Panglica albastra

Val Andreescu

„O profesoară din New York s-a hotărât să-i onoreze pe toţi elevii din ultima clasă de liceu, spunându-le ce mult înseamnă pentru ea, fiecare dintre ei. Ea l-a chemat pe fiecare elev în faţa clasei, pe rând. Întâi, i-a spus fiecăruia ce mult a însemnat pentru ea şi pentru clasă. Apoi i-a dat fiecăruia o panglică albastră, imprimată cu litere aurii, pe care scria „Cine sunt eu contează pentru ceilalţi!” După aceea, profesoara a decis să realizeze un proiect al clasei, să vadă ce impact ar avea această idee asupra unei comunităţi. I-a dat fiecărui elev încă trei panglici şi i-a instruit să meargă şi să continue această ceremonie de recunoaştere a valorii cuiva. Apoi trebuie ca ei să urmărească rezultatele, pentru a vedea cine a onorat pe cine şi să-i comunice clasei rezultatele, peste o săptămână. Unul dintre băieţii din clasă s-a dus la un director adjunct dintr-o companie din apropiere şi l-a „premiat” pentru că l-a ajutat să-şi planifice cariera. I-a dat o panglică şi i-a pus-o pe cămaşă. Apoi i-a mai dat două panglici şi i-a spus: „Facem un proiect de clasă pe tema recunoaşterii meritelor celor din jur şi ne-ar plăcea să mergeţi să găsiţi pe cineva pe care să-l apreciaţi şi să-i daţi o panglică albastră.” Mai târziu în acea zi, directorul adjunct s-a dus la şeful lui, care avea reputaţia de a fi un tip morocănos. I-a spus că îl admiră cu-adevărat, pentru că era un geniu creativ. Şeful a părut foarte surprins. Directorul adjunct l-a întrebat dacă ar accepta în dar panglica albastră şi dacă îi permite să i-o pună în piept. Şeful lui a zis: „Da, bineînţeles!”. Directorul a luat o panglica albastră şi a pus-o pe sacoul şefului său, deasupra inimii. Apoi a întrebat, oferindu-i ultima panglică, „Vreţi să luaţi această panglică şi să o daţi altcuiva, în semn de apreciere? Adolescentul care mi-a dat-o are un proiect la şcoală şi vrem să ducem mai departe această ceremonie a panglicilor albastre, să vedem cum îi afectează ea pe oameni. În acea seară, şeful a venit acasă şi s-a aşezat împreună cu fiul său de 14 ani. A spus: „Astăzi mi s-a întâmplat cel mai incredibil lucru. Eram în biroul meu şi unul dintre angajaţii mei a intrat şi mi-a zis că mă admiră şi mi-a dat o panglică albastră pentru că sunt un geniu creativ. Imaginează-ţi! El crede că sunt un geniu creativ! Apoi mi-a pus în piept o panglică albastră, pe care scrie „Cine sunt eu contează pentru ceilalţi!” „Mi-a dat o altă panglică şi mi-a cerut să găsesc pe altcineva pe care îl apreciez. În timp ce mă întorceam acasă, am început să mă gândesc pe cine aş putea aprecia şi cui să-i ofer această panglică şi m-am gândit la tine. Vreau să te onorez pe tine. Zilele mele sunt extrem de agitate şi când vin acasă nu prea îţi dau atenţie. Ţip la tine pentru că nu iei note suficient de bune la şcoală şi pentru dormitorul tău dezordonat. Cumva, în seara asta, am vrut doar să mă aşez aici şi, ei bine, doar să te fac să ştii că tu chiar contezi pentru mine. Alături de mama ta, tu eşti cea mai importantă persoană din viaţa mea. Eşti un puşti minunat şi te iubesc!” Emoţionat, băiatul a izbucnit în hohote de plâns şi nu se mai putea opri. Întregul corp îi tremura. S-a uitat la tatăl său şi i-a zis printre lacrimi: „Tată, astă-seară, mai devreme, stăteam în camera mea şi am scris o scrisoare pentru tine şi mama, explicându-vă de ce a trebuit să îmi iau viaţa şi vă rugam să mă iertaţi. Aveam de gând să mă sinucid în noaptea asta, după ce voi veţi fi adormit. Chiar am crezut că nu îţi pasă câtuşi de puţin de mine. Scrisoarea e sus. Nu cred că voi mai avea nevoie de ea.” Tatăl său a urcat în camera băiatului şi a găsit o scrisoare sinceră, plină de suferinţă şi durere. Şeful s-a întors la lucru un om schimbat. Nu mai era morocănos şi a făcut tot ce-a putut, pentru ca toţi angajaţii lui să afle că, într-adevăr, cine sunt ei contează pentru el şi pentru ceilalţi! Directorul adjunct a ajutat mulţi alţi oameni în planificarea carierei, unul fiind fiul şefului său şi nu a uitat să le spună ce importanţi sunt ei în viaţa lui. În plus, tânărul şi colegii săi de clasă au învăţat o lecţie valoroasă: Cine eşti contează CU ADEVĂRAT pentru ceilalţi! Te rog să nu uiţi că te consider o persoană importantă pentru mine, altfel nu ai fi primit acest mesaj. Cine eşti contează cu adevărat pentru ceilalţi şi am vrut să ştii asta. Îţi predau panglica albastră”. Un mesaj frumos pe care îl trimitem spre cititori pentru că ei contează cu adevărat pentru noi, pentru ei scriem şi trimitem gânduri bune!

Sursa: Ziarul MERIDIANUL, Vaslui joi, 21 Ianuarie 2o16