marți, 25 iulie 2017

MICLAU - Versuri albe pentru mine!






Versuri albe pentru mine!

De-ași avea acea tărie,
Să așez versuri de aur,
Pe-a minciunei frunte hâdă,
Să schimb calea veții mele,
Cică mi-ar fi mult mai bine,
Mi-ar surâde-ndată lumea,
Monument înalt și-o tidvă,
Ridicate-n vâlvă  mare,
Mi-ar străbate peste veacuri!
Dar cum n-am puterea asta,
A schimba ce mi-a dat Mama,
Mama mea cea dusă-n ceruri,
Iată, am să-mi urmez calea
Trudei, tras pe coate și pe mâni,
N-am nici ochi să văd arginții,
Fluturați de la stăpâni;
Sunt un om comun, adică,
Rătăcesc să prind esența,
Calea vieții ce o am!
Calea e cam strâmtă, poate,
Dar găsesc cu bucurie,
Sfinte darurile toate,
Date de la Dumnezeu!
Mă împac cu mine însumi,
Și tot ce pot face eu!

I.M.Gepianul
2017















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu