DIABOLIC

DIABOLIC

Cei care au pus stăpânire pe România prin lovitura de stat din decembrie 1989 se dovedesc a fi, realmente, diabolici.

Am tot sperat că se vor sătura de atâta furat şi de atâta rău făcut poporului român şi că va veni un moment când ne vor lăsa în pace.

Nici o speranţă.

Nu vor pleca, niciodată, de bună voie şi vor găsi noi şi noi soluţii să ne fure şi să ne facă rău. Singura şansă este să-i alungăm de la conducerea statului nostru.

1. Am spus, din capul locului, că atât programul electoral cu care PSD a câştigat alegerile din decembrie 2016, cât şi programul de guvernare al alianţei PSD-ALDE, nu au fost altceva decât nişte cacialmale cu care Liviu Dragnea şi „consultanţii” săi străini, de fapt, stăpânii săi, au înşelat, încă o dată, electoratul român. Aşa cum s-a întâmplat cu toate programele electorale şi cu toate programele de guvernare cu care FSN, PDSR, PSD, PD, PDL, PNL, ca şi toate celelalte „aripi” desprinse din fosta securitate şi din nomenclatura PCR, au tras pe sfoară poporul român în ultimii 28 de ani.

2. Buni cunoscători ai situaţiei dramatice în care chiar ei au adus ţara, prin „reformele” impuse românilor de către cei pe care ei i-au instalat la conducere prin lovitura de stat din dcembrie 1989, „consultanţii” lui Liviu Dragnea au sesizat faptul că una din consecinţele alungării din ţară a jumătate din populaţia aptă de muncă a fost aceea că românii au înţeles, direct, prin experienţă proprie, nu din auzite, că au fost transformaţi în sclavi, plătiţi cu cele mai mizerabile salarii şi pensii din Europa, în ciuda faptului că resursele ţarii lor le-ar fi permis salarii şi pensii mult mai mari.

Aşa au ajuns consultanţii la ideea unei majorări bruşte a salariului minim, a salariilor bugetarilor şi a valorii punctului de pensie, măsuri bine primite de cea mai mare parte a electoratului, care a şi dat votul ei pentru PSD şi l-a adus la guvernare.

3. În economia României, există resurse financiare, există banii cu care ar putea fi sporite salariile şi pensiile românilor.

În România, salariile (împreună cu pensiile şi ajutoarele sociale) reprezintă mai puţin de o treime din PIB-ul creat de români, restul, de două treimi, este încasat, ca profituri, de către cei care au devenit propriatarii capitalului, prin hoţiile numite privătizări şi retrocedări.. Aproape 90% din acest capital este, astăzi, controlat de străini, de transnaţionali, ceea ce face ca cea mai mare parte a  profiturilor să fie scoase în afara ţării, nedeclarate şi neimpozitate. În ciuda faptului că investiţiile din capital străin reprezintă numai 1% din totalul investiţiilor realizate în România în ultimii 28 de ani.

În ţările civilizate, raportul dintre salarii şi profituri este exact invers: două treimi pentru salarii şi o treime pentru profituri..

4. Creşterea salariilor şi pensiilor românilor poate avea loc numai fie prin schimbarea raportului dintre salarii şi profituri, în favoarea primelor, fie prin creşterea PIB-ului, pe baza căreia să poată creşte şi salariile şi profiturile.

Programul electoral al PSD, ca şi primul Program de guvernare al alianţei PSDALDE, nu cuprind nici o măsură care să determine schimbarea raportului dintre salarii şi profituri şi nici o mâsură care să determine creşterea PIB-ului, fără îndatorarea ţării..

Am arătat, la timpul potrivit, că aşa-zisul Fond Suveran de Dezvoltate şi Investiţii  este o mare cacialma. El nu are nimic de-a face mici cu suveranitatea, nici cu dezvolarea, nici cu investiţiile. Este o înşelătorie, prin care Dragnea şi cu consultanţii lui vor să transfere în proprietatea transnaţionalilor ultimele rămăşiţe ale capitalului furat de statul român de la propriul popor, prin Legea 15/1990. Ultimele 15 miliarde din cele 500 de miliarde de euro, actuali,, cât este valoarea furtului, a prejudiciului, pentru care ar trebui trimişi în judecată şi condamnaţi cei care au iniţiat, adoptat şi promulgat această lege criminală.

5. Liviu Dragnea şi consultanţii lui au ştiut de la bun început că promisiunile lor privind creşterea salariilor şi pensiilor nu vor putea fi îndeplinite.

Au pus la cale circul cu demiterea Guvernului Grindeanu, pe de o parte, pentru a permite constituirea unui Guvern mai „al meu”, pentru Klaus Iohannis şi, mai ales, pentru cei care l-au făcut Preşedinte al României şi îl ţin în această funcţie, pe de altă parte, pentru a introduce în programul de guvernare noua cacialma numită impozit pe cifra de afaceri, prin care se încearcă finanţarea creşterii salariilor şi pensiilor printr-un impozit ...........plătit de salariaţi şi pensionari.

6. Impozitul pe cifra de afaceri, cunoscut şi sub denumirea de impozit pe circulaţia mărfurilor, sau impozit pe vânzări, „sales tax”, la americani, este un IMPOZIT INDIREACT, o TAXA PE CONSUM.

Acest impozit este suportat, este plătit de COMSUMATORI, nu de către producători, sau de vânzători, nu de către întreprinderi sau de către companii.

Producătorul, sau vânzătorul nu face altceva decât să COLECTEZE impozitul şi să-l transfere la bugetul, de stat, sau local. Nu plăteşte el, din banii lui, aşa cum plăteşte, de exemplu, pentru că are în proprietate un teren, o clădire, un camion, un tractor etc.

Impotizul pe cifra de afaceri va fi plătit de către CONSUMATORI, de către toţi cei care au votat pentru PSD, dar şi de către toţi ceilalţi români care vor cumpăra bunuri şi servicii de pe piaţa românescă,

7. Formidabilă diversiunea creată pe acest subiect de către toată presa din România.

O parte a presei sperie românii că noul impozit va determina intrarea în faliment a mii de întreprinderi, reducerea investiţiilor, a locurilor de muncă,  plecarea investitorilor etc.

O altă parte a presei ridică osanale PSD-ului şi lui Liviu Dragbea pentru că a declanşat rărboiul împotriva multinaţionalelor, pe care le pune să plătească noul impozit, din care vor fi plătite creşterile de salarii şi pensii.

Toţi mint cu neruşinare, pentru a ascunde mârşăvia pusă la cale de către trădătorii de ţară.

Totul pentru un pumn de arginţi!

8. Impozitul pe cifra de afaceri nu are nici o legătură cu banii companiilor, fie ele mici sau mari, fie ele în proprietatea românilor sau a transnaţionalilor, nu are nici o treabă cu investiţiile, cu locurile de muncă etc El are legătură cu buzunarul consumatorului, salariatului, al pensionarului, al asistatului social etc

Impozitul pe cifra de afaceri nu va duce la reducerea veniturilor, a profiturilor pe care le încasează multinaţionalele din România. Dimpotrivă, deoarece impozitul pe cifra de afaceri va înlocui impozitul pe profit, va avea ca efect reducerea contribuţiei acestor companii la bugetul de stat, respectiv creşterea profiturilor realizate de aceste companii în România.

9. Dacă vor fi lăsaţi să guverneze până în decembrie 2020, Dragnea, Tăriceanu şi ai lor, prin desfiinţarea impozitului pe profit, vor băga în buzunarele şi conturile multinaţionalelor un plus de peste 10 miliarde de euro, mult mai mult decât ne-ar trebui ca să terminăm şi autostrada Piteşti-Sibiu, şi  autostrada Comarnic-Braşov, şi autostrada Braşov-Timişoara, şi autostrada Cluj-Târgu Mureş-Iaşi. Prin instituirea impozitului pe cifra de afaceri, ei vor scoate din buzunarele consumatorilor români - salariaţi, pensionari, mici întreprinzători etc - peste 8 miliarde de euro, pe an, adică 24 miliarde de euro, în trei ani, din care vor folosi o mică parte pentru plata creşterilor de salarii şi pensii, restul urmând să intre în conturile firmelor căpuşe ale guvernanţilor.

10. Ceea ce vor face cei care vor iniţia, adopta şi promulga legea prin care va fi instituit impotizul pe cifra de afaceri, ca înlocuitor al impozitului pe profit, poartă numele de subminare a economiei naţionale.

Iată de ce au avut grijă să scoată din Codul Penal infracţiunea de subminare a economiei naţionale!.

DIABOLIC!

Constantin COJOCARU

5 iulie 2017.

DIABOLIC!

Constantin COJOCARU

5 iulie 2017.

Domnu Cojocaru

Eu nefiind economista de formatie, preiau prezentarea dvs - nu o numesc analiza - ca fiind concluziile unui economist. Inteleg ca toate punctele din expunerea dvs sunt aspectele care structureaza o concluzie.

Aceasta concluzie prezentata de dvs , o avem foarte multi romani, si e perceputa - nu de ieri sau de azi -  prin caile personale de intelegere , functie de domeniul in care exersam intelectual.

Personal mi-as fi dorit o prezentare a schemei de "miscare" a faptelor/masurilor/produselor... politicilor economice ale guvernantilor prin care se impune concluzia.

De exemplu la punctul 3 mi-as fi dorit sa inteleg detailat cum se formeaza acele resurse financiare de care dispune tara in prezent si care este mecanismul prin care ele se evapora , iau cai incorecte....sau la punctul 4 mecanismul economic care ar impune o refacere a raportului salarii- profit.

Asta, desigur, ar presupune o analiza.in viziunea mea. Eu , la nivelul meu, am nevoie pentru o buna intelegere a situatiei,  de aceasta analiza.

S-a inteles destul de repede ca PSD-ALDE nu are oameni de specialitate care sa gindeasca situatia economica de la noi, ( a se vedea pregatirile scolare ale celor pusi in functii de conducere care exemplifica dictoanele : " nuca in perete" sau "unde dai si ...ce ti se crapa" ) . Pur si simplu nu au oameni . Au doar "invirtiti" , "sifonari" de "floricele" de pus la CV-uri.  Adica indivizi care s-au orientat catre un partid prin care sa aiba acces la invarteli , la informatii de invarteli, la proptele pentru diverse oportunitati  mirosite de ei sau de apropiati  lor, intr-un cuvind : oportunisiti, fripturisti, parveniti, ageamii.  Si partidul care prezenta cea mai mare siguranta ca detine putere este PSD-ul.  De aci se intelege clar ca Dragnea a avut consultantii straini pentru alcatuirea programului de guvernare. De altfel consultantii au fost facuti cunoscuti de presa. Cine vrea ii poate gasi pe google. .

Repet : eu stiu ca ce spuneti este realitatea denuntata in aspectele ei esentiale, dar la nivelul meu ( si sunt f multi ca mine) am nevoie de o intelegerea a mecanismului detailat, profund al "faptelor" economice ce decurg din masurile propuse de guvernanti.

M-as bucura daca d-na Afrodita Iorgulescu si-ar face timp pentru un raspuns

Sa auzim de bine

Ma.Be

Ioan Rosca

Nu e domeniul meu. Dar constatat anumite nepotriviri de perspectiva, confruntind acest articol cu cel publicat de curind de domnul Serbanescu:

https://gandeste.org/adevaruri/ilie-serbanescu-sa-nu-ne-ascundem-dupa-deget-capitalul-strain-obtine-in-romania-profituri-fabuloase-chiar-abominabile-dar-pe-care-le-ascunde-de-la-impozitare/80956

In rezumat, domnul Serbanescu spune ca multinationalele care ne-au cotropit fac 6 miliarde venit,cu 4 miliarde cheltuieli si 2 miliarde profit, si cu 1/3 din salariati, in timp ce cele romanesti fac profit mult mai mare la venit mai mic, deci par mult mai rentabile, avind 2/3 angajati. 6 miliarde profit ar face firmele romanesti- spune domnul Serbanescu- dar mai jos tot el lasa sa se inteleaga ca tot cam 6 miliarde ar fi venitul brut a lor ("cam jumătate din cifra de afaceri obținută de ansamblul firmelor din România")- contradictie care face demonstratia imposibil de validat.

Sa presupunem insa ca verificind datele se ajunge la concluzia ca firmele straine par net mai putin rentabile, ceea ce evident inseamna ca-si exeternalizeaza profiturile si internalizeaza pierderile. Atunci un impozit bine dozat pe cifra de afaceri ar putea lovi , in medie, mai mult in firmele straine evazioniste, care ar fi silite sa renunte la cotcariile prin care micsoreaza venitul V sau maresc cheltuiala C, astfel incit profitul V-C=P, la care se aplica acum impozitul de 0,16=16% sa fie mai mic decit ar fi corect.

Mai exact, daca s-ar introduce un impozit de a% pe cifra de afaceri V, cuatia de echilibru ar fi:

0,16(V-C)=a*V  sau (0,16-a)V=0,16C sau (0,16-a)/0,16 = C/V sau 1-a/0,16=C/V sau

1-C/V=a/0,16 unde daca notam 1-C/V=(V-C)/V=R (rentabilitatea)

avem la echilibru R=a/0,16

Asadar, daca rentabilitatea unei firme este mai buna ca a/0,16, ea cistiga din noul impozit, daca e mai mica  pierde, daca e egala ramine ca pina acum.

De exemplu la rentabilitati economice de 1%, pragul de la care se pierde prin noua impozitare este 0,16%

Daca R=10% pragul de echilibru este a=1,6%

Daca R=33% cum par a avea per global firmele straine pragul de echilibru este circa 5,3%. Daca se pune un impozit sub acest prag firma cistiga, daca a este peste/ firma pierde.

Sau invers , cu a=1% impozit global, au de pierdut firmele cu rentabilitati sub 6%

Cu a=2% , pierd firmele cu rentabilitati sub 12%

Cu a=5% din V pierd firmele ce realizeaza R sub 32%

ETC

Aceste calcule arata ca ar exista un efect de incurajare/descurajare in functie de rentabilitate, alegindu-se potrivit indicele a de impozitare pe cifra de afaceri. Putindu-se viza- global statistic firmele straine, daca ele au rentabilitati mici, suspecte.

Cu riscul de a lovi in firme romanesti justificat nerentabile, poate pentru ca platesc salarii mai decente.

Domnul Cojocaru spune insa ca e iluzorie ideea ca reactia firmei straine aparent nerentabile va fi sa reduca falsul V sau sa micsoreze falsul C prin renuntarea la o parte din externalizarea evazionista, ca sa nu schimbe preturile. Ci ca ea va recupera pierderea produsa prin sporirea impozitului (in plaja care loveste rentabilitatea prea redusa) prin cresterea preturilor.

Nu sint convins nici de rationamentul domnului Cojocaru, care nu introduce analize sectoriale si pe tipuri de situatii. Mecanismele/efectele vor fi diferite daca firma produce aici si vinde afara sau invers, daca rentabilitatea e peste sau sub pragul a/0,16, daca  e vorba sau nu de evaziune, daca este sau nu situatie de forta fata de statul roman, etc.

Toate acestea in contextul unei complexitati a fenomenelor care relativizeaza valoarea calculelor partiale.

Poate ca domnul Serbanescu se poate explica mai bine. Altfel, inregistram ca dupa doi economisti din GpR, trecerea la impozit pe cifra de afaceri ar fi un foarte mare rau, respectiv un mare bine.

Ceea ce , pentru cine e la curent cu crizele epistemologice ale stiintei economice, nu e o surpriza.

Dar poate roade increderea ca problema salvarii Romaniei trebuie abordata numai de economisti :)

-----------

Nu cred totusi ca e posibil un profit de 33%, deci probabil nu am inteles mare lucru din calculele domnului Serbanescu, contradictorii si incomplete.

Dar principiul ramine: r=a/0,16 e pragul sub care rentabilitatea scazuta a unei firme e lovita de impozitul a pe cifra de afaceri.