TRĂIND ÎN MINCIUNI
~*~
De ce doar, în gând, frate, cuvântul
unire e împlinire?
de ce nu prgmatic a devenit
înfăptuire în reală integră și morală împlinire, înfăpruire?
așa cum și din firea firii, Mesie a
durerii și iubirii e dragoste, care dragoste cere
și Eminescu prin scriere
ca doleanță dodoloță naționălă,
iubire pe verticală, durere
națională,
din școala de dincolo de școală
Pusă ca harta doar, în cerere, în cui
ca și cum România profundă și mare ar fi pe nicăieri, a nimănui: ca vedere,
aprofundare și putere,
că e nu la politicinii plIni de
minciuni,
ci la Dumnezeu vrere și plăcere,
dar nemernicii sunt cu mintea putredă
dusă sorcovă,
deșertăciune și vânt,
ca Don Quijote, în luptă cu morile de
vânt,
că li mintea, în scădere,
de potcove de cai morți și pierdere
de renume,
piedere de prestigiu, pierdere și de
vreme, tăind în miciuni, putreziciuni și tăind frunze la câini.
~*~
PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu