IOAN MICLĂU-GEPIANU - Scrisoare către Erato...

 

Scrisoare către Erato

IOAN MICLĂU-GEPIANU: Scrisoare către Erato...

(Revăzută și adăugită)

 

Motto:

”... Eu îți scriu dragă Erato (1), căci simt cum trebe să fie,

Cum de viitor visează, dulcea noastră Românie!

Fericit va fi românul în străvechea lui moșie,

Cu de-apururi mângăiere în eterna-i poezie”,

Dar să stai cu noi Erato!

Ioan Miclău-Gepianu

 

 

~*~

 

Erato,

Nu vreau ca să mă cerți,

Nici eu n-am gând să te jignesc,

Căci tu mai prezentat și Euterpei,(2)

Celei ce-n suflet dă visul îngeresc -

M-ai prezentat și Caliopei,(3)

Să-mi amintească de pașii cei mai drepți!

 

Erato,

Eu vreau să-ți mulțumesc,

Deși era mai bine să nu mă nici trezești,

Căci tot acest tablou cu-a lumii frumuseți

Îl văd cu ochii, le iubesc și fără a vorbi.

Iubirea e-n tăcere și, nu în vagi tristeți

Sunt artele plăcere, lumini celor ce cresc!

 

Erato,

De undea-i răsărit te știu:

-Din cuib de heruvini și de lumini izvor,

M-am încrezut în tine, ș-oi crede până mor,

Mi-ai luminat ființa, tot gându-mi plin cu dor,

Dar eu te-ntreb Erato, dece mă lași să fiu

Un rătăcit, să umblu ca vântul prin pustiu?

 

Zicea-i: să îi iubești pe cei ce te alungă,

Dar eu nu sunt Hristos să pot a pedepsi,

Pe cei ce-mi fură casa(4), și-mi colțurează vatra(4),

Și-n umiliri mă-mpinge în fiecare zi;

Sunt artele-ndreptare spre nobile moravuri,

Iar a vorbi frumos nu-nseamnă că ești slugă!

 

Chiar muza-mi Euterpe începe să muțească,

În timp ce Caliope chiar vine de mă ceartă,

Deci ce folos Erato căci mai trezit din morți,

Cerându-mi cu iubire să fiu cu dar in Artă,

Când aurul și banii sunt ale lumii sorți,

N-am bani, iar cei cu bani au șansa să trăiască!

  

 

Tu ești o zână răsărită

Din dragostea cea sfântă, nu-n cele a urgiei,

De vrei să cânt iubirea din ceruri coborâtă,

Mă învață să-mi cânt neamul și blânda-i cuminție,

Acea floare luminoasă ce-i de Domnul rânduită,

Lumea vrea a fi de-apururi cum fosta de EL gândită!

 

N-o vreau nici pe acea Circe captivanta multor rele.(5)

 

Ci-n dumbrava românească acel fagure de miere

Adunat de Eminescu de prin ramuri, de prin vise,

Să-ndulcească Limba noastră precum inima o cere!

Eu îți scriu dragă Erato, căci simt cum trebe să fie,

Cum de viitor visează dulcea noasatră Românie!

Fericit v-a fi românul în străvechea lui moșie!

Cu deapururi mângâiere în eterna-i poezie!

Dar, să stai cu noi Erato!

 

1)Erato – Muza poeziei dragostei și iubirii.

2)Euterpe –Muza poeziei lirice

3)Calliope - Muza poeziei epice

4)Vatra românească

5) Circe – nimfă vrăjitoare

 

~*~

Ioan Miclău-Gepianu

4/6/2021

Redată: 04/07/2025