MASCA – BOTNIȚA – TE
FACE STUPID
indexexpurgatoriusblog -- IWM /
28 august 2020
„Te face
sugestibil; cel mai probabil vă face să urmați instrucțiunile altcuiva și să
faceți lucruri pe care altfel nu le-ați face”.
---
În analiza
lui, Joost Meerloo asupra confesiunilor false și regimurilor totalitare, „The
Rape of the Mind” – Violul minții”, a inventat o expresie pentru
„îndobitocirea” rezistenței critice – menticidul. „Într-un regim totalitar”, a
scris el, „mintea îndoielnică, curiosă și imaginativă trebuie suprimată.
Sclavului totalitar i se permite numai să memoreze și să saliveze numai când
sună clopoțelul.
----
El uro, los nazis y la
nostalgia de una Europa que fue.
Omul
neolitic a avut o problemă similară cu turma sa. Succesul Homo sapiens s-a
bazat într-o mare măsură pe bovine – produsele lactate, carnea, pielea și
bălegarul lor. Dar strămoșul cărnii de vită, uro (cred ca este vorba de bizon),
era un cu totul alt animal. Era rapid, agresiv și periculos – greu de condus în
canalele comportamentale previzibile. Așa că acum aproximativ 10.500 de ani,
oamenii au început să reproducă în mod conștient cei mai docili uri pentru
domesticire.
Cu toate
acestea, în timp ce animalele de obicei trebuie să fie crescute că să atingă un
nivel mai mare de gândire pentru a putea fi învățate să asculte comenzile,
oamenii care sunt deja destul de inteligenți trebuie să fie mutați, să fie
proști. Se vor supune la ordin dacă nu au capacitatea cognitivă de a-l pune la
îndoială. Acest lucru este deosebit de relevant pentru buna funcționare a unui
sistem mondial modern care se bazează pe milioane de suflete individuale,
fiecare cu propria poveste de viață și perspectivă nuanțată, și gândind și
acționând în același mod.
Literatura
empirică a demonstrat că, conformarea și sugestibilitatea sunt înrudite negativ
cu inteligența (de exemplu, Gudjonsson, 1991). De fapt, există o tehnică în
psihologia consumatorului cunoscută sub numele de disrupt-then-reframe,
întrerupe și apoi reformulează: dacă mai întâi înșeli oamenii, este mai
probabil să cumpere ceea ce vindeți (Davis & Knowles, 1999). În cele din
urmă, numitorul comun pentru o influență sporită este dezactivarea funcției
executive în cortexul prefrontal pentru a dezactiva superego-ul, conștiința,
monologul intern. Fără Jiminy Cricket pe umăr, Pinocchio nu ar fi devenit
niciodată un băiat adevărat, el ar fi fost pentru totdeauna o marionetă.
Societatea modernă este plină de lucruri care în mod similar ne fac sa fim
proști (literalmente incapabili să vorbim).
Efectul
televiziunii, de exemplu, așa cum a scris Meerloo, este de a „capta mintea
direct și de a nu lăsa oamenilor timp pentru conversații calme și dialectice cu
propriile lor minți”. Efectul irațional si adormit al comunicării vizuale a
fost recunoscut de-a lungul istoriei. Nu degeaba religiile au vorbit despre
cuvântul lui Dumnezeu și au interzis idolii. Nu este surprinzător că studiile
empirice arată că televiziunea te face prost atât pe termen scurt cât și pe
termen lung (Hoang et al., 2016; Lillard și Peterson, 2011). Nu mai vorbim de
pornografia consumată de 98% dintre bărbați astăzi, despre care se știe că
inhibă partea creierului care se ocupă de conștiință, și conștiința, cortexul
prefrontal (Kuhn și Gallinat, 2014).
Desigur,
atunci când se trece de la alcool la mâncare, alcoolul reduce temporar
funcțiile cognitive (Hindmarch și Sherwood, 1991). Chiar și în cazul consumului
moderat de alcool, accelerează declinul cognitiv la bătrânețe (Topiwala și
colab., 2017). Junk food-ul îngreunează, de asemenea, gândirea pe termen scurt
(Barnes & Joyner, 2012) și deteriorarea pe termen lung a abilităților
cognitive (Reichelt & Rank, 2017).
Fluorul a
devenit o specie de clișeu printre teoreticienii conspirației; este adăugat la
aprovizionarea cu apă potabilă în mai multe țări din întreaga lume, aparent
pentru a reduce cariile dentare. Cu toate acestea, dovezile care susțin
beneficiile dentare ale apei fluorate sunt slabe, în timp ce multe studii au
arătat că poate deteriora estetica dentară din cauza fluorozei (McDonagh et
al., 2000). Multe alte studii au descoperit că apa fluorurată scade inteligența
populației (de exemplu, Borman și Fyfe, 2013; Green și colab., 2019; Lu și
colab., 2000; Rocha-Amador și colab., 2007; Wang și colab. al., 2008).
Ceea ce ne aduc la măștile faciale.
El coronavirus para los
pies a Söder, el líder bávaro - NIUS
Măștile
faciale pot fi acum adăugate la lista mandatelor care te fac să devii prost. Ca
și cum dacă Markus Söder, care face o publicitate febrilă, nu ar fi o dovadă
suficientă, iată faptele pentru care, absolut și categoric, nu ar trebui să
porți o masca. Acestea te influențează; fac sa fie mai probabil ca veți urma
instrucțiunile altei persoane și să faceți lucruri pe care altfel nu le-ați
face. Pe scurt, îți închid funcția executivă: conștiința ta.
Un exemplu
excelent este un studiu realizat de Mathes and Guest (1976), în care
participanții au fost întrebați cât de dispuși, ar fi și cât ar trebui să fie
plătiți, pentru a pune o pancartă la cantina Universității pe care scrie
„Masturbarea este distractivă” (fiind în 1976, ar fi jenant să faci ceva de
genul acesta; probabil că acum câștigă credit de curs!) Rezultatele au arătat
că persoanele care purtau mască erau mai înclinate să poarte pancarta și avea
nevoie de mai puțini bani pentru a face acest lucru (în medie 30 USD față de 48
USD).
Între timp,
Miller și Rowold (1979) le-au prezentat vânătorilor de chilipiruri de Halloween
un bol cu bomboane de ciocolată și le-au spus că pot lua doar două deodată.
Când copiii credeau ca nu sunt observati, se serveau. Copiii fără mască au
încălcat regula și au luat mai multă ciocolată 37% din timp, comparativ cu 62%
din timp pentru copiii mascați. Autorii au ajuns la concluzia că măștile „duc
la o mai mică restricție a comportamentului”.
Efectul a
fost găsit de asemenea și online într-un mod similar: efectul de dezinhibare
online se referă la tendința oamenilor de a acționa antisocial atunci când rămân
anonimi online (Suler, 2004). Există chiar și o infamă mișcare de trolling care
se numește Anonim și folosește o mască ca simbol.
Efectul
dezinhibant al purtării unei măști este descris de psihologi ca fiind
suspendarea mecanismelor de control ale superego, prin care impulsurile
inconștiente pot câstiga teren. Saigre (1989) a scris că măștile „scurtează”
sistemele de apărare conștiente și încurajează o „recidivă masivă” într-un
stadiu mai primitiv; Castle (1986) a scris că mascaradele din secolul 18 au
permis purtătorilor de mască să-și elibereze impulsurile hedoniste și sexuale
reprimate; și Caillois (1962) a scris în mod similar despre carnavalele mascate
europene, care implică activități libidinoase, inclusiv „indecență, pipăit, râs
provocator, sâni expuși, imitatii de bufoni, incitare constantă la revolte,
banchete și discuții excesive, zgomot și mișcare”. În secolul al XII-lea, Papa
Inocențiu al III-lea a interzis Măștile ca parte a luptei sale împotriva
imoralității, iar în 1845, statul New York a interzis ca mai mult de două
persoane să poarte măști în public, după ce țăranii au purtat măști pentru a-și
ataca proprietarii.
Din
perspectiva neuroimaginii, se stie că măștile inhibă controlul identității și
controlul impulsurilor, ambele în legătură cu funcția executivă în cortexul
prefrontal (de exemplu, Glannon, 2005; Tacikowski, Berger și Ehrsson, 2017). Cu
alte cuvinte, măștile îl reduc la tacere pe Jiminy Cricket în creier.
Nu este de
mirare că acoperirea gurii ne-ar reduce la„tăcere” psihologic. Studiile au
demonstrat că îmbrăcămintea are o puternică influență asupra modului în care
gândim (sau nu) prin intermediul unui principiu cunoscut sub numele de
„cogniție încapsulată”: purtarea unui halat de laborator crește funcția
cognitivă (Adam și Galinsky, 2012 ), purtarea unui halat de către asistenta
medicală sporește empatia (López-Pérez și colab., 2016), iar purtarea unor
mărci contrafăcute crește probabilitatea de a înșela o probă (Gino, Norton și
Ariely, 2010). În mod similar, în lumea limbajului corporal, cineva care îsi
astupă gura cu mâna este un semn că ascultă cu atenție: este dispus să
asimileze informații, nu să le pună la îndoială.
De asemenea
există un motiv mai fundamental pentru care măștile te pot face prost: să
reduci fluxul de oxigen la creier. Vălul facial reduce ventilația pe termen
lung (Alghadir, Aly & Zafar, 2012), iar măștile chirurgicale pot reduce
oxigenarea sângelui în rândul chirurgilor (Beder și colab., 2008): credeți sau
nu, dacă vă acoperiți gura, respirați mai greu. Un studiu din 2010 (Roberge și
colab.) privind masca de facială N95 a ajuns la concluzia că „nivelurile de
dioxid de carbon și oxigen din mască erau semnificativ peste sau sub
standardele ambientale la locul de muncă”. Un studiu posterior la COVID a
descoperit că 81% din 128 de angajați ai asistenței medicale anterioare au avut
dureri de cap ca urmare a purtării echipamentului individual de protecție (Ong
și colab., 2020).
Nu numai că
măștile de faciale îngreunează respirația, dar dovezile că pot opri răspândirea
coronavirusului sunt limitate în cel mai bun caz. O marcă populară de măști are
chiar și un avertisment pe ambalaj că „nu oferă protecție împotriva COVID-19”;
În ceea ce privește prevenirea ca purtatorii răspândesc boala, o metaanaliză a
constatat că, de exemplu, din opt studii de control întâmplătoare, șase nu au
găsit nicio diferență în ratele de transmitere între grupurile de control și
intervenție (în timp ce una a găsit o combinație de mascare și spălare a
mâinilor era mai eficientă decât Educația, și altul a găsit ca celelalte măști
N95 au fost mai eficiente decât măștile chirurgicale standard; bin-Reza și
colab., 2012). Măștile nechirurgicale, cum ar fi eșarfele și fularele, sunt
aproape inutile (Rengasamy et al., 2010). Măștile pot fi chiar insalubre și pot
provoca acumularea bacteriilor în jurul feței (Zhiqing et al., 2018).
Faptul că
este puțin probabil ca măștile să funcționeze ne duce la motivul final pentru
care purtarea unei măști incită la prostie și îngăduință: printr-un
bombardament de minciuni, contradicții și confuzii, Statul vă copleșește
capacitatea de a gândi clar.
După cum
scria Theodore Dalrymple: „În studiul meu asupra societăților comuniste, am
ajuns la concluzia că scopul propagandei comuniste nu era de a convinge, nu era
de a informa, ci de a umili; și, prin urmare: cu cât corespundea mai puțin
realității, cu atât mai bine. Când oamenii sunt reduși la tăcere atunci când li
se spun cele mai evidente minciuni, sau mai rău, când se văd obligați să repete
chiar ei minciunile, își pierd sentimentul de dreptate o dată pentru totdeauna.
Admiterea minciunilor evidente este, într-un fel, să te înfurii pe tine însuți.
Capacitatea de a se apăra împotriva de tot se vede astfel subminată și chiar
distrusă. O societate de mincinoși mascați este ușor de controlat ”.
Scopul
măștilor faciale nu este protejarea oamenilor, ci diminuarea umanității,
eliminarea ego-ului, indentității și autonomiei lor. Măștile sunt purtate de
răufăcători în filmele de groază și de dansatori ignorabili de fond; fac ca
oamenii să fie mai puțin umani.
Dezumanizarea
rareori este urmată de ceva bun. Măștile faciale sunt un alt semn îngrijorător
a ceea ce urmează să vină, împreună cu o schimbare radicală în discursul
dominant. Într-o analiză a genocidului din Rwanda, unul dintre primii
predictori lingvistici a fost tendință de a privi înapoi, de a învinui și de a
se concentra pe nedreptățile din trecut (Donohue, 2012), care va rezulta
familiar tuturor celor care, din păcate, au văzut recent la BBC sau au citit în
The Guardian.
Fact check: False claim
about Nancy Pelosi, overseas military voters
În mod similar,
Nancy Pelosi a promis recent că îl va „afuma” pe președintele Trump din Casa
Albă, asa cum tuții au fost denumiți de hutuți gândaci, iar naziștii pe evrei
ca șobolani.
Este dificil
de prezis cum se va întoarce roata vieții în anii următori, dar toate semnele
indică probleme. În anii de criză ai unui ciclu generațional, un singur lucru
poate fi garantat: importanța unei minți clare.
În acest
scop, pastrați-vă demnitatea, identitatea și logotipul de a fi om , și
niciodată, niciodată nu purtați o mască.
Articol
tradus din indexexpurgatoriusblog
---------------------------------------------------------------------------------------------
"De la lume adunate şi iarăşi la
lume date" (Anton Pann)
--------------------------------------------------------------------------------------------
Pentru a
preveni mesajele nedorite (junk sau spam), in cazul in care veti dori sa
retransmiteti mai departe acest mesaj, va rog sa STERGETI adresa mea de mail
inainte de a-l expedia si, pe cat posibil marcati cu xxxxxxxxxx campurile care
contin informatii despre precedentii expeditori. Ori faceti copy/paste continutul intr-un
mesaj nou.
De asemenea,
daca trimiteti mesajul mai multor destinatari, folositi pentru atasarea
adreselor campul BCC (blind carbon copy) astfel incat tuturor sa le fie
asigurat un minim de discretie.
Multumesc
----------------------------------------------------------------------------------------------
"Libertatea este dreptul de a le
spune, oamenilor, ceea ce nu vor să audă !" - George Orwell
----------------------------------------------------------------------------------------------
Dumnezeu
ne-a dat liberul arbitru: libertate + inteligenta. Prin urmare sunteti liberi
sa cititi (sau nu), sa stergeti si sa nu dati mai departe daca n-aveti chef,
timp, nu va place ori nu sunteti de acord cu cele aflate.
NOTA:
Articolul este publicat/(re)transmis pentru informare, cititorul fiind liber să
tragă concluziile care le dorește. Publicarea sau (re)transmiterea sa NU
înseamnă că sunt de acord cu afirmațiile de mai sus, parțial sau în totalitate.
Imi cer
scuze ca va plictisesc cu aceste precizari, dar exista analfabeti functionali
care nu pricep sensul a ceea ce citesc. Ei inteleg mai greu, dar trebuie sa fim
rabdatori si intelegatori cu semenii mai... intarziati.
Deci, va
rog, nu trageti in pianist, in interpret/traducator si in postas ! Multumesc
pentru intelegere.
Sursa: Prof. VALENTINA LUPU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu