VIDEO
Agonie și extaz
– Ce droguri luau scriitorii români
Scriitori,
pictori, artiști – cu toții au consumat narcotice pentru a descoperi noi
tărâmuri sau pentru a evada din cele în care se simțeau captivi. Unii au căutat
inspirație, alții au vrut să scape de durerile fizice ale unei lumi prea mici.
Dar ce droguri luau scriitorii români?
Unii prizau
cocaină. Alți apelau la cafea în exces, alcool, eter, bromură, camfor sau
mescalină. Îi interesa să aibă o minte foarte trează, mai ascuțită, nu mai
cețoasă. Alții căutau să alunece pe valurile moi ale visării de opiu și
morfină.
Artiștii
le-au consumat pentru a se folosi de ele direct sau indirect în procesul de
creație. Unii și le-au administrat pentru sporirea creativității și hrănirea
imaginației. Alții au folosit încărcătura drogurilor pentru a-și întări mesajul
poetic.
I-au
transformat drogurile în artiști desăvârșiți? Care a fost, cu adevărat, relația
scriitorilor români cu narcoticele? Cert este că fiecare avea propriul său mod
de a se raporta la droguri. Viciile şi depresiile i-au determinat pe unii
dintre ei să se sinucidă.
Mihai
Eminescu – Nevropatia poetului
Ce droguri
luau scriitorii romani - Mihai Eminescu 1
Despre
nebunia lui Eminescu s-a scris, probabil, cel mai mult. Titu Maiorescu vorbește
despre cauze ereditare. Iată ce nota acesta în jurnalul său:
Dacă a
înnebunit Eminescu, cauza este exclusiv internă, este înnăscută, este
ereditară. Viața lui era neregulată. Adesea se hrănea numai cu narcotice și
excitante: abuz de tutun și de cafea, nopți petrecute în citire și scriere,
zile întregi petrecute fără mâncare. Și apoi, deodată, după miezul nopții,
mâncăruri fără alegere și fără măsură. Așa era viața lui Eminescu. — Titu
Maiorescu
Eminescu a
fost tratat cu morfină de catre doctorul psihiatru Alexandru Șuțu. Acesta a
deschis primul azil privat de psihiatrie, „Caritas“, pe strada Plantelor, din
Bucuresti. De altfel, Eminescu a și murit la această adresă. Poetul își nota
chiar că se duce la doctorul Șuțu pentru a lua „calmante de 10 franci“, o sumă
importantă pentru acea epocă.
București,
Strada Plantelor, nr. 9. Adresa vizitată uneori de pacientul Mihai Eminescu
Totuși,
consumul de stupefiante nu era ceva neobișnuit în vremea lui Eminescu. În multe
studii de psihiatrie din a doua jumătate a secolului al XIX-lea se recomanda
tratament cu opiu și hașiș.
Consumul de
stupefiante în lumea literaturii româneşti a continuat şi în perioada
interbelică şi după al Dolea Război Mondial. Nume mari, precum Emil Botta şi
Ion Barbu, au experiemntat adeseori narcoticele, care au lăsat un impact
covârşitor asupra poeziilor lor.
Ce droguri
luau scriitorii români – Ion Barbu și cocaina săptămânală
Ocazional,
poetul Ion Barbu priza cocaină împreună cu prietenul său, Tudor Vianu. Pe
fondul consumului, depresia psihică prin care trece Ion Barbu se accentuează
tot mai mult. În vara anului 1924, poetul se internează pentru tratament
psihiatric și dezintoxicare la spitalul de boli mintale amenajat în Mănăstirea
Mărcuța.
ce droguri
luau scriitorii romani - ion barbu
Ce droguri
luau scriitorii români? Ion Barbu priza cocaină săptămânal
Iată cum
descrie însuși Ion Barbu într-o scrisoare motivul pentru care începuse să
consume droguri:
Din cauza
unei prea lungi dezrădăcinări și a interesului meu viu pentru experiențe
spirituale, am luat la Berlin obiceiul anumitor stupefiante: eter și cocaină. —
Ion Barbu
Din aceeași
epistolă aflăm despre frecvența cu care se droga: eterul era folosit în fiecare
zi și praful de cocaină, săptămânal. După perioada petecută la spitatul de la
Mănăstirea Mărcuța, Barbu depășește perioada de sevraj, se înzdrăvenește și
părăsește spitalul în primăvara anului 1925.
Emil Botta
și viciul despre care nu vorbea nimeni
ce droguri
luau scriitorii romani - emil botta
Ce droguri
luau scriitorii români? Pasiunea secretă a lui Emil Botta era morfina
Dependența
de morfină a poetului Emil Botta ține de mitologia istoriei literaturii române.
Se știa și se vorbea despre năravul acestui aristocrat al teatrului și al
poeziei, dar nimeni nu scria despre el. Câteva dintre stările depresive ale
poetului sunt redate în jurnalul regizoarei de teatru Jeni Acterian:
Botta a băut
cam mult și l-a năpădit disperarea. A început să recite versuri. Întâi
Eminescu, apoi, nu chiar din senin, disperarea i-a atins un fel de demență și a
recitat clocotitor, nebun, cu gesturi grele tot ce i-a trecut prin minte. —
Jeni Acterian
Declaraţiile
sunt susţinute de jurnalul lui Arșavir Acterian, în care sunt menţionate
deseori aceste aspecte ale vieţii de narcoman a lui Emil Botta:
In bârlogul
în care se încuie îl surprind răvăşit, prăbuşit. Are o voce cavernoasă, parcă
ţâşnită dinlăuntrul lui, încât cu greu percep ce spune. L-am descoperit cu
greutate mai deunăzi în singurătate şi tăcere. Respira cu mare dificultate, bea
totuşi cafele cu căni mari şi fuma că un posedat, rebel oricărui sfat şi
oricărei asistențe. — Arșavir Acterian
Alexandru
Odobescu, mort din cauza unei supradoze
În
literatura română, una dintre victimele dependenței de morfină a fost Alexandru
Odobescu. El a decis să se sinucidă în casa lui din București în noaptea de 5
spre 6 noiembrie 1895, la vârsta de 61 de ani. Încercarea sa a fost, însă,
ratată…
ce droguri
luau scriitorii romani - alexandru odobescu
Odobescu a
ingerat o doză prea mare, iar efectul a fost paradoxal. Tocmai pentru că doza
înghițită a fost enormă, el a vomitat-o.
Disperată,
soția lui Odobescu s-a rugat de el și astfel savantul a luat „contra otravă” și
a scăpat. Dar Odobescu totuși era hotărât să moară. A reușit să se sinucidă 2
zile mai târziu, injectându-și o doză masivă de morfină.
Dependența
lui Eugen Ionescu, descrisă de Emil Cioran
ce droguri
luau scriitorii romani - eugen ionescu
Un alt mare
scriitor român care s-a abandonat viciului a fost Eugen Ionescu. Dependenţa sa
de alcool era de notorietate în lumea filosofilor și eseiştilor români.
Emil Cioran
aminteşte următoarele în scrierile sale:
Eugen îmi
telefonează din Lucarno, unde ar trebui să facă o cură într-o clinică. E ora 10
dimineaţa şi îmi spune că nu mai rezistă. Nu poate ieşi din crizele de depresie
şi mă întreabă cum fac ca să trăiesc. Eu, însă, nu beau şi i-am spus lui Eugen
că alcoolul e diabolic, că atâta vreme cât o să bea nu va putea ieşi din
infern. – Emil Cioran
Mircea
Eliade și experiențele extazului
Ce droguri
luau scriitorii români? Au existat şi autori care au utilizat drogurile în
scopuri mai degrabă spirituale. Un exemplu în acest sens este Mircea Eliade,
care consuma cannabis şi opiu pentru a-și aprofunda stările obţinute în urmă
meditaţiilor yoga.
ce droguri
luau scriitorii romani - mircea eliade
Eliade
vorbeşte îndeosebi despre tufe de marijuana, cannabis indica. Frunzele acestei
plante, fierte sau fumate, produc o toropeală mult gustată de misticii indieni.
Fumatul de marijuana le facilitează acestora concentrarea mentală şi le
clarifică meditația.
Eliade a
plecat în 1929 în India. Avea doar 22 de ani. Era inevitabil ca la acea vârstă
şi în acel loc, în furnicarul uman numit Calcutta, să nu consume opiu,
marijuana şi haşiş. Era o epocă în care nu se puneau încă probleme juridice sau
morale în legătură cu consumul de stupefiante.
A încercat
opiu în cartierul Chinatown din Calcutta. Apoi, s-a retras într-un ashram, un
fel de schit călugăresc din Himalaya, devenind discipol al unui brahman din
Nepal. Acesta l-a învăţat să folosească o plantă de Cannabis pentru a-şi folosi
mai bine mintea, inclusiv în timpul meditaţiilor.
După ce s-a
întors în România, pe la începutul anilor ’30, fosta lui gazdă din Calcutta i-a
scris că i-a făcut rost de ceea ce Eliade i-a cerut: o pipă pentru opiu.
Interesul
lui pentru aceasta ustensilă este grăitor.
ce droguri
luau scriitori romani - pipa opiu
Ce droguri
luau scriitorii români? O pipă pentru fumat opiu
În 1936,
într-o scrisoare către Emil Cioran, când acesta era depresiv, Mircea Eliade îl
întreabă: „Dar ce-i cu tine? Nu ai vreun opiu la îndemână?” Apoi, între anii
1941 și 1945, Mircea Eliade a fost ataşat cultural la Ambasada României din
Lisabona.
Acolo, lua
passiflorina, nişte narcotice calmante. Eliade traversează la Lisabona o
puternică depresie: îi moare soţia, rebeliunea legionară este înăbuşită, iar
apoi începe „sovietizarea” României.
Eliade
foloseşte şi pervitin, o metamfetamină inventată de nemţi şi băgată cu zecile
de pastile în ranițele soldaţilor germani plecaţi pe frontul de Est. Pervitin
era bun nu doar pentru anihilarea foamei, setei şi frigului, dar şi pentru
anihilarea stresului şi a fricii.
ce droguri
luau scriitorii romani - pervitin
Ce droguri
luau scriitorii români? Metamfetaminele Pervitin, preferatele naziștilor, aveau
și adepți români.
Totuși,
datorită efectelor colaterale, naziştii au eliminat această substanţă din
dotarea standard a soldaților. Hitler și apropiații săi, însă, au continuat să
o consume.
Plecarea în
Statele Unite îl plasează pe istoricul religiilor în plin avânt al
contraculturii hippie din anii ’60-’70. Consumul de droguri şi libertatea
sexuală ale acestei mişcări care a schimbat lumea au fost atent studiate de
Eliade, iar cărţile lui au devenit best-seller-uri. Mircea Eliade chiar a comparat mișcarea
hippie cu creştinismul primitiv, şamanismul sau vrăjitoria.
„Ce droguri
luau scriitorii români” este realizat pe baza excelentei cărți a lui Andrei
Oișteanu, Narcotice în cultura română, pe care o poți comanda online.
Te
pasionează subiectul? Îți va plăcea cu siguranță și Perdeaua de fum – Ce
droguri foloseau civilizațiile antice.
Abonează-te
la Incredibilia.ro
Ți-a plăcut
articolul? Introdu adresa ta de email și te vom anunța imediat ce vom publica
ceva ieșit din comun și care merită să-ți ocupe mintea.
Ligia Florea
ligia.florea40@gmail.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu