NĂDEJDEA
PHOENIXULUI
De Pavel
Rătundeanu Ferghete
Scurtă prezentare
Am primit o carte foarte
interesantă, cu un conținut original, aparte. Este vorba despre ”Nădejdea
Phoenixului” a lui Pavel Rătundeanu Ferghete. Citind-o, cred că tălmăcirea
titlului ar fi: vom iarăși ce/am fost și mai mult decât atât. Pentru că
întreaga operă – poeme în versuri sau proză – respiră o imensă dragoste de
popor și țară, un profund respect pentru marile valori naționale, în special
pentru Eminescu, dar nu lipsesc din poeme Eliade, Cioran, Blaga, Brâncuși,
Coșbuc, Nichita Stănescu, Mircea Cărtărescu, Ioan Alexandru (are ceva din
stilul și din preocupările acestuia) și alții.
Mare culegător de folclor,
autorul pare îmbibat de proverbe și zicători, de cugetări înțelepte și le
presară în poeme unde te aștepți și unde nu te aștepți, creând imagini inedite
și surprinzătoare.
...”care
mijește și strigă la mămăligă: fierbe,
de-i gta,
de nu-i gata,
de-i
război și de-i pace
el fain
făinel dă cu lopata
cu
holda-n pârgă
cu
liturghia-n spice
dă cu
prostia și cu domnia, plătește sătu să vadă pe fudul
..........................
că m-am
născut la sat
în curat
și luminat
dar n-am
la mine cetera
și-n cuib
de paie laie-bobotaie
pălălaie,
ba-i laie, ba-i bălaie,
ba-i
făcută de oaie”...
(Pentru a
candida la înviere)
Foarte des autorul face
aluzie la opere ale clasicilor români, luându-le ca pretext
pentru a dezvolta în stil personal poeme plăcute la citit, când pline de
seriozitate, când ludice, dar mereu coerente, dacă ai răbdarea să cauți
înțelesurile.
Autorul e mândru de tot ce-i românesc, de pământuri, de
oameni, de obiceiuri, de marile spirite, de marile creații. El e convins că vom
fi o nație mândră și respectată (altfel decât în prezent), dacă vom urma
îndemnurile și spiritul marilor înaintași.
”...mă
mândresc cu tot ce-i românesc firesc și omenesc
în munți
Carpați cu pâine, pace și brazi, - altar de binecuvântare cu
țară și
neam
pe stei
de capră neagră și floare de colț comoară rară și cu Avram Iancu
semeț,
isteț, măreț între frați...”
(Cu
îndemână și peste mână)
Toată cartea e plină și de
pilde și învățături creștine, ele amestecându-se cu cele laice și dând împreună
poeme ce se pot constiui în tot atâtea lecții de viață pentru tinerii care ar
trebui să nu uite istoria neamului lor și să înțeleagă că au cu ce se mândri.
”...
Dumnezeu vrere și plăcere
ca om
între oameni pentru oameni
prin
scris paradis proscris la curți de dragoste și dor cu rost
orânduială,
de popor,
printr-o
școală de dincolo de școală talant înmulțit aparte,
în iubire
mai presus de moarte cu drept la înviere, ridicare de pe
orizontală
cu munte, cu deal, câmpie,
întru
holdă, livadă, pace, pâine,
cântec
nemurit de baladă ...
de dulce
minune, înțelepciune,
rugăciune,
de Românie
duh de
adevăr Eminescu strălucire de Luceafăr duh Biblie
de
viață-conștiință
cu
îndemână și peste mână –
Patrie
Limba Română cea mai mare cu vatră de piatră adunată
laolaltă
cu frații și Carpații”
(Cu
îndemână și peste mână)
Singura observație ar fi că, dacă autorul trăiește și
scrie în Patria Limba Română, corectorul ar fi trebuit să fie mai atent cu
gramatica Patriei...
Felicitări d-lui Pavel Rătundeanu Ferghete, succes,
iar următoarea carte s-o treacă pe la mine înainte s-o dea la tipar
IOAN -PETRU
GÂRDA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu