Vasilica
Grigoraș: ANGHEL RUGINĂ – CU ÎNCREDERE ÎN PUTEREA DIVINĂ ȘI ADEVĂRUL ȘTIINȚIFIC
(24
mai 1913 – 15 decembrie 2008)
„România trebuie să renască, iar românii
trebuie să-și recupereze istoria și demnitatea de a trăi într-un stat prosper,
liber și democratic.” (Anghel Rugină)
Remarcabilul economist, profesor
universitar „emeritus” de economie şi finanţe s-a născut la 24 mai 1913, în
comuna Vârvoieşti, judeţul Galaţi, fiul lui Nicolae şi al Ştefanei.
A absolvit Şcoala Comercială Elementară şi
Şcoala Comercială Superioară din Galaţi, apoi Academia Comercială din Bucureşti
(1932-1936). Urmează Şcoala Militară de Ofiţeri de Cavalerie în Rezervă de la
Târgovişte, iar în 1938 întră prin concurs la Banca Naţională a României şi
este repartizat la Serviciul Relaţiilor cu Străinătatea – Controlul
Importurilor.
În 1942 şi-a dat primul doctorat, în ţară,
cu profesorul Victor Slăvescu, apoi este trimis cu o bursă de studii în
Germania, la Universitatea din Freiburg, unde obţine cel de-al doilea doctorat
(1947). În perioada 1942-1943 obţine o specializare la Institutul Comercial din
Berlin. În calitate de consultant pentru Organizaţia Internaţională a
Refugiaţilor din Germania a ajutat, teoretico-economic, reconstrucţia Germaniei
Federale de după război, organizând Reforma monetară.
Specialist de renume, este invitat şi
susţine cursuri de economie politică şi finanţe la Universitatea din Portland,
Oregon, SUA (1950-1952). Hotărăşte să nu mai revină în ţară şi lucrează ca
cercetător ştiinţific la Biblioteca Congresului SUA din Washington, la Fondul
Mondial Internaţional, World Bank, Departamentul de Trezorerie şi Sistemul de
Rezerve Federale (1953-1954). Este profesor la Universitatea Niagara, statul
New York (1953-1959), apoi profesor, catedra de economie şi finanţe,
Universitatea Northeastern din Boston (din 1959 până la pensionare 1986).
Este autorul a numeroase lucrări de
specialitate, tratate de economie şi finanţe publicate în română, engleză,
franceză, germană, dintre care amintim: „Geldtypen und Geldordnungen.
Fundamente für eine Echte Allgemeine Geld und Wirtschaftstheorie” (1949);
„Capitalism, socialism or liberalism social” (1957); „Programme de
stabilisation économique, financière et sociale pour la France” (1959);
„Development of the Capitalism system” (1969); „An End to the Agony of the
American Dollar? A Plan for Stable Equilibrium Conditions of the American
Monatery System” (1970); „A Reorganization Plan of the International Monetary
Fund” (1973); „A Plan for Monatery, Financial, Economic and Social
Stabilization for Greece” (1975); „American Capitalism at a Crossroads! Where
Do We Go From Here?” (New York, 1976); „A Plan for Monatery, Financial,
Economic and Social Stabilization for Italy” (1977); „What is the Alternative
for the West?” (1981); „What is the Alternative for the Est?” (1984); „The
Future Belongs to a Social Economy of Human Solidarity” (1984); „The Problem of
the Values and Value-Judgments” (1984); „Max Weber and Ludwig Wittgenstein
Revisited” (1984); „Principia Oeconomica: New and Old Foundations of Economic
Analysis” (1986), tradus în limba română, Editura Academiei Române, 1993); „The
Est for Independence of Principia Logica. Toward a Third Revolution in Logic”
(1989); „Principia Metodologica 1: A Bridge from Economics to all other Natural
Sciences. Toward a Methodological Unification of all Sciences” (1989); „Un
miracol economic în România este încă posibil” (Galaţi, Editura Porto-Franco,
1992); „Teoria şi practica economică în epoca tranziţiei şi după” (Bucureşti,
Editura Fundaţiei România de mâine, 1994) „Testamentul meu ştiinţific către
ţară şi neamul românesc” ( Timişoara, Editura Mirton, 1994) ş. a.
După 1990 revine de mai multe ori în
România, ţine prelegeri academice la Academia Română, Academia de Studii
Economice din Bucureşti şi universităţile din Iaşi, Galaţi, Cluj, Timişoara,
Braşov, Sibiu. Elaborează numeroase studii pentru tranziţia României şi
Republicii Moldova la economia socială de piaţă, a avut nenumărate întâlniri
ştiinţifice cu academicieni, experţi, şi specialişti, preşedinţi de țară,
premieri și miniștri, parlamentari, președinți de prefectură și consilii
județene…
Pentru activitatea de cercetare
excepţională a primit diplome, titluri, distincţii şi premii: Profesor Emerit,
Northeastern University, Boston,( 1987); Diploma de onoare acordată de Academia
Româno-Americană de Ştiinţe şi Arte, Montreal (1990); Doctor Honoris Causa al
Universităţii din Bucureşti (1992), al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi
(1992) şi al Universităţii „Babeş Bolyai”, Cluj-Napoca (1994).
A fost membru de onoare al Academiei
Române (1990); membru al Asociaţiei Economice Americane, al Asociaţiei
Canadiene de Economie; al British Economic Royal Society, al Asociaţiei
Internaţionale de Istoria Economiei; membru al Academiei Româno-Americane de
Ştiinţe şi Arte; preşedintele Comisiei de Experţi Economici pentru statul
Massachusetts (1965-1970), iar în 1988, iniţiază înfiinţarea unei comunităţi
ştiinţifice mondiale Internaţional Society For Intercomunication of New Ideas
(ISINI), al cărui preşedinte este ales şi organizează şapte congrese la Paris,
Atena, Londra şi alte mari oraşe ale lumii.
Economist de talie mondială a fost un om
profund îndrăgostit de țara natală, de știința și practica economică prin care
oamenii să atingă cote înalte de cultură și civilizație. Cunoscându-l și colaborând
îndeaproape, prof. dr. Petrea Iosub consemna: „Din ființa și vocea sa calmă,
uneori încărcată de argumente de mare forță, convingătoare și așezate într-o
ordine logică impecabilă, vibrau istorii și oameni de legendă, iar alteori
deschidea parcă uși nevăzute ale prezentului și viitorului… Era omul care
fascina interlocutorii și îi transfera aevea în lumi pline de taină.”
Iubirea de țară și neam l-a motivat pe
economistul Rugină să analizeze situația economică a României din primul an de
după înlăturarea regimului communist și conchide: „economia românească la 1990
nu este pe punct de dezintegrare ci se află în curs de dezvoltare… Deci
economia românească de la 1990 era capabilă să împlinească realizarea unui
adevărat -Miracol Economic- bazat pe condiții de echilibru general stabil în
economie, finanțe și comerț exterior.”
Savantul redactează programul redresării
economiei românești pentru realizarea Miracolului Economic și la 18 februarie
1990 trimite scrisori liderilor partidelor politice (Coposu, Cîmpeanu,
Cunescu), președintelui Iliescu și premierului Petre Roman. Mai târziu a trimis
scrisori președintelui Constantinescu, premierului Ciorbea, liderului politic
Ion Diaconescu și altora. Din păcate primește răspuns doar de la Corneliu
Coposu din din scrisoarea căruia înțelege limpede starea de dezbinare a
partidelor și de indiferență a conducătorilor țării și partidelor în raport cu
interesul national.
Economistul Rugină a venit și cu
propunerea unui Experiment pentru Realizarea unui Miracol Economic Mai Mic la
nivel județean (județul X), conceput în 25 puncte și prezentat în „Teoria și
Practica Pentru Tranziția de la Economia de Stat Centralizată la Economia
Socială de Piață Funcțională”, în mai 1993, dar și de această data instituțiile
la care a bătut i-au închis ușa în nas.
Mai bine de un deceniu a bătut savantul și
patriotul A. Rugină cu gându și pașii cărările și palatele războinice ale țării
pentru a da o soluție reală de prosperitate și a schimba destinul țării în
bine. Somitate certificată de rezultatele obținute prin implicarea în
dezvoltarea economiei americane și din alte state, oferă țării natale documente
de reală valoare științifică și i se închide ușa în nas, iar MIRACOLUL economic
propus a fost o mare ratare. În final, conchide plin de amărăciune: „În zadar
m-am chinuit și eu 12 ani ca să aduc în țară o lumină economică nouă care să
aducă un miracol economic cum nu a mai fost realizat în nici o altă țară din
lume, dar forțe adverse din afară unite cu alte forțe dinlăuntru s-au opus și se
opun încă.”
De o mare încărcătură emoțională dar cu
deosebită conotație rațională este mărturisirea de credință a
românului-american Anghel Rugină cu realizări remarcabile pe plan mondial: „Am
încercat pe toate căile… să explic că ceea ce este important în problema
guvernării nu este persoana sau partidul ca atare, ci dacă membrii care vor să
guverneze dau dovadă că îndeplinesc, printre altele, trei condiții esențiale:
1) Dacă are conștiința de Român în a apăra pământul și drepturile națiunii
române în orice condiții; 2) Dacă face dovada că se află în cunoștință de cauză
referitor la natura problemelor date de care suferă poporul și la soluția cea
mai bună posibilă la acele probleme și 3) Dacă împărtășește legea nescrisă a
omeniei, adică îl doare inima și de suferințele celor mulți… când se află la
putere și când este în opoziție”. Din păcate, în cei peste 30 de ani de
pluripartidism și economie de piață ne-am convins că aceste trei
reguli/condiții de bază a unei societăți viabile și prospere lipsesc cu desăvârșire
celor care au condus și conduc destinele României.
Vasluiului, academicianul Anghel Rugină
i-a oferit o mare parte din sufletul, din timpul şi din ştiinţa sa. Contactat
de profesorul doctor Petre Iosub, a venit în judeţul Vaslui de 12 ori, unde s-a
întâlnit cu profesorii, elevii, părinţii şi locuitorii din această urbe. Fostul
Liceu industrial nr. 2, se numeşte astăzi Colegiul Economic „Anghel Rugină” şi
i-a conferit savantului titlul de Profesor de Onoare al Colegiului, iar
Primăria Vaslui l-a declarat Cetăţean de Onoare al municipiului Vaslui.
Remarcabilul economist a plecat la cele
veşnice la 15 decembrie 2008, în Boston, Statele Unite ale Americii, la vârsta
de 95 de ani. În urma unor dispute între moştenitori, Academia Română a adus în
România urna cu cenuşa savantului şi i s-a făcut înmormântarea cu onoruri
militare şi slujbă ortodoxă la Cimitirul Bellu Militar din București pe data de
21 ianuarie 2009. În aceeași zi Banca Națională a României a organizat
simpozionul „Anghel Rugină – in memoriam”.
Bibliografie:
Anghel Rugină – Un „Miracol Economic” în
România este posibil!”, Galați, Editura Porti-Franco, 1992
Anghel Rugină, Petre Iosub – Centenar
Anghel Rugină: Corespondență, Vaslui, 2013 (coord. volum- Vasilica Grigoraș)
Petre Iosub, Lidia Zărnescu, Vasilica
Grigoraș – Anghel Rugină: Omul și savantul, Vaslui, 2010
https://gradinaculecturi.wordpress.com/2021/12/15/vasilica-grigoras-anghel-rugina-cu-incredere-in-puterea-divina-si-adevarul-stiintific/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu