Posibil cea mai inteligenta
fotografie din lume
În această
fotografie realizată în anul 1927, 17 dintre cele 29 de persoane fotografiate
au fost ori urmau să devină laureate ale Premiului Nobel.
Fotografia a
fost realizată cu ocazia celei a cincea Conferințe Internaționale Solvay,
organizată în Belgia, prezentările și dezbaterile din cadrul acestui eveniment
reprezentând un punct de cotitură în domeniul fizicii și chimiei.
Printre cele
mai importante subiecte dezbătute au fost cele legate de electroni, fotoni ori
de noua formulare a teoriei cuantice, cele mai îndârjite discuții fiind purtate
de Albert Einstein și Niels Bohr. Einstein a atins cu această ocazie un punct
culminant în lupta cu realiștii științifici – adepți ai unor reguli stricte ale
metodelor de cercetare -, acesta expunându-și și cunoscuta sa viziune:
„Dumnezeu nu joacă zaruri cu Universul”.
Singura
femeie invitată la Conferința Solvay din octombrie 1927 a fost Marie Curie care
de altfel este și singura persoană care a câștigat Premiul Nobel în două
discipline științifice separate (în fizică și în chimie).
Iată și o versiune color excepțională
a acestei rare fotografii:
În rândul
din spate, de la stânga la dreapta, îi putem vedea pe:
• Augustine
Piccard, creator de echipamente speciale de explorare a stratosferei superioare
și a apelor de adâncime.
• Émile
Henriot, cel care a detectat radioactivitatea naturală a potasiului și rubidiului,
fiind totodată și pionier al electronicii microscopice.
• Paul
Ehrenfest, pionier al teoriei cuantice și remarcabil profesor.
• Édouard
Herzen, cel care a jucat un rol deosebit în dezvoltarea fizicii și chimiei în secolul
al XX-lea.
• Théophile
de Donder, fondator al termodinamicii proceselor ireversibile, ceea ce l-a
condus pe studentul lui, Ilya Prigogne, să câștige Premiul Nobel în 1977.
• Erwin
Schrödinger, cercetător care a interrelaționat comportamentul cuantic
observabil cu proprietățile undei continue nonrelativiste; a fost laureat al Premiului
Nobel pentru Fizică în 1933.
• Jules
Emile Verschaffelt, doctor în fizică din anul 1899.
• Wolfgang
Pauli, cel care a formulat unul dintre cele mai importante principii ale fizicii
teoretice contemporane (principiul de excluziune), explicând proprietățile sistemelor
atomice și distribuția elementelor în sistemul periodic al lui Mendeleev.
A fost laureat al Premiului Nobel
pentru Fizică în 1945.
• Werner
Heisenberg, adept al noii logici cuantice și unul dintre fondatorii fizici cuantice;
în 1932 a fost laureat la Premiului Nobel pentru Fizică.
• Sir Ralph
Howard Fowler, mentor al trei laureați ai Premiului Nobel (printre care și Paul
Dirac) pe care i-a introdus în teoria cuantică.
• Léon
Nicolas Brillouin, inventator al zonelor Brillouin (fizica stării solide),
cercetările sale contribuind la dezvoltarea computerelor de mai târziu.
În rândul din mijloc, de la stânga la
dreapta, îi vedem pe:
• Peter
Debye, cel care a extins teoria lui Einstein privind căldura specifică la
temperaturi scăzute, fiind laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1936.
• Martin
Knudsen, cel care a readus în atenția cercetătorilor teoria cinetică a gazelor,
în special a celor aflate la presiune scăzută.
• William
Lawrence Bragg, om de știință care în 1915 a fost laureat al Premiului Nobel
pentru Fizică împreună cu tatăl său, Sir William Henry Bragg, datorită
cercetării comune a structurii cristalelor supuse unei difracții cu raze X.
• Hendrik
Anthony Kramers, asistentul lui Niels Bohr, cel care a ajutat la dezvoltarea
Institutului Bohr unde a lucrat la teroria dispersiei.
• Paul
Dirac, cercetător remarcabil în mecanica cuantică și descoperitor al funcției undei
relativiste pentru electroni, ceea ce a prezis existența antimateriei înainte
de a putea fi observată faptic. A fost premiat cu Premiul Nobel pentru Fizică
în 1933.
• Arthur
Compton, descoperitor al ciocnirii razelor X cu electronii și decoperitor al
efectului (împrăștierii) Compton pentru care a fost premiat cu Premiului Nobel pentru
Fizică în 1927.
• Louis de
Broglie, cercetător care a descoperit că orice particulă prezintă o lungime de
undă invers proporțională cu impulsul său, primind și Premiul Nobel pentru
Fizică în 1929.
• Max Born,
cel care a încheiat determinismul în fizică, oferind un teren solid pentru
dezvoltarea teoriei cuantice. A fost laureat al Premiului Nobel pentru Fizică
în 1954.
• Niels
Bohr, revoluționar al teoriei cuantice, având și preocupări în cercetarea
fizicii nucleare. Pentru contribuțiile sale fundamentale, Bohr a fost laureat
al Premiului Nobel pentru Fizică în 1922. Fiul său, Aage Niels Bohr, a primit
de asemenea Premiul Nobel în 1975 pentru cercetările sale.
În rândul din față, de la stânga la
dreapta, îi vedem pe:
• Irving Langmuir,
remarcabil chimist și fizician. Specializat în studiul atomilor, moleculelor și
electronilor, a fost laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1932.
• Max
Planck, fondator al teoriei cuantice pentru care a primit Premiul Nobel pentru
Fizică în 1918; el este cel care a descoperit cuantele.
• Marie
Curie, prima femeie care a câștigat Premiul Nobel (pentru Fizică, în 1903) și
singura persoană laureată cu două premii Nobel (al doilea Premiu fiind pentru
Chimie, în 1911); în 1898, ea a izolat două noi elemente chimice (poloniul și radiul),
folosind electrometrul lui Jacques și Pierre Curie.
• Hendrik
Lorentz, cel care a descoperit și a oferit explicații teoretice efectului
Zeeman, ecuațiile sale fiind folosite ulterior de Einstein pentru a descrie
spațiul și timpul. A fost laureat al Premiul Nobel pentru Fizică în 1902.
• Albert
Einstein, dezvoltator al teoriei generale a relativității care a devenit pilon
al fizicii moderne. A primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1921 pentru
descoperirea efectului fotoelectric.
• Paul
Langevin, dezvoltator al dinamicii și ecuației Langevin.
•
Charles-Eugène Guye, profesor de fizică la Universitatea din Geneva, studentul
său fiind și Albert Einstein.
• Charles
Thomson Rees Wilson, cel care a reprodus pentru prima oară formarea norilor în
laborator, studiind fenomenul condensului și particulele ionizate. A fost
laureat al Premiul Nobel pentru Fizică în 1927.
• Sir Owen
Willans Richardson, cel care a câștigat Premiul Nobel pentru Fizică în 1928
pentru activitatea sa din domeniul emisiilor termoionilor.
Conferința
Internațională Solvay a fost organizată și sprijinită de industriașul belgian
Ernest Solvay în vederea dezvoltării fizicii și chimiei moderne. Fotografiile
din timpul Conferinței din 1927 au fost realizate de Benjamin Couprie de la
Institutul Internațional de Fizică Solvay. O parte dintre participanții la
Conferința Solvay din 1927, printre care Albert Einstein și Marie Curie, au
participat și la prima Conferință din 1911, din timpul căreia s-a păstrat
fotografia de mai jos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu