CASA DE VACANTA
Sfantul Ioan din Kronstadt
Doamne, fac
marturie înaintea Ta ca energia si sanatatea, vigoarea fizica si spirituala nu
pot fi obtinute traind tot timpul într-o casa de vacanta sau în padure, ci la
Tine, în biserica si mai cu seama în timpul Liturghiei si prin
Datatoarele-de-viata Tale Taine! O, suprema fericire a Sfintelor Taine! O,
viata izvorâta din Sfintele Taine! O, negraita dragoste a dumnezeiestilor
Taine! O, minunata si vesnica pronie dumnezeiasca, cea care dai mântuire si
îndumnezeire prin Sfintele Taine! O, preînchipuire a vietii vesnice prin
Sfintele Taine!
Sfantul
Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed.
Sophia, Bucuresti, 2005, p. 260.
HRANA
Sfantul Nicolae Velimirovici
Ranile lui
Hristos au lucrat mai multe binecuvântari în lume decât sanatatea tuturor
cezarilor romani. Euharistia nu înseamna doar o aducere-aminte, ci si o
prorocie. Prorocia ei este ca întregul pamânt va deveni trupul lui Hristos,
carnea si sângele lui Hristos, astfel încât orice am mânca sau am bea, sa-L
mâncam si sa-L bem pe El. El ar trebui sa fie hrana noastra de fiecare zi.
Privindu-ne toata hrana prin Hristos, ea nu ne va mai parea o prada din natura,
ci mai degraba jertfa naturii pentru noi, amintindu-ne de jertfa lui Hristos
si, prin aceasta, de propria noastra chemare la jertfa. Trebuie sa alegi sa fii
ori mândru, ori sarac în duh. Cea dintâi alegere va însemna o distrugere
zgomotoasa, a doua, o zidire tacuta.
Sfantul
Nicolae Velimirovici, Patimirea Bisericii, traducere de Laura Marcean, Ed.
Sophia, Bucuresti, 2010, p. 20
SOAPTA VANTULUI
Sfantul Ioan din Kronstadt
Acelasi
vânt, o data dezlantuit, poate sa bata în multe locuri; asemenea si Duhul lui
Dumnezeu, Unul si acelasi, poate sa „bata” cu putere si tarie în soboarele
îngeresti cele fara de numar si în toti oamenii sfinti. „Vântul sufla unde
voieste si tu auzi glasul lui” (Ioan 3, 8).
Sfantul
Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed.
Sophia, Bucuresti, 2005, p. 78
ZDRENTAROSUL
Sfantul Tihon din Zadonsk
Vezi un om
îmbracat în zdrente, pe jumatate gol si murdar cu tina din cap pâna-n picioare.
De la acesta întoarce mintea ta spre sufletul cel pacatos, care s-a dezbracat
de harul lui Dumnezeu ca de o haina preafrumoasa si în locul ei a pus pe sine,
ca niste zdrente, toata întinaciunea patimilor pacatoase. Un om pe de-a-ntregul
murdarit de tina e dezgustator în ochii oamenilor, însa în ochii Domnului este
mai scârbavnic un suflet întinat de spurcaciunile pacatoseniei. Aceasta
întâmplare te îndeamna sa te departezi de tot pacatul prin care sufletul se
prihaneste si se face nevrednic de a fi privit de Dumnezeu.
Sfantul
Tihon din Zadonsk, Dumnezeu in imprejurarile vietii de zi cu zi, traducere de
Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 77.
LUNTREA VIETII
Sfantul Ioan din Kronstadt
Ce furtuni
sufletesti, uragane, vijelii naprasnice, vârtejuri de foc se dezlantuie adesea
în viata omului, în viata acelor oameni care se straduiesc sa traiasca
crestineste si sa-L slujeasca pe Dumnezeu cu rugaciunea, facându-se mijlocitori
pentru sine si pentru altii înaintea negraitei Sale mile! Daca luntrea pe care
calatoreste sufletul nostru pe marea vietii, catre vesnicia care îl asteapta,
nu se sfarma cu totul si nu se scufunda, aceasta se datoreaza numai milei lui
Dumnezeu.
Sfantul
Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed.
Sophia, Bucuresti, 2005, p. 300
INTREG
Dupa cum în cea mai mica particula din
Trupul si Sângele lui Hristos se afla Hristos întreg, asemenea în fiecare gând
si cuvânt bun sta Hristos întreg.
Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in
Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 492
MOSTENIREA PARINTEASCA
Sfantul Tihon din Zadonsk
Vezi sau
auzi ca un tata se leapada de fiul cel neascultator si neîndreptat, lipsindu-l
de mostenirea sa. Din aceasta întâmplare învata ca si Hristos se va lepada de
crestinii cei netrebnici si nepocaiti, lipsindu-i de vesnica Sa mostenire. Si
chiar de se numeau aceia cu numele Lui, El le va spune: „Nu stiu de unde
sunteti; departati-va de la Mine toti lucratorii nedreptatii” (Luca 13, 25-27).
Dintru aceasta înveti ca se cuvine nu doar sa porti numele de crestin, ci sa te
si straduiesti a vietui întocmai dupa cum îti este numele si credinta
marturisita.
Sfantul
Tihon din Zadonsk, Dumnezeu in imprejurarile vietii de zi cu zi, traducere de
Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 72
I N I M A
Sfantul Ioan din Kronstadt
Inima este,
prin natura sa, sensibila, usoara, de esenta spirituala, cereasca,
pazeste-ti-o. Nu o îngreuna, nu o trage spre pamânt, fii cumpatat în mâncare,
în bautura, în general în placeri trupesti. Inima este templul lui Dumnezeu.
„De va strica cineva templul lui Dumnezeu, îl va strica Dumnezeu pe el” (1
Corinteni 3, 17).
Sfantul
Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed.
Sophia, Bucuresti, 2005, p. 251
CUVANTUL
Arhiepiscopul Iustinian Chira
Fiecare
cuvânt pe care-l trimiti în lume va zidi sau va darâma. Va înalta piscuri de
lumina sau va face sa se deschida prapastii de întuneric. Va stârni
binecuvântari sau blesteme înfricosatoare. Cu ce vom îmbogati noi chipul de
lumina si de vis al lumii? Cu ce vom spori noi armonia si frumusetea vietii? Cu
ce vom adânci noi taina cea mare din inima Universului?
Arhiepiscopul
Iustinian Chira, Cuvintele Parintelui - un ghid al frumusetii launtrice, Ed.
Mega, Cluj-Napoca, 2009, p. 109
TRATAMENTUL MEDICAL
Sfantul Tihon din Zadonsk
Vezi ca un
om bolnav, care doreste sa se vindece, se da întru totul voii doctorului sau si
tine rânduiala întocmita de acesta, pentru ca leacurile sa lucreze fara de
oprelisti. Noi toti suntem din fire betegi duhovniceste sau mai rau decât atât:
fiind raniti de moarte de tâlharul diavol, stam vatamati în drumul lumii
acesteia si nicidecum nu ne putem ajuta pe noi însine, asa cum ni se arata în
pilda samarineanului milostiv, care l-a îngrijit pe cel cazut între tâlhari
(Luca 10, 30-35). Daca voim sa ne vindecam de vatamarile pacatoseniei, trebuie
sa ne lasam în voia lui Iisus Hristos – Acel Samarinean Care nu din Samaria a
venit, ci dintru Maria Fecioara de Dumnezeu Nascatoarea –, ca sa faca El cu noi
precum voieste, fiind de trebuinta sa pazim rânduiala si legile Lui care sunt
scrise în Evanghelie, desi trupului nostru acestea i se par a fi prea
anevoioase. Cei bolnavi iau de bune si le rabda pe toate cele rânduite de
doctori, de vreme ce vor sa se tamaduiasca. Asemenea si noi trebuie sa înduram
tot ce voieste si ne porunceste Tamaduitorul nostru, Hristos, si sa le primim
pe acestea ca pe darul cel bun, caci altfel tamaduirea Lui mântuitoare nu ne va
folosi cu nimic, asa precum pe cel beteag nu-l va întrema lucrarea leacurilor,
daca acestea nu sunt luate dupa rânduiala lasata de doctor, ba chiar mai mult
va creste neputinta lui. Greu îi este trupului nostru sa lepede iubirea de sine
si sa urmeze voia lui Hristos, însa lucrarea vindecarii si a mântuirii noastre
ne cere sa le facem pe acestea negresit. De aici întelegem ca nu au o adevarata
întoarcere si pocainta cei ce nu vor sa se lase de iubirea de sine, de
îndaratnicie, de setea de slava si de alte placeri trupesti, ramânând astfel
betegi duhovniceste si netamaduiti, cu toate ca mântuitoarea tamaduire a lui Hristos
este lasata pentru toti.
Sfantul
Tihon din Zadonsk, Dumnezeu in imprejurarile vietii de zi cu zi, traducere de
Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 119
GREUTATEA MATERIALNICA
Sfantul Tihon din Zadonsk
Vezi,
iarasi, ca piatra, fierul, plumbul si orice lucru care este greu, oricât de sus
ar fi ridicat sau aruncat, se întoarce totusi cu grabire spre pamânt, spre
miezul sau, si cade. Din aceasta întâmplare înveti ca asa este si starea celor
împatimiti de lume, care parca se ridica prin povete si înfricosari pentru ca,
izbavindu-se de desertaciune, sa râvneasca Cerul, însa, oricât s-ar însufleti
acestia din propovaduirea Cuvântului lui Dumnezeu, tot nu se pot lepada de
obiceiul si de împatimirea lor. Si chiar daca uneori ei se straduiesc si se
nevoiesc sa se desparta de rau, fiind îndemnati de harul Domnului spre
înaltimi, adica spre iubirea bunatatilor ceresti, se întorc totusi cu grabire
jos, spre împatimire. Caci patima îl trage catre sine si îl ademeneste pe cel
împatimit asa precum un magnet atrage fierul. Aceasta cugetare te povatuieste
sa te feresti de orice patima ca de un foc sau ca de un venin ucigator si cu
toate puterile sa te nevoiesti întru râvnirea si cautarea bunatatilor ceresti,
care au fost dobândite prin moartea lui Hristos. Iar celui ce se straduieste,
Dumnezeu îi ajuta.
Sfantul
Tihon din Zadonsk, Dumnezeu in imprejurarile vietii de zi cu zi, traducere de
Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 68
CASA IN INCENDIU
Sfantul Ioan din Kronstadt
Nu salvam
casa de incendiu când a fost cuprinsa toata de flacari, ci atunci când a
izbucnit focul. Întocmai asa se întâmpla si cu sufletul: sufletul este casa;
patimile – focul. „Nu dati loc diavolului” (Efeseni 4, 27).
Sfantul
Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed.
Sophia, Bucuresti, 2005, p. 367
ARTA DESAVARSITA
Sfantul Ioan din Kronstadt
Liturghia
este reprezentarea plastica, intuitiva prin diferite persoane, obiecte, cuvinte
si acte liturgice a nasterii, vietii, învataturii, poruncilor, minunilor,
proorocirilor, patimilor, rastignirii pe Cruce, mortii, Învierii si înaltarii
la Ceruri a Începatorului credintei noastre, Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul
lui Dumnezeu, Unul-Nascut. În timpul Liturghiei, El Însusi participa nevazut,
Însusi lucreaza, savârseste totul prin preot si diacon, care nu sunt decât
instrumentele Sale.
Sfantul
Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed.
Sophia, Bucuresti, 2005, p. 362
FUNIA SALVATOARE
Sfantul Ioan din Kronstadt
Ce va fi cu
omul care, cazând din corabie în apa si vazând funia care I se arunca sau
luntrea trimisa ca sa-l salveze, nu numai ca nu se agata de funie sau de
luntre, ci le respinge! Piere în adânc. Asa si crestinii carora li se da din
Cer spre mântuirea de vesnica pieire ceva ca un colac de salvare: Sfintele
Scripturi, toate Tainele, cu cea mai mare dintre ele – Taina Trupului si
Sângelui lui Iisus Hristos. Luntrea salvatoare este Biserica lui Hristos. Cine
o respinge, acela va pieri de buna seama platind astfel pentru mândria,
nebunia, înfumurarea, patima josnica sau capriciul sau.
Sfantul
Ioan din Kronstadt, Liturghia: Cerul pe pamant, traducere de Boris Buzila, Ed.
Deisis, Sibiu, 1996, p. 92
FABRICA DE GANDURI BUNE
Sfantul Paisie Aghioritul
Avem nevoie
de cugete drepte. Trebuie sa preschimbam masinile nesigure, înselatoare, ale
„fabricii” noastre în masini bune. Cea mai buna lucrare este ca omul sa creeze
o „fabrica” a gândurilor bune.
Sfantul
Paisie Aghioritul, Mica filocalie, traducere de Parintele Victor Manolache, Ed.
Egumenita, Galati, 2009, p. 132.
TARIA LUMINII
Sfantul Ioan din Kronstadt
Asa cum în
lumina soarelui putem vedea si aerul, si pamântul, si apa, tot ce se afla în
vazduh si pe pamânt, asijderea si în lumina soarelui imaterial putem vedea cu
ochiul inimii lumea duhurilor, a îngerilor, a sfintilor; pe Maica Domnului, pe
patriarhii biblici, prooroci, apostoli, ierarhi, ucenici, cuviosi, toti
sfintii; îi vedem cu ochiul inimii (prin credinta) întocmai cum vedem cu ochii
firesti realitatile lumii senzoriale. O inima simpla si curata poate vedea, de
pilda, cu ochiul launtric chipul Maicii Domnului ca si cum ar vedea cu ochi
trupesti oricare alt obiect.
Sfantul
Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed.
Sophia, Bucuresti, 2005, p. 418
STROPUL DE APA
Sfantul Ioan din Kronstadt
Fiecare
gând, bun sau rau, fiecare dorinta, intentie si cuvânt sau fapta fac sa se
produca anumite schimbari în inima: spre liniste sau spre neliniste, spre
bucurie sau spre întristare, acestea toate fiind determinate de actiunea pe
care o exercita asupra inimii Dumnezeul duhurilor si a tot trupul, cel care se
reflecta într-un suflet binecredincios, întocmai ca soarele într-un strop de
apa. Cu cât este mai curata picatura, cu atât mai buna si mai deslusita este
imaginea reflectata; cu cât este mai tulbure, cu atât este mai neclara, iar
atunci când sufletul se afla într-o stare de necuratie si întunecare extrema,
nu se mai reflecta nimic, sufletul ramânând cufundat în bezna duhovniceasca si
în totala insensibilitate. Un asemenea om are ochi, dar nu vede, are urechi,
dar nu aude.
Sfantul
Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed.
Sophia, Bucuresti, 2005, p. 13
MUZICA E MEREU PREZENTA
Compozitorul Arvo Part
Tot ceea ce
descoperim uimiti în lume a existat dintotdeauna, cârmuindu-se dupa aceleasi
legi. Ceea ce este era asa înca de mii de ani, cu mult înainte de Einstein si
de Newton. Tot astfel se petrece si în muzica. Aici, acolo, muzica e mereu
prezenta. Într-o zi vine cineva care o aude si o scrie. Asa.
Compozitorul
Arvo Part, Cantul inimii – puterea cuvantului si a muzicii (AP), traducere de
Laura Marcean & Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2012, p. 63.
SEMANATORUL
Sfantul Tihon din Zadonsk
Vezi un
plugar care îsi seamana semintele; însa nu oricare dintre ele va aduce roada,
caci, dupa cum ne învata pericopa, unele cad pe drum si le manânca pasarile
cerului, altele cad pe pietre, iar altele – între spini. Asemenea si samânta
mântuirii, cuvântul lui Dumnezeu, se seamana deopotriva în toate tarinile
inimilor omenesti, însa rodul lor creste doar în inimile cele bune (Matei 13,
4-23). Pilda aceasta te învata sa te rogi Domnului cu osârdie sa îti dea inima
buna, duh înnoit si inima noua: si atunci samânta cuvântului lui Dumnezeu care
a fost semanata în pamântul inimii tale, nu va ramâne neroditoare.
Sfantul
Tihon din Zadonsk, Dumnezeu in imprejurarile vietii de zi cu zi, traducere de
Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 76
PUHOIUL SI FUMUL
Sfantul Tihon din Zadonsk
Vezi ca primavara
apa curge navalnic si cu zgomot mare, însa curând ajunge sa scada; sau fumul si
focul se ridica spre înaltimi, însa grabnic pier. Întocmai este si starea
oamenilor celor mândri si necucernici: adânciti în mândria lor, ei turbeaza si
fac zarva, dar se vor prapadi ca apa cea curgatoare; se ridica în slavi ca
focul si ca fumul, însa asemenea acestora vor pieri, astfel încât nici urma nu
li se va mai vedea. Despre aceasta ne marturiseste Prorocul lui Dumnezeu,
neîndoielnicul si credinciosul martor al Adevarului: „Vazut-am pe cel
necredincios preaînaltându-se si ridicându-se ca cedrii Libanului si am trecut
pe acolo si iata, nu era; si l-am cautat pe el si nu s-a aflat locul lui”
(Psalmul 36, 35-36). Iar despre cel temator de Dumnezeu, dimpotriva, astfel ne
graieste: „Omul cel bun î n veac nu se va clinti. Întru pomenire vesnica va fi
dreptul: de vorbire de rau nu se va teme. Gata este inima lui a nadajdui în
Domnul: întaritu-s-a inima lui, nu se va teme, pâna ce va privi asupra
vrajmasilor sai” (Psalmul 111, 5-7), lucru care ni se marturiseste si în
Psalmul 36. Aceasta întâmplare si cugetare te învata, crestine, sa nu urmezi
pilda celor netematori si mândri de bogatia, slava si cinstirea lumii, ca nu
cumva sa pieri dimpreuna cu dânsii, ci „sa te smeresti sub mâna cea tare a lui
Dumnezeu” si sa te temi de numele Lui, „pentru ca El sa te înalte” cu cei
smeriti si tematori de Dumnezeu (1 Petru 5, 6), „fiindca oricine se înalta pe
sine va fi smerit, iar cel ce se smereste pe sine se va înalta”, dupa cum ne învata
Adevarul cel Vesnic – Hristos (Luca 18, 14).
Sfantul
Tihon din Zadonsk, Dumnezeu in imprejurarile vietii de zi cu zi, traducere de
Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 163.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu