" În timp înveţi "- J.L.
Borges
După un anumit timp,
omul învaţă să perceapă diferenţa
subtilă între a susţine o mână
şi a înlănţui un suflet,
şi învaţă că amorul nu înseamnă a te
culca cu cineva
şi că a avea pe cineva alături nu e
sinonim cu starea de siguranţă,
şi aşa, omul începe să înveţe…
că săruturile nu sunt contracte
şi cadourile nu sunt promisiuni,
şi aşa omul începe să-şi accepte
căderile cu capul sus şi ochii larg deschişi,
şi învaţă să-şi construiască toate
drumurile
bazate în ‘astăzi’ şi ‘acum’,
pentru că terenul lui ‘mâine ‘
este prea nesigur pentru a face
planuri…
şi viitorul are mai mereu o mulţime
de variante care se opresc însă la jumătatea drumului.
Şi după un timp, omul învaţă că dacă
e prea mult,
până şi căldura cea dătătoare de
viaţă a soarelui, arde şi calcinează.
Aşa că începe să-şi planteze propria
grădină
şi-şi împodobeşte propriul suflet,
în loc să mai aştepte ca altcineva
să-i aducă flori,
şi învaţă că într-adevăr poate
suporta,
că într-adevăr are forţa,
că într-adevăr e valoros,
şi omul învaţă şi învaţă…
şi cu fiecare zi învaţă.
Cu timpul înveţi că a sta alături de
cineva pentru că îţi oferă un viitor
bun,
înseamnă că mai devreme sau mai
târziu vei vrea să te întorci la trecut.
Cu timpul înţelegi că doar cel care e
capabil să te iubească cu defectele tale,
fără a pretinde să te schimbe,
îţi poate aduce toată fericirea pe
care ţi-o doreşti.
Îţi dai seama cu timpul că dacă eşti
alături de această persoană doar pentru a-ţi întovărăşi singurătatea,
în mod inexorabil vei ajunge să nu
mai vrei să o vezi.
Ajungi cu timpul să înţelegi că
adevăraţii prieteni sunt număraţi,
şi că cel care nu luptă pentru ei,
mai devreme sau mai târziu se va
vedea înconjurat doar de false prietenii.
Cu timpul înveţi că vorbele spuse
într-un moment de mânie,
pot continua tot restul vieţii să
facă rău celui rănit.
Cu timpul înveţi că a scuza e ceva ce
poate face oricine,
dar că a ierta, asta doar sufletele
cu adevărat mari o pot face.
Cu timpul înţelegi că dacă ai rănit
grav un prieten,
e foarte probabil că niciodată
prietenia lui nu va mai fi la aceeaşi intensitate.
Cu timpul îţi dai seama că deşi
poţi fi fericit cu prietenii tăi,
într-o bună zi vei plânge
după cei pe care i-ai lăsat să plece.
Cu timpul îţi dai seama că fiecare
experienţă trăită alături de fiecare fiinţă,
nu se va mai repeta niciodată.
Cu timpul îţi dai seama că cel care
umileşte sau dispreţuieşte o fiinţă umană,
mai devreme sau mai târziu va suferi
aceleaşi
umilinţe şi dispreţ, dar
multiplicate, ridicate la pătrat.
Cu timpul înveţi că grăbind sau
forţând lucrurile să se petreacă,
asta va determina că în final,
ele nu vor mai fi aşa cum sperai.
Cu timpul îţi dai seama că în
realitate,
cel mai bine nu era viitorul,
ci momentul pe care-l trăiai exact în
acel moment.
Cu timpul vei vedea că deşi te simţi
fericit cu cei care-ţi sunt împrejur,
îţi vor lipsi teribil cei care mai
ieri erau cu tine
şi acum s-au dus şi nu mai sunt…
Cu timpul vei învăţa că încercând să
ierţi sau să
ceri iertare,
să spui că iubeşti, să spui că ţi-e
dor,
să spui că ai nevoie,
să spui că vrei să fii prieten,
dinaintea unui mormânt,
nu mai are niciun sens.
Dar din păcate,
toate se învaţă doar cu timpul…
Jorge Luis Borges
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu