Ne
conduc stârpiturile
Mihai Eminescu
22
Iunie 2025
Acestea sunt elementele cărora legile noastre
franțuzești le dau în stăpânire Țara: plebea de sus face politică, poporul de
jos sărăcește și se stinge din zi în zi de mulțimea greutăților ce are de
purtat pe umerii lui, de greul acestui aparat reprezentativ și administrativ
care nu se potrivește deloc cu trebuințele lui simple și care formează numai
mii de pretexte pentru înființare de posturi și paraposturi, de primari, notari
și paranotari, toți aceștia plătiși cu bani peșin din munca lui, pe care trebuie
să ți-o vânză pe zeci de ani înainte pentru a susține netrebnicia statului
român.
Ce caută aceste elemente nesănătoase în viața publică
a statului? Ce caută acești oameni cari, pe calea statului, voiesc să câștige
avere și onoruri, pe când statul nu este nicăieri altceva decât organizarea cea
mai simplă posibilă a nevoilor omenești? Ce sunt aceste păpuși cari doresc a
trăi fără muncă, fără știință, fără avere moștenită, cumulând câte trei, patru
însărcinări publice dintre cari n-ar putea să împlinească nici pe una în
deplină conștiință?...
Ce caută? Vom spune noi ce caută. Legile noastre sunt
străine ‑ ele sunt făcute pentru un stadiu de evoluțiune socială care în Franța
a fost, la noi n-a fost încă. Am făcut strane în biserica naționalității
noastre neavând destui notabili pentru ele, am durat scaune care trebuiau
umplute. Nefiind oameni vrednici, cari să constituie clasa de mijloc, le-au
umplut caraghioșii și haimanalele, oamenii a căror muncă și inteligență nu
plătește un ban roșu, stârpiturile, plebea intelectuală ș morală. Arionii de
tot soiul, oamenii cari riscă tot pentru că n-au ce pierde, tot ce-i mai de
rând și mai înjosit în orașele poporului românesc. Căci, din nefericire,
poporul nostru stă pe muchia ce desparte trei civilizații deosebite: cea slavă,
cea occidentală și cea asiatică și toate lepădăturile Orientului și
Occidentului, se grămădesc în orașele noastre, iar copiii acestor lepădături
sunt liberalii noștri. Și, când lovești în ei, zic că lovești în tot ce-i
românesc și că ești rău român […] Liberalii sunt smântâna și temeiul României,
noi suntem niște rămășițe din vechile populațiuni autohtone, cari nu merită să
fie băgate în seamă. De! Iertați-ne, boieri Arionești și Cărădești, că ni s-a
părut și nouă biet că trăim în Țara noastră și avem de zis o vorbă […].
Nu vedeți că ne-am supus stăpânilor? Nu Vedeți că
ne-am trimis copiii la junghiere pentru că d. Anghelescu să poată culege lauri
pe pielea lor? Ba au ajuns ca până și ciorz-horz, rumânaș de laie, alb ca pana
corbului, să scoată gazetă, în care să ne batjocorească în toate zilele.
Nu vă e destul, milostivi stăpâni? Dar acum, de ne
veți fi iertat sau nu, să stăm la vorbă gospodărească și să vă întrebăm ce
poftiți d-voastră? și, ca să știm că aveți dreptul de a pretinde, să întrebăm
ce produceți? […].
Ciudată Țară într-adevăr! Pe cei mai mulți din acești
domni statul i-au crescut, adică i-au hrănit prin internate, ca după aceea
să-și câștige, printr-un meșteúug cinstit, pâinea de toate zilele. Dar statul a
ajuns la un rezultat cu totul contrar. După ce acești domni și-au mântuit
așa-numitele studii, vin iar la stat și cer să-i căpătuiască, adică să-i
hrănească până la sfârșitul vieții […].
Nefiind stăpân care să-i ție în frâu, ei își fac
mendrele și vă sărăcesc, creându-și locuri și locușoare, deputății, primării,
comisii și multe altele pe care voi le plătiți peșin, pe când ei nu vă dau
nimic, absolut nimic în schimb, ci din contră vă mai și dezbracă, după ce voi
i-ați înțolit […]. De aceea alungați turma acestor netrebnici cari nu muncesc
nimic și n-au nimic și vor să trăiască ca oamenii cei mai bogați, nu știu nimic
și vor să vă învețe copiii, și n-au destulă minte pentru a se economisi pe sine
și voiesc [să] vă iconomisească pe voi toți.
Notă - „Timpul”, ciclul „Icoane vechi
și icoane nouă”, decembrie 1877 (extras)
-------------------------------------
Sursa - „Certitudinea”, Anul 9, 2025, Nr.
189
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu