, departe!
Aidoma! Ca doua lacrimi sparte!
Cat eram noi de fara osebire!
Cand este vorba de asemuire!
Cat eram noi de pasatori, de unul,
Ramas pe dinafara! Ca nebunul!
Sa traga – inteleptii lumilor – cu tunul!
Sa dea de lucru, la intreaga strainatate!
Pe unde sunt, si ar putea – a bate!
Eram si eu – tot tanar – ca si astazi!
Si – cand vedeam – cum nu se mai termi’na –
Aceasta revarsare de stupina,
De -atatea marfuri – cat nu pot sa vina –
O vesnicie – de resursa oarba,
m-am framantat si mi-am soptit in barba:
- Ce
bine-ar fi! Ce bine! Cat de bine!
- Ca
marfa-n piese daca ne mai vine,
- Sa
se monteze, demonteze, iara!
Chiar daca nu se cumpara – si vinde!
Avem si noi – un job! - la noi, in tara!
Din primavara-n iarna-n primavara!
Ne mai cunoastem – mai plecam pe-afara,
La pas, la ce-am putea, la carucioara,
Mai invatam cum, mainile, prin semne,
Mai dam si teste, pe idei de lemne,
Pe coli – ce nu exista! – doar orale!
Si – tot traim – chiar si in haine goale!
Chiar si mancand pamantul ud, in foale,
Sa vina aia mici, caci noi, pesemne,
Am fost prea criminali, si prea-n sudalme,
Am dat cu totii in infern, pe mari prea calme!
*
2 noiembrie 2022
~*~
Cdr,
Jianu Liviu-Florian
