Dragii mei
enoriași!
Scrisoare lui Alexie Mateevici. Părintele
Protopop Petru Buburuz de la Chișinău,
ne-a trimis o emoționantă ,,scrisoare” dedicată unui mare poet din
Basarabia, preotul Alexie Mateevici (1888-1917). Poetul vă este cunoscut
multora dintre Dvs., mai ales că ați învățat poezia lui, Limba noastră, în școală, ori ați citit-o în diferite publicații.
Această poezie este, din 1994, imnul de stat al Republicii Moldova. Mateevici
se înscrie în rândul intelectualilor progresiști ai Moldovei, care au militat
pentru realizarea României Mari, deși moartea l-a răpit prea de timpuriu.
Părintele Petru Buburuz este el însuși o conștiință a intelectualității de
dincolo de Prut, un simbol al românismului. Facem precizarea că ,,scrisoarea” se compune din două părți.
Prima parte a apărut ca prefață la lucrarea îngrijită de poetul Dumitru Matcovschi: Părinte
al Limbii noastre: Închinare către Mateevici(Redacția revistei ,,Basarabia”,
Chișinău, 1992), iar partea a II-a,
post-scriptum-ul, este scrisă recent și încredințată publicației noastre, fapt
pentru care-i mulțumim Părintelui Buburuz.
,,Slugă
credincioasă a lui Hristos și a neamului, Prea Cucernice Părinte Alexei!
Cu ani în urmă, în speranța
întregirii neamului și în preajma Unirii lui, ai trăit aceleași frământări ca
şi noi astăzi. Pentru sfânta cauză ai folosit deopotrivă și arma preoției, și
arma poeziei. În lupta pentru cele răpite — limba și alfabetul latin, pentru
demnitatea călcată în picioare de străini — ne-ai fost și continui să ne fii
drapel și călăuză. Inspiratul și nemuritorul tău imn îl purtăm pe buze și în
inimi.
Acum pământul și poporul basarabean se
trezesc «din somnul cel de moarte», și în această deșteptare te avem în ceruri
ca pe un rugător fierbinte către Mântuitorul, ca să ne dăruiască izbânda în
lupta care de atâta vreme ne cere pâine, și sânge, și vieți, fără a ne da ceea
ce ni s-ar cuveni pentru asemenea jertfe - LIBERTATEA!
Ca și în pilda evanghelică, în
timpul nopții diavolul aruncă sămânța dezbinării între frați — și pe un mal al
Nistrului și pe celălalt, ba chiar și pe cel al Prutului. Mai mult decât atât.
Această sămânţă rea a ajuns și în ogorul Domnului. Și cel mai trist e că a dat
colț, însă, cum era și de așteptat, un colț monstruos, cu numele dezbinarea
Bisericii din Moldova-Basarabia.
Ne vezi, ne auzi, părinte Alexei?
Aflându-te în preajma lui Dumnezeu, roagă-L să nu deie uitării acest colţ de
ţară răpit, acest neam multpătimit, să nu-l lase pradă răilor și
necredincioșilor. Și mai roagă-L pe Împăratul luminii și al lumii să ne acopere
cu mila Sa nemărginită și cu îndurarea Sa profundă... De acolo de unde ești,
trimite-ne încă о dată sufletul și cuvântul tău înlăcrămat. Vino iarăși printre
noi, fie-ne prooroc și înaintemergător. Povățuiește-ne ce să facem și cum să
facem ca să biruiască una dreptatea; alege-l dintre toți pe cel care ne va
putea scăpa țara și credința...
Fiu al poporului și Părinte al
neamului, vrednic slujitor al Bisericii și moștenitor al adevărului lui
Hristos, scumpe părinte Alexei! Ai mers neîncetat pe drumul Crucii, întru slava
lui Hristos și binele neamului. Nu ne uita și acum în rugăciune și roagă-te în
aceste clipe de grele încercări împreună cu noi, cei întristați și
deznădăjduiți: «Doamne, Dumnezeul nostru, Care cu negrăita bunătate și
înțelepciunea Ta ai purtat de grijă poporului nostru românesc, ca să faci din
el un popor ales al Tău și i-ai dat spre moștenire țara aceasta și ai întemeiat
într-însa Biserica Ta, întru care se preaslăvește sfânt numele Tău și prin ea
ai sfințit pe strămoșii noștri și i-ai făcut vrednici să slujească Ție, ca
Domnului și Împăratului Lor; caută cu milă, din locașul Tău cel
sfânt, asupra Țării acesteia și asupra poporului ei, care cheamă numele Tău cel
sfânt, și nu-L lăsa fără acoperământul și grija Та, dăruiește-i pace și
îmbelșugarea roadelor pământului, ca să poată dărui și celor lipsiți,
proslăvindu-se prin aceasta Prea Sfânt Numele Тău, al Tatălui și al Fiului și
al Sfântului Duh. Auzi-ne, Doamne, și ne miluiește».
La capătul celor trei pătrare de veac de la
mutarea ta la cele veșnice, primește, scumpul nostru Părinte spiritual, acest
firesc omagiu și recunoștința întru slujirea-ți nepătată a Bisericii și a
neamului. Fii celor ce necinstesc haina preoției aspru mustrător și
celor slabi puternic ajutător, întărește-i pe toți în dreapta credință și ne
servește tuturor călăuză și toiag spre viitor.
Al Prea Cucerniciei Tale nevrednic
adorator și rugător, prot. Petru BUBURUZ
20 octombrie 1992, Chișinău
Post-scriptum peste un pătrar de veac…
,,Preacucernice şi scumpe Părinte
Alexei! A trecut un pătrar de veac de la ultima mea scrisoare–mărturisire
adresată Sfinţiei tale referitor la
tragedia şi soarta cruntă a
scumpei noastre Basarabii, pe care ai iubit-o atât de mult. Iată, a
trecut de acum un centenar de la trecerea ta la Domnul nostru Iisus Hristos, pe
care L-ai slujit cu jertfelnică credinţă şi dragoste, ai trecut la cele
veşnice. Iar Imnul limbii noastre, alcătuit de tine, astăzi e Imn de stat. Şi eşti cinstit de
toţi, chiar şi de cei făţarnici, care adesea vor să-şi acopere faptele cu
numele tău, dorind să se arate mieluşei în piele de lup.
La împlinirea centenarului de când ai
trecut la cele veşnice, trăind împreună
cu Hristos în Împărăţia Lui, iată şi noi, cei de la Chişinău, de la biserica
„Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” de pe str. Alba Iulia 16, am reuşit, cu ajutorul familiilor Gavriliţă
şi Bubucea, să-ţi ridicăm încă un monument (un bust pe postament), pe care l-am
amplasat pe Aleea Personalităţilor Culturale Bisericești (sau Aleea
Cărturarilor ) din incinta bisericii, Alee care se va încununa cu o statuie
mare a Sfântului Apostol Andrei şi care va înfrumuseţa viitorul Centru Cultural
Ortodox. Chipul tău începe şirul preoţilor cărturari din dreapta
Clopotniţei şi a bisericii şi va fi alături de fiii neamului nostru preoţii
Paul Mihail, Vasile Ţepordei şi Sfântul Închisorilor Valeriu Gafencu. Pe
cealaltă parte a Aleii vor fi următorii Mitropoliţi ai Moldovei: Iosif Muşat,
Varlaam, Dosoftei, Iosif Naniescu,
Mitropolitul Kievului Petru Movilă, primul Mitropolit al Mitropoliei Basarabiei,
Gurie Grosu, precum şi Mitropoliţii Antonie
Plămădeală al Ardealului și Nestor Vornicescu al Olteniei,
basarabeni.
Dar suntem foarte amărâţi, lucrurile
merg tot mai rău şi mai rău: noi mai rămânem
în lumea aceasta, lumea imperiilor şi împărăţiilor, cu care se lăuda cel
viclean când Îl ispitea pe Iisus în pustie. Avem tot felul de ispite şi constrângeri,
mai ales culturale şi spirituale şi la nivel de psihic: desfrâu şi dezmăţ fără
de margini, erotism şi distracţii fără
măsură, propagate intensiv de toate formele mass-media, cinema şi
internet, ocrotite de stat şi guverne dionisiace,
iubirea de argint având ca idol dolarul
şi euro, case şi casteluri, extra-limuzine,
bănci şi alte mijloace, vânzări imense de armament şi droguri, trafic de
persoane şi robie, judecăţi nedrepte, minciună,
propagandă subversivă şi terorism
la nivel de state şi multe, multe altele. Grupuri sociale sărăcite, amăgite, tâlhărite,
îndoctrinate, drogate, cu identitate
perversă şi manipulate la nivel de parlament, guvern, partide. Ultimele se
referă îndeosebi la Basarabia noastră, unde se fură oamenii, băncile,
drumurile, contractele şi tot ce vrei, corupţie la nivel de stat, neîncredere
şi parcă fără speranţe de viitor. Lumea
fuge din acest stat artificial, creat de Stalin şi Hitler, care au reuşit să
profaneze, să distrugă şi să dezbine unitatea de istorie, limbă, cultură, credinţă
și Biserică a Neamului nostru.
Suntem în greutăţi şi mare derutare –
răuvoitorii neamului nostru doresc să ne ia nu numai belşugul şi roadele muncii
noastre, dar şi sufletul. E o luptă acerbă pentru credinţa şi sufletul nostru.
Dar nu disperăm, avem acest sfânt dar de la Dumnezeu –speranţa. Mântuitorul
nostru ne-a făgăduit: „Şi iată Eu cu voi
sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin!” (Mat. 28,20). Şi altă
făgăduinţă forte, dată Apostolului Petru:
„Tu eşti Petru (piatră, stâncă) şi pe această piatră (=piatra credinţei
Apostolului Petru , dar şi a noastră) voi zidi Biserica Mea şi
porţile iadului nu o vor birui”
(Mat. 16,18). Dacă Hristos e cu noi, cine este împotriva noastră?
Având această întărire în credinţă şi
această speranţă dumnezeiască, te rugăm şi pe tine , scumpe părinte Alexie, să
înalţi şi tu, acolo la tronul lui Dumnezeu cel Atotputernic, rugăciunile tale,
unite cu ale noastre, pentru această
Basarabie înrobită de forţele întunericului şi pentru poporul ei derutat, ca
Dumnezeu să reverse peste el din Lumina Sa cea
dumnezeiască şi să ne scoată din întunericul păcatului.
Cu profundă tristeţe, dar şi cu mare
speranţă şi optimism real, argumentat de credinţa noastră şi de Învierea lui
Hristos, păşim înainte, ducând lupta cea
dreaptă pentru viaţa veşnică. „Hristos a
Înviat!” – „Adevărat a Înviat Hristos!”.
Cu recunoştinţă şi profundă cinstire
şi amintire, Prot. Petru Buburuz.
6 mai 2017.”
*
Sfaturi
părintești. Din cartea Părintelui Arsenie Boca, Cărarea Împărăției, mai
spicuim: ,,O DESCRIERE A IADULUI(continuare). Sufletul, izgonit din trup de
moartea acestuia, are să se chinuiască în felul fiecărei patimi, care l-a ros
în viaţa pământească. Orice întoarcere a voinţei, deci orice faptă, dincolo e
cu neputinţă. Deci, uşor putem pricepe, că fiecare patimă pe care a iubit-o
sufletul, nemaiavând cum să se împlinească, se stârneşte mereu, creşte mereu
şi-1 chinuieşte cu fiecare clipă ce trece cu o tot mai aprinsă văpaie. Sufletul,
deşi chinuit de zădărnicia văpăii, nu mai are libertatea voinţei de-a scăpa de
muncirea aceasta, cum o avea pe pământ. Dacă n-a vrut să scape de poftă câtă
vreme putea s-o facă, acum, trecând vremea, a ajuns să nu mai poată voi una ca
aceea, ci culege silit roadele amare ale robiei cu voia. Chinuirea poftelor ce
cresc - şi, pe măsură ce cresc, măresc chinuirea -, nu are nici o izbăvire, de
vreme ce sufletul e nemuritor şi nu se poate ucide pe sine, ca să nu mai simtă
văpaia care-l arde cu o iuţime din ce în ce mai mare. Un iubitor de argint, un
lacom de avere, un lacom de mâncare, un beţiv, un desfrânat, nu scapă de
tirania poftelor sale, ci acestea îl chinuiesc fără de sfârşit şi se măresc pe
măsură ce nu pot fi satisfăcute, - lipsind trupul, iar conştiinţa îi strigă
mereu osânda lui Dumnezeu şi zădărnicia suferinţei sale. Invidiosul, trufaşul,
iubitorul de sine, sunt roşii de ură asupra oamenilor, asupra sufletelor pe
care nu le cunosc şi asupra lui Dumnezeu. Ura creşte mereu şi le macină mintea,
zvârlindu-i într-o nebunie furioasă, dar desăvârşit neputincioasă. Iar chinul
cel mai mare tocmai acesta este, că răutatea se vede pe sine mărindu-se în
deşert şi zvârcolindu-se în neputinţa de-a mai face ceva. Toată isprava acestor
patimi e muncirea neîncetată, până la nebunia absolută a sufletului. Sufletul
arde ca într-o mare de foc. Conştiinţa îi vesteşte neîncetat pedeapsa lui
Dumnezeu, îi arată sufletele drepţilor în Rai, - ceea ce îi măreşte suferinţele
-, dar nu vede pe cei ce se muncesc ca şi el în văpaia aceloraşi pofte; vede
însă chipurile fioroase ale demonilor, care înteţesc văpaia care-i arde. Precum
în viaţa pământeană lucra Harul asupra
celor ce se sfinţeau şi sporea în ei iubirea, iar la dezlegarea lor din trup,
rămânând în împărăţia Harului, acesta sporeşte, desăvârşind în ei iubirea; aşa,
prin contrast, în starea de iad a conştiinţei, în împărăţia fără de Har, lucrează
demonii asupra sufletelor chinuite şi sporesc în ele ura. Ura aceasta care nu
poate face nimic, zvârcolirea neputinţei furioase, ura demonilor care
chinuiesc sufletele şi văd că nu isprăvesc nimic, ura aceasta arde, ura aceasta
infernală e focul nestins, care nu luminează nimic. Sufletele acelea, care s-au
amăgit de poftele lumii, de slava deşartă şi de trufia vieţii, înşelate de
iubirea de sine care le-a povăţuit la toate poftele, iată-le înecându-se în ura
care le arde şi care s-a întărit peste ele ca o mare împărăţie a răului. În
această împărăţie infernală i-a dus iubirea de sine, primul pui al diavolului
şi tată a toată amăgirea. Într-o aşa împărăţie au să sufere toţi cei ce n-au
scos cu desăvârşire iubirea de sine din lăuntrul lor, ci au mângâiat-o cu
toate plăcerile, şi i-a surprins
moartea încă neînţelepţiţi la minte şi necurăţiţi la inimă. Au plecat cu
nădejde, le rămâne nădejdea. Şi dacă se va afla cineva dintre rudenii sau
urmaşi, ca să împlinească pentru ei faptele iubirii, cu acestea acopăr mulţime
de păcate şi-i scot din moarte. Iar dacă Dumnezeu nu pune nimănui în gând să
împlinească mila şi pocăinţa pentru ei, e semnul că nu are planul să-i scoată
din muncă. Pentru cei ce vor fi scoşi din muncă se roagă şi Biserica luptătoare
de pe pământ şi mijloceşte către Dumnezeu şi Biserica biruitoare din Ceruri.
Obştea Sfinţilor în frunte cu Maica Domnului mijloceşte cu mare osârdie
luminarea noastră a pământenilor, că mult mai uşoară ne este nouă izbăvirea de
munci până ce suntem în viaţa pământeană, decât după moarte, când vom fi
lepădaţi de la nunta Fiului de împărat, legaţi de mâini şi de picioare, adică
fără libertatea voinţei de-a ne mai putea schimba şi fără putinţa de-a mai
lucra ceva pentru pocăinţa noastră, de vreme ce puterile sufletului sunt
legate.
Până la judecata din urmă, - cum zice Sfântul
Nichita -, ,,lumea de sus rezida încă nedesăvârşită, aşteaptă plinirea,
aşteaptă întoarcerea celor dintâi născuţi ai lui Israil, care văd pe Dumnezeu.
Căci lumea de sus se desăvârşeşte împlinindu-se prin cei ce aleargă spre
cunoştinţa lui Dumnezeu. Şi, odată desăvârşită, hotărăşte sfârşiturile lumii de
jos, a credincioşilor şi a necredincioşilor”.
Până la judecata din urmă, - cum zice Sfântul
Nichita -, ,,lumea de sus rezida încă nedesăvârşită, aşteaptă plinirea,
aşteaptă întoarcerea celor dintâi născuţi ai lui Israil, care văd pe Dumnezeu.
Căci lumea de sus se desăvârşeşte împlinindu-se prin cei ce aleargă spre
cunoştinţa lui Dumnezeu. Şi, odată desăvârşită, hotărăşte sfârşiturile lumii de
jos, a credincioşilor şi a necredincioşilor”.
*
File de jurnal – 4 Ian. 1982(Continuare).
,,Nea Sandu Stănciulescu mi-a povestit
despre ,,haiducul” vestit Nicolae Trocan. El face parte dintre nenumărații
luptători anticomuniști din perioada stalinistă. Unii au luptat în Munții
Făgărașului, în Munții Banatului, în grupuri mici, organizate în diferite
locuri. Nicolae Trocan a luptat pe cont propriu. De origine era din Bobaița,
stabilit în Ilovăț(Mehedinți). A trăit cca. 15 ani după război prin pădurile Ilovățului, împușcând
peste zece milițieni și activiști de partid. Bun pistolar, obișnuia să se
îmbrace în multe feluri și așa, travestit, trecea neobservat prin mulțime.
Punea bilete cu dorințe, ordine, aprecieri, amenințări la porțile multora. Era
foarte punctual și, acolo unde spunea că va veni, venea. Un secretar de sfat
popular(de la Ilovăț?), Chițimia, trecea într-o seară, dârdâind de frică, cu
bicicleta spre casă. Trocan i-a ieșit înainte și i-a strigat: ,,- Mă, Chițimia,
tu ești? Oprește puțin, să-ți spun ceva!
Nu-ți fie frică, nu-ți fac nimic! Sunt
eu, Trocan!” Chițimia nu l-a ascultat. A
dat pedală și a vrut să treacă peste punte pe bicicletă. A căzut în apă și și-a
frânt mâna. Trocan l-a ridicat de acolo și l-a dus până aproape de casă.
Chițimia a fost în spital cu nea Sandu. A murit la scurt timp, fiindcă mâna nu
i s-a mai vindecat și a dat în cancer.
Trocan avea ca om de încredere pe
învățătorul din Ilovăț și o fată de acolo, care-i era iubită. Avea ca sălaș
beciul unui grajd al fetei, aflat undeva la un loc mai izolat. Într-o bună zi,
a trimis-o pe fată la fratele ei, la Severin, ca să-i dea niște haine pentru
Trocan. Acesta a descusut-o pe fată, a aflat unde se află ,,haiducul” și apoi a
anunțat miliția. A făcut-o pentru a scăpa de neplăceri, hărțuieli, declarații,
anchete și percheziții. Un grup mare de
milițieni a mers acolo la grajd și l-au găsit în beci. Trocan s-a predat și nu
s-a mai știut nimic de el. Fata s-a spânzurat.
(…) Făcând o scurtă retrospectivă,
aș putea spune că anul trecut a fost un an bunicel. Criza mondială s-a ascuțit
tot mai mult, culminând cu grevele și legea marțială din Polonia. Au avut loc
câteva atentate. Dintre acestea, menționăm pe cel asupra lui Ronald Regan,
președintele S. U. A., și pe cel asupra
papei Ioan Paul al II-lea. Nu trebuie uitat însă atentatul mortal asupra lui
Anwar-el-Sadat, președintele Egiptului.
Afganistanul continuă să rămână ocupat, în Iran continuă teroarea și războiul.
Un submarin sovietic cu încărcătură nucleară la bord a fost descoperit rătăcind
în apele Suediei. Consemnăm Conferința post-Helsinki de la Madrid, răpirile din
Italia, manifestările pacifiste din Europa. La orizont, 1982 se arată sumbru și
fără mari promisiuni.
Dumnezeu știe ce ne va mai
aștepta!”
*
Limba noastră. Redăm mai jos poezia cu acest titlu, forma
completă, a poetului basarabean Pr. Alexie Mateevici, devenită, din 1994, imn
de stat în Republica Moldova:
,,Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.
Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.
Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mișcă vara;
În rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfințit-au țara.
Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veșnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeșnici.
Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Și citindu-le-nșirate, -
Te-nfiori adânc și tremuri.
Limba noastră îi aleasă
Să ridice slava-n ceruri,
Să ne spuie-n hram și-acasă
Veșnicele adevăruri.
Limba noastră-i limbă sfântă,
Limba vechilor cazanii,
Care o plâng și care o cântă
Pe la vatra lor țăranii.
Înviați-vă dar graiul,
Ruginit de multă vreme,
Ștergeți slinul, mucegaiul
Al uitării-n care geme.
Strângeți piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde -
Și-ți avea în revărsare
Un potop nou de cuvinte.
Nu veți plânge-atunci amarnic,
Că vi-i limba prea săracă,
Și-ți vedea, cât îi de darnic
Graiul țării noastre dragă.
Răsări-va o comoară
În adâncuri înfundată,
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.”
*
Ajutoare și donații. În
această perioadă, parohia noastră a primit câteva ajutoare și donații, astfel: Domnul Ing. Ionescu
Gabriel-Cristian din București, cu puțin înainte de a muri, a trimis
5.000 lei parohiei noastre pentru a
publica și anul acesta ,,Cartea de Crăciun”. Dumnezeu să-l ierte și să-i
răsplătească jertfa! Vom da curs dorinței sale și începem de pe acum pregătirea
volumului Călăuza creștinului ortodox, pe
care să-l publicăm până la sfârșitul anului și să-l donăm fiecărei familii din
parohie și celor din afara parohiei, care ne-au ajutat cu cel puțin 50 lei în perioada 1 Dec. 2016-30 Nov. 2017.
Domnul Ovidiu Mitran-De Keyser din Zoersel(Belgia) a donat încă 672 lei; Domnul
Hurduc Constantin din Tr. Severin, fiu al satului Malovăț, Domnișoara Asist. Baltac Cosmina din
Timișoara, fiică a satului Malovăț, Domnul
Boncioc Mircea din Italia, tot fiu al satului Malovăț și Domnul Bolboșescu Gheorghe din Tr.
Severin: câte 100 lei.
Domnul Ciolacu-Hotăranu Claudiu din Malovăț a mai adăugat 100 lei pentru contribuția de cult,
totalizând până acum 150 lei; Doamna Șonea Floarea din Bârda a mai
adăugat 50 lei la contribuția de
cult, totalizând până acum 157 lei.
Dumnezeu să le răsplătească tuturor!
*
În cursul lunii
iunie am donat pâine credincioșilor care au venit la biserică, astfel: 4
Iun.(Malovăț): 190 pâini; 5
Iun.(Bârda): 92 pâini; 11 Iun.
(Bârda): 134 pâini; 18
Iun.(Malovăț): 202 pâini; 25
Iun.(Bârda): 142 pâini; 29
Iun.(Malovăț): 176 pâini. Așadar, în
luna iunie s-au donat 936 pâini. Copiilor
participanți la slujbe li s-au donat și ciocolate.
În cursul lunii
iunie am vândut pâine enoriașilor noștri cu prețul de 0,60 lei/buc., astfel: 4 Iun.(Malovăț): 410 pâini; 5 Iun.(Bârda): 208
pâini; 11 Iun.(Bârda): 766 pâini; 18
Iun.(Malovăț): 448 pâini; 25
Iun.(Bârda): 758 pâini; 29 Iun.
(Malovăț): 124 pâini. Așadar, în
luna iunie s-au vândut cu prețul de 0,60 lei/buc. 2.714 pâini.
*
Contribuția de cult. La 30 Iunie, situația contribuției de
cult pe 2017 din parohia noastră se prezintă astfel: în Malovăț au achitat 93,03% din familii, în Bârda au achitat 96% din familii, iar la nivel de parohie au achitat 93,97%. Este un procent excepțional.
Precizăm că în parohia noastră contribuția de cult nu este obligatorie, ci ea
este la aprecierea fiecărei familii, după principiul: dacă vrea și cât vrea.
Serviciile sunt gratuite, indiferent dacă cineva achită ceva sau nu pentru
contribuția de cult. Preotul este la
dispoziția tuturor 365 zile pe an și 24 ore pe zi. În rest e liber.
*
Plăți. În această perioadă, parohia noastră a efectuat
câteva plăți mai mari, astfel: 2.190 lei
pâinea donată și vândută în luna iunie; 950 lei vol. Evadarea din
iad; 842 lei impozit; 500 lei documentația
pentru expertiza de securitate fizică a bisericilor; 400 lei pentru timbre; 292
lei pentru colete; 62 lei toner
pentru imprimantă; 50 lei reparația
calculatorului; 50 lei internetul și
altele mai mici.
*
Publicații. În această perioadă, preotul Dvs. a reușit să mai publice câteva materiale, astfel:
Neamul cu pieirea și Țara cu risipirea, în
,,Națiunea”, București, 2017, 26 iun., ediție on-line(http://www.ziarulnatiunea.ro); ,,Scrisoare pastorală” – 351, în
,,Observatorul”, Toronto (Canada), 2017, 28 iun., ediție și on-line(http://www.observatorul.com);
în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 2017, 29 iun., ediție și on-line (https://ebibliothecaseptentrionalis. wordpress.com);
pe blogul d-lui Ben Todică, directorul postului de radio în limba română din
Sydney(Australia), 30 iun. 2017 (http://bentodica.blogspot.ro); în ,,Omniscop”, Craiova, 2017, 4 iul.,
ediție on-line(http://www.omniscop.ro);
Justiția și proverbul românesc, în
,,Revista de Lingvistică și Cultură Românească”, 2017, nr. 12, mai, ediție
on-line(https://limbaromana.
org/cultura)
În această perioadă,
parohia noastră a publicat vol. II din cartea preotului Dvs., Dicționarul proverbelor religioase
românești(567 pag.). Domnul Prof. Univ. Dr. Wolfgang Mieder este
considerat cel mai competent paremiolog din lume, datorită studiilor sale
și prestigioasei reviste internaționale de paremiologie ,,Proverbium”, pe care
o editează. De mai bine de trei decenii, între noi s-a legat o adevărată
prietenie, reprezentată prin numeroase scrisori, schimburi de cărți și
colaborări la ,,Proverbium”. Domnul Prof. Univ. Dr. Wolfgang Mieder
a luat act cu mult interes de strădaniile subsemnatului de a realiza Dicționarul
proverbelor religioase românești, iar când a răsfoit primul volum, a
exclamat că ,,nu cunoaște un alt popor, care să aibă o zestre paremiologică cu
profil religios atât de bogată. Numai un popor cu existență milenară
putea să creeze un asemenea tezaur.” Iată un adevăr
incontestabil. Aducem drept argument și prezentul volum.
*
Zâmbete. Strigături românești: ☺,,Până-ncalță
un picior,/Soarele-i la prânzișor;/ Până-ncalță pe celalt,/Soarele a scăpătat!”/; ☺ ,,- Fire-al naibului de naș,/Cu cine mă
cununași!/ - Fire-al naibului de fine,/Doar n-au fost ochii la mine!/- Ba ochii
la mine-au fost,/Dar nu mi-au fost de folos!”/; ☺,,Fie, fie, cum să fie?/Numai s-aibă pălărie!/Să se ducă vestea-n
sat,/ Că și eu m-am măritat!”/; ☺,,La
casa cu șapte fete/ Stă fântâna sub perete,/Câinele moare de sete”?.
☺ ,,- Cum te
numeşti?” întreabă profesorul pe o elevă la examenul de bacalaureat. ,,- Maria
Stan!”, răspunde eleva zâmbind. ,,-De ce zâmbeşti?” întreabă profesorul. ,,- Mă
bucur că am răspuns bine la prima întrebare!”
*
Excursii-pelerinaj. La data 10
iulie, luni, organizăm o
excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Tr.
Severin-Malovăț-Bârda-Balta-Baia de Aramă-Mânăstirea Tismana-Baia de Aramă
(orașul și mânăstirea)-Obârșia Cloșani-Băile Herculane-Orșova (Mânăstirea
Sfânta Ana)-Mânăstirea Vodița- Tr. Severin – Malovăț – Bârda. Costul va
fi de 25 lei/pers. S-au înscris deja 40 enoriași. Mai avem 15 locuri libere.
Așteptăm înscrieri.
Vineri, 14 iulie, cu prilejul Ciumărcii de la Godeanu, parohia
noastră pune la dispoziție un autocar pentru cei ce vor să participe. Așadar,
participarea gratuită. Așteptăm înscrieri.
Cu prilejul
hramului Mânăstirii de la Orșova, Sf. Ana, de marți, 25 Iulie, parohia
noastră pune la dispoziție un autocar pentru cei ce vor să participe. Așadar,
participarea gratuită. Așteptăm înscrieri.
*
Spovediri. Împărtășiri. În zilele rânduite au fost spovediți și
împărtășiți, la biserică și în sat,
1+8+19=28 enoriași. Dintre
aceștia, unul a fost copil.
*
Înmormântări. În ziua de 20 iun.
am oficiat slujba înmormântării pentru Vasilescu
Petre (69 ani) din Malovăț. Dumnezeu să-l ierte!
*
Program. În curul lunii iulie avem următorul program de
slujbe: 1 Iul.(Malovăț-Bârda); 2 Iul.(Malovăț); 8 Iul.(Malovăț-Bârda); 9
Iul.(Bârda); 15 Iul.(Malovăț-Bârda);
16 Iul. (Malovăț); 20 Iul.(slujbă la Bârda; pomeniri la
Malovăț, la ora 12); 22 Iul.(Malovăț-Bârda);
23 Iul.(Bârda); 29 Iul. (Malovăț-Bârda); 30
Iul.(Malovăț). În restul timpului,
la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă,
la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe
adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com.
Sănătate, pace și bucurii să
vă dea Dumnezeu!
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu