Cine moare?

 de Pablo Neruda

Moare cate putin cine se transforma in sclavul

obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi

traiectorii; cine nu-si schimba existenta; cine nu

risca sa construiasca ceva nou; cine nu vorbeste cu

oamenii pe care nu-i cunoaste.

Moare cate putin cine-si face din televiziune un guru.

Moare cate putin cine evita pasiunea, cine prefera

negrul pe alb si punctele pe "i" in locul unui

vartej de emotii, acele emotii care invata ochii sa staluceasca,

oftatul sa surada si care elibereaza sentimentele inimii.

Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este

nefericit in lucrul sau; cine

nu risca certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis; cine

nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte sfaturile

"responsabile". Moare cate putin cine nu calatoreste; cine nu

citeste; cine nu asculta muzica; cine nu cauta harul din el insusi.

Moare cate putin cine-si distruge dragostea; cine nu se lasa ajutat

Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si de mila si

detestand ploaia care nu mai inceteaza. Moare cate putin cine

abandoneaza un proiect inainte de a-l fi inceput; cine nu intreaba

de frica sa nu se faca de ras si cine nu raspunde chiar daca

cunoaste intrebarea. Evitam moartea cate putin, amintindu-ne

intotdeauna ca "a fi viu" cere un efort mult mai mare decat simplul

fapt de a respira. Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o

fericire splendida. Totul depinde de cum o traim... Daca va fi sa te

infierbanti, infierbanta-te la soare Daca va fi sa inseli,

inseala-ti stomacul. Daca va fi sa plangi, plange de bucurie. Daca va

fi sa minti, minte in privinta varstei tale. Daca va fi sa furi, fura

o sarutare. Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica. Daca va fi sa simti

foame, simte foame de iubire. Daca va fi sa doresti sa fii fericit,

doreste-ti in fiecare zi...