Grid Modorcea - Călăuza

 

Călăuza

Grid Modorcea, Dr. în arte

15 Iunie 2025

 

Cultura este călăuza unei națiuni, fiindcă numai ea este fermentul Spiritului Critic. Fără Spirit Critic, o țară e ca un naufragiat. România a fost în culmea gloriei sale în perioada interbelică, fiindcă atunci cultura era puternică și călăuzele neamului erau criticii ei, o pleiadă de genii cum n-am mai avut. Iar conducerea țării s-a identificat cu literatura și arta țării. Artiștii erau regi. Cred că povestea cea mai frumoasă a lumii este prietenia dintre regina Elisabeta și George Enescu. România a avut sute de valori inconfundabile, pe care dictatura comunistă le-a ucis. 

Dușmanul cel mai mare al dictaturii este cultura. Pe lângă problemele ei economice și politice, o țară nu trebuie să neglijeze cultura sau să o abandoneze. Ați auzit la noi vreun politician vorbind despre cultură? Când era primar, Băsescu avea obiceiul să se plimbe prin Cișmigiu. Și s-a întâmplat să-l întâlnesc. Aveam la mine cartea Sfânta treime a poeziei românești, pe care abia o lansasem cu pr. Constantin Galeriu, la Biserica unde el păstorea. Și i-am oferit un exemplar lui Băsescu. Și el a spus: „O iau, dar n-o citesc. Eu nu le am cu cititul, i-o dau lu’ nevastă-mea, în familia noastră ea le are cu cititul!”. Apoi omul care nu le avea cu cititul a devenit președinte și știți dvs mai departe povestea unei națiuni tot mai rănite.

De ani de zile în România cultura e neglijată de putere, iar scriitorii și artiștii ei se descurcă cum pot. Lipsa de cultură este ca un bulgăre uriaș care se prăvale pe biata țară. Dovadă că la recentele alegeri prezidențiale nu am auzit un candidat să vorbească de cultură. Ca Goebbels, care spunea: „Când aud de cultură, îmi vine să scot pistolul!”. Dar Hitler nu era așa. Era nebun după Wagner și Nietzsche, dar îl ura pe Mahler. Germania fără naziști este un reper mondial privind calea firească. Filozofii și scriitorii ei sunt adevărate călăuze ale spiritului uman.

Dar ce țară civilizată nu și-a ridicat fruntea pe bază de cultură? Franța este o țară a culturii. Ca și Anglia, ca și Spania, Italia și toate țările civilizate. Cultura acestor țări este copleșitoare. Am fost în Scandinavia. Nu se  poate imagina la ce nivel funcționează cultura în aceste țări! Am arătat recent în romanul „Viking” ce înseamnă acolo monarhismul cultural.

Nu există civilizație decât pe bază de cultură. România și-a pierdut statutul de țară culturală, fiindcă dictatura i-a ucis spiritul critic, iar după evenimentele din decembrie ’89, dezastrul a continuat, nu s-a produs nici o reparație majoră, de renaștere a valorilor naționale, s-a instalat consumerismul și cultura de împrumut, redusă la o imitație cu totul superficială a iluziilor americane, a ceea ce este a-cultural, ambalajul și distracțiile ieftine. America nu este așa, este o țară a culturii. Am trăit în Manhattan 18 ani. Această insulă a New York-ului are circa 3 milioane de locuitori, dintre care 1, 5 milioane fac artă, iar ceilalți 1,5 milioane o admiră. Sunt 5 mii de artiști plastici care expun în 500 de galerii de artă. Toată planeta, cu vârfurile ei artistice, este prezentă în Manhattan, Și în toată țara cultura este prioritară, incluzând o formidabilă asimilare a culturii europene.

România are mari probleme, dar cea mai dureroasă este lipsa de cultură.  Nicușor Dan este un om cultural? Nu este. Nu a fost capabil în tot mandatul său de primar să restaureze o clădire de patrimoniu. Trec aproape zilnic pe lângă casa unde a locuit Constantin Tănase. Are doar schelele pe ea, de ani de zile. Dar nimic nu se mișcă. Totul e înțepenit. Sediul Uniunii Cineaștilor este blocat să funcționeze din 2015, pe motiv de risc seismic, clădirea are „bulina roșie”. De atunci „Cinema Studio” nu mai există. Și viața Uniunii e moartă. Discutam cu Răzvan Theodorescu în ce hal de paragină sunt clădirile care făceau gloria Micului Paris. Dar și cazul scandalului Catedrala Sf. Iosif - Blocul Turn de alături, de 18 etaje,  numit Cathedral Plaza, este semnificativ, este o pată pe obrazul bisericii și al primăriei, care de 30 de ani nu rerezolvă problema. Construcția e moartă, nu funcționează, dar timp de 30 de ani a existat, a fost un reper modern la arhitecturii, dar nu a funcționat, pe motivul că lângă biserici nu e voie să ridici construcții înalte, e pericol să le acopere măreția și să nu cadă peste ele la vreun cutremur. Cutemur n-a fost și mai degrabă, la un seism puternic, rezistă acest bloc decât biserica. Dar de ce a fost aprobată această construcție de primărie? Și de ce biserica nu a avertizat, de ce nu s-a oprit construcția la timp? Acum costă o avere demolarea ei. Blocul are o arhitectură modernă foarte plăcută, e ca un stup uriaș. Dar e mort. O fi ajuns palatul guzganilor! Sunt mii de exemple de moarte a culturii. E o iluzie să ne imaginăm că noua conducere a țării va avea drept călăuză cultura. Oameni ca Nicușor, Grindeanu, Bolojan, Predoiu, Fritz, Hunor & Co. nu sunt capabili de Spirit Critic. iar țara va sucomba. Numai cultura o face să respire. Și Respirația este Viață.