FERGHETE - MERE PADURETE 75

 

MERE PADURETE 75

Mai sunt și suflete zbuciumate scrise de astralul scriitor evreu,jidan, Ștefan Zwaig, un clasic și intuitiv, în oarele și tipic, cu talanții, în orele astrale genial, în har îmulțiți, în arta succesului, cu clipe artistice și astrale a omenirii, cu temeraritate și cutezanță, în artistică și adevărată conștință ca cea a spărgătoriilor de bănci, niște, la noi, prin Dinu Săraru fiind niște țărani, iluștri sănătoși încăpăținați, în bine și nemuritori.

MESIE A IUBIRII UNIVERSAL-NAȚIONAL-MONUMENTAL A PĂCII ȘI A MUNCII

-IM MEMORIAM NICOLAE CEAUȘESCU-

Vica în momente de grea cumpănă prin care treceam, artistic, cunegație a negație echilibrat transparent mă

conosola, Vica mă alintă, dezertat de legendă de Românie profundă întregita și prin unire mare, în drept, din fericire, în drept cum dreptu de a te naște, în culorile învierii și Iubiriina

țiu, cu artă a succesului să ne fie fericită, fir-ar sănea să ne fie, în omenie, cu dragoste și cu vorba dulce care mult aduce doar vorba lungă proastă era sărăcia omului ca păr lung și minte scurtă,

cum ar veni, în pasiune, în lipsă de înțelepciune,

când e vorba de orgoliu idiotism și lipsă de generozite-bunătate, altruism, un fel de comunism artist etic cu program de partid bun-moș Crăciun și estetic și pragmatic gândit de cel mai iubit cu dragoste și dor, cel mai iubit, cel mai iubit socialist artist, Nicolae CEAUȘESCU OM POTRIVIT ȘI MARE UNIC, CEL MAI IUBIT COMUNIST, CĂ-N  FIREA LUI  CU MĂSURA LUCRUROR SI ROST DE POPOR, NU ERA CA-N PUTIN FĂRĂ NATURALEȚE, N-AVEA NIMIC FASCIST, N-AVEA NICI ACEL PE NICĂIERI CA LA NIMENI, N-AVEA CALITATE DE REALITATE SADICĂ ȘI CRUDĂ, NU TRENA EGOISM ȘI  RĂUTATE,

CĂ N-AVEA FRUMUSEȚE, CAVALERISM, DAR PUTIN N-AVEA NOBLEȚE CUM EL Nicolae Ceaușescu AVEA, ÎN RAIUL CE-L AM PE PICIOR DE PLAI, PE GURĂ DE RAI, avea ca om, un înger păzitor, paznic de far-îndrumător ca om de rând fiind ca Marin Preda, Cel mai iubit, în pretutindeni și, ca om între oameni, pentru oameni, pentru oameni avea slava  pentru oameni, drept ca un pom, înflorit pentru rod a păcii și a muncii, în al

României Dom, pur și simplu, în templu eliberării trăind ca un mare exemplu de om exemplar și magistral-național, extraordinar, înmțitîn esență, conștiință, cu har, în a păcii performanță, cu talanții ca cei botezați, reponsabizați, în sfințenie de socio-umane ca om potrivit și ca sfânt la locul lui, pe altarul soarelui sfințit, cu harul celui cu talanții îmulțit, în har

ca hirotonit conducător dintre cei mai iubit pe pământ ca promotor al păcii și muncii nerecunoscut și nenomilizat la premiul suedez Nobel, că fain-făinel spiritual voinicel, deși viațz îi era o luptă cu dragoste și dor, pace de pace, de pâine, în viitor liturghie de pace și pâine de o ființă, liturghie, în limba Română, în omenie comunistă de Românie trasă ca doină de pomină, în lumină vizită curți de bine, în grădină roită în frunte cu regină, Eminescu a învierii, Mesie a iubirii astral-universal național-monumental.

*

REABITARE: NICOLAE CEAUȘESCU POST MORTEM IDEM CA PE TATA STALIN. O femeie și-a născut fica la peste 43 ani și, întâlnidu-se cu mame, de fetei și pe colege mame mai în vârsta pe care o complementau, că arată bine, frumoasă  și fata, în răspuns corect zice:

- "Mamă, tu, de tânără ai fost bătrână arătoasă". Virgil Ianțu laRomânia Câștigă, pilduiește:

- "Puneți mâna pe carte, că nu urzică". Nimitat strălucesc firesc, prin aur cenușiu cântat, descântat ca și sferic, astral, cu naturalețe, național-tradițional, pragmatic și dialectic: aur cenușiu strecurat dacă cu onoare, demnitate, am mai și cuvântat fudul și nu deștept destul, că-s, în a scrie, fără sa, nesătul. După Gema, Grigore pistolarul, fără îndoială zicea, că pământul și omenirea a fost făcută de Dumnezeu, dar regulă o face pistolul, în Rusia imperial bolșevic-neo comunistă, îmburghezită și, în America civilizată și educată-capitalistă și coruptă- cosmopotită, regulă o face pistolul, frate, Ben.

CU PRINCIPII DE BIBLII AL PĂCII ȘI AL MUNCII

CU ÎNVIERE, DREPT LA FERICIRE

Care-i semnificația EMINESCU, în România, cu principiul principal esențial, genial și național ca bine tradițion și, ce? ca geniu, în liturghie de pâine și pace, a limbii române, cu mândrie și orgoliu pe cont propriu,

cum se cuvine sănătos încăpățânat și Făt-Frumos generos-luminos Hristos și frumos, în frumos, că ni se cuvine, cu lumina fericirii, Mesie a iubirii, cu lumină ca albina din floare-n floare, cu binecuvântare să zboare și, în ordine, să ne lumine, cu sănătate divină, preplină, în dodoloță, cu alean de bine, să ne aline, așa cum ne stă cu stare de bine, în șezătoare de România

profundă, tainică și prin unire întregita, cu drept la fericire.

Să fie biruitor, cu semnificație, în socio-ecuație umană, în drum cu succes de viață și  cu adevăr spre viitor, de dragoste, de povest-dor, mândrie, cu brio, de Românie, în glorie-victorie, că și Nadia Comăneci de România lua medalii de aur cinci, în preferată melodie cu performanță la exerciții aparte ca la carte, cum ai pocni brici, din bici,

ca fata din Carpați cu frați

și cu duh plutind păstor blând prin munți din morminte cuminte, înviind până și morții, botezați și responsabili- capabili, impecabil,

compatibili utili, cu viață, că nobili și sublim util suntem pereți, durabili ca români, cum bine, îi știm cu arta succesului, pe

altarul soarelui-tablă imensă de șah al pământului cu sens versus de univers cu principii de Biblii, în slujba păcii și muncii.

*

E ceea ce-iubire și patriotism. Valiza de călătorie a lui Eminescu. Dacă Marin Teci ne-o taxat el de atunci și-o mâncat omenia ŕi-o pers de lână cerească/ omenească, cu socio-uman românesc, el a vrut să fie un parvenit, că acel Dinu Păturică, din Ciocoii vechi și noi a lui Nicolae Filimon. Pruncii din Cluj au venit. Azi 1 iunie, ziua pruncilor, copiii, flinderii azi de ziua lor au ținere.

- Azi e si despre noi, toti acei care avem suflet de copil.

- Cum e să fii extaziat, fericit ca un copil ?

- Iubeste si imbratiseaza pe toti acei dragi. La Multi Ani !

- Copiii au ținerea. Omenirea a trecut prin războaie, molime si crize, dar, într-un fel sau altul, a renăscut din propria cenusă. Dau cu dreptu-n stângu/pur și simplu sunt, puii mei cetățean al Românie profunde mega cum laude, laudă de zestre, a noastre, find-ale noastre, că ce bal mascat, îți trebuie, că trebuie și un doi la istorie /geografie, de mintea-ți încuie și a Iisus pe cruce ești bătut, în cuie pironit răstignit că cel mai iubit, iubit, că ești iubit, că eu știu de ce-s aici să pureci pisici și măscări ca Putin, în creer cu pitici-păduchi! Ca apa de izvor, ești adevărat odor.

- Este impresionantă această iubire unică, Aș putea spune, unica din cele auzite până la cei 91 de ani ai mei. Vica este cea mai iubită femeie; va intra în istorie, dar cu ajutorul Dragului nostru Maestru, Ben Todică, Cu admirație, Melania Rusu Caragioiu

- VĂ mulțumesc din suflet și conștiință pentru aprecieile ziditoare și extinderea scrierii: Limba Românească o dăruire divină - spre Cititorii Români de Pretutindeni. La fel dlui. Pavel Rătundeanu Ferghete, profund și talentat scriitor. Cu drag, respect și multă prețuire - Ioan Miclău- Gepianu

- Vă mulțumesc mult de a afla prin acest binecuvântst Blogspot despre citate celebre care dovedesc atașamentul nostru permanenent către tot ce este românesc, Cu deosebită stimă, Melania

- "Cu Vica mi-a trecut iubirea pragul, cu făinoșagul," după cum cântă Simina Simina, "c-am atins cerul, cu mâna". Corina Chiria e, în gura lumii că ne vorbește nelimitatat, ne bârfește neîncetat, ne rănește din invidie/ că suntem răniți, din dragoste sau fără nici un rost, cu folos/ ponosul neamului nost ca să ne revenim și să ne trezim deșteaptă-te, limba română, în limba română a ce-ți doresc eu Eminescu, ce-ți doresc eu, ție, firesc ție, dulce, de pace, liturghie, în spice, de Românie...! Cine a spus, că viața e ușoară, că Adrian Iordache a spus ca Iisus, că până ajungi sus la sfinții și până la Dumnezeu sfinții te omoră, zicea și Mureșan Ilie, Balaurul, din Osoiu de-a Motorului. În lupta de dragoste și dor trebuie să scapi cu viață, în dragoste, cu toba mare care bate și basu cântă, în strună că țin balansu, că eu că balanță mă balansează că fonturile, cu care măsoară, cântăresc luna pieptănat din cesasălă și din piepteni pe tărnaț la bunici, în Sâmpetru-Almasului. În noi totul, Ben, totul va valora, hiar și gràul cu ciurul vânturat de pleavă, cu vorbe de duh, fabulos, luminos. Durerile de ce te-ar opri, din scris, cu  căldură de om având voință și imaginație, în gama completă, cu paletă largă, că ușile-s deschise ca să sari pe ferestra cu mușcată, în rai ca la  case mari, în România profundă a României de Românii mari Românii a păcii și a brățării de aur? Viață nu trece degeaba pe lângă tine. Și să tragi de timp e o artă. Totul e demonstrativ și, cu meritrocrație, ce rar, tu, având pâinea și cuțitul, în sfânta treime cu mărime, în dimensiune, cu pasiune, minune- pasiune și, cu înțelepciune, în stăruință, perseverență, răbdare, în perspectivă creeativă, că până la urmă ești de seamă, în limba română mondial, pe verticală, în național, cu îndemână. Îmi dau seama, că tu ai pasiune, cu înțelepciune și glob adevărat. Femeile-s diferite/ca Vica mai distinctă, dar nu de odată, în cum se compoartă ca model care o diferenția, în frumețare mai altceva ca niște țărani fără a fi ca niște țărani neliniștiți, cu turcoaz, în trend, la modă, după cum se poartă, în vogă și la case mai mari ca și, în sat era sărbătoresc ca spetacol cool și firesc, omenesc. Ți-ai depășit, în desăvârșire limita, că ești excepțional și de anume special, dragă Ben! un mare, că nu te legi la cap dacă nu te doare.

- Ți-am spus sincer și cu caracter, că ești om bun.

- Pentru Vica eram bolund, nebun de iubire, pentru ea aveam nevoie de drept la fericire, în drept foarte profesionist credo-artist, de a fi pentru ea pâine de o ființă și de știință-conștiință, că e femie cinstită și harnică și bună praznică. Nu știam cum să-i mulțumesc ca să ne fie o gafă, din partea mea timidă, timorat și fără noimă mai de seamă, că nu eram cu farmec dar nici magnific, cum de altfel mi-ar fi plăcut să fiu, cu succes, în drept, cu drept la veșnicie, pururi, pur și simplu:

- "Sus naține, gen Iisus, cu testamentul pro-provita-fericire!" Cochetărie, Curtea care i-am făcut-o și iam spus, sincer, de caracter, nu era un joc nefericirecit, că eu țineam la Vica, că era modestă și om bun Vica, ea neavând frustări, în viață ei onestă, unde și-a dat întâlnire cu seninul, cu destinul, cu festinul de om între oameni. grozav...unde e Ungaria??? (Chiar așa unde-i Ungaria dacă nu la pizza măsi, că și Hortiy a fost ca Stalin, cum e acum hăbăuc și teleleu Putin bolund și egoist rău că răii care cu lăcomie de tâlhari au năvălit neprincipial asupra nostră ca să ne jegmănească, nu-i așa făcând și prăpăd și omor neomenesc, nu-i așa?) A new French map - where is Hungary?

- CHRISTOS A ÎNVIAT, DRAGI COLEGI! FIE CA DOMNUL SĂ NE DĂRUIASCĂ SĂNĂTATE, PACE, IUBIRE, INSPIRAȚIE. ÎN BUNĂTATEA SA DOMNUL M-A AJUTAT CA ANUl TRECUT DOUĂ DIN CĂRȚILE DE POEZIE ALE SUBSEMNATULUI SĂ APARĂ ÎN VIETNAM ȘI ÎN CHINA. La rândul meu i-am publicat în România cartea de poezie a traducătorului meiu în chineză. Cum acesta au fost darului le dăruiesc și eu la rândul meu dumneavoastră, colegilor mei scriitori. Vă mulțumesc, Domnul să ne ajute. Cu prețuire, al dumneavoastră Ștefan Dumitrescu

- N-am citit Delirul scris de tine diferit, dar ca Cel mai iubit dintre pământeni o mare taină, mister din tainică Românie și sunteți un grozav în mister a vieții dezlănțuit de niște cordovani a lui Ioan LăNCRĂJAN, un transilvan speinten și spiritual, pe picior mare ca român ca neoș, cum și tu ești de altfel, că nu scrii în dodii, ci spiritual, fără să-ți risipești talanții, fără să ți-i îngropi maistre Ștefan Dumitrescu ca un Bălcescu revoluționar pașoptist ai artă succesului scrisului, din rândul oamenilor dintre oameni, că ești o figură de om simpatic și spiritual omenesc, cinstit și de onoare, cu binecuvântare a talentului cu mult soare și, cu multă căldură de om, cu adevărat român între români. Mă bucur, că n-ai talanții la pământ, o apă și un pământmânt, mă entuziasmezi, că ești luminat inspirat, cu dumnezeiesc îmlțit cu talanți ca cei botezați și responsabilizați, în har evident, trăindu-vă astral clipa. Valentin Mureșan, mai nou e jurcan după cum a fermentat sentimental de a lui Velicu din Recea fost miner. Eu îi zic:

- "Tu ești omul care aduce ploaia, din toată lume râde, cântă și dansează, film rusesc, comedie muzicală, fascinantă, totul stricând danda doar  zomby Putin care face escesiv mascarada a tot ce se întâmplă, dând emoțional, cu noi de pământ. Mă silea Vica, să am viață stilată și echilibrată, dezvăluin, zâmbet, că era o țărancă educată și înăscut înțelaptă, era un balsam, din ținutul echibrului, așa cum să jură și ursul:

- "Să mor!" Doctorul Cristian Andrei:

- "Tu, Ben, ai putea trăi, în casă cu tine?" Faci aluzii la ce, despre ce? Redactor Denis Culinari și profesor Mircea Coșea, la Miezul problemei, vorbesc absurd de mizerabiI, prin natura lor, în viață de zi cu zi și din viața fiecăruia. Redactor  Culinaru Uneori se îmbârligă, încârigă îndrugă și, încovrigă-înciotrcă lucruri josnice, care nu fac cinste nimănui, că ele cătrănesc, că murdăresc, moșcoșesc, adică:moloșesc, întinează cu tina, cu care orbul dat pe ochi a văzut și aiasta a fost minunat, că se chiar zice:

- "ferice de cel ce n-a văzut, dar a crezut minunea". Împreună cu Vica munceam cu hărnicie și haznă, dar aveam timp și prin a ne hârjonii, În jocul erotic al dragostei, că exista un adevărat jocul acesta. Noi suntem, în Înălțare, că e o sărbătoare, în sărbătoare, cu înflorire, în binecuvântare, cu zburare de albină, în zburare din floare, în floare, pentru miere, polen și polenizarea sub soare. Uneori se îngustă,

- Schimbarea în ce constă...?

- Ce te-a îmbătrânit?

- Dragi prieteni, Intr-una din incursiunile mele - e drept, mai rare decat mi-as dori - prin literatura turca, am descoperit o bijuterie  de roman, al carui subiect ne priveste in egala masura si pe noi, romanii - Marian

- Aici e un care pe care armonic și simfonic, în cântec, cu pragmatic, cu plăcut urechile zumzăindu-ne. Din ce astre celeste, vine mastre, de poveste și bună veste laudă de zestre, cu de-ale noastre de adevăr și viață, cu mare conștiință, în mare știință, Miclău al nostru, în tupeu cu Dumnezeu? La tine ceva bun se întâlnește cu ceva bun, că ești un dulce o lumină lină, cu dulce mă alintă glonțul patriei.

- IMPORTANT Virus ce ucide cancerul, injectat pacienților. Dr. Tudor Ciuhodaru: Rezultate fantastice pe diverse forme de tumori | DCNews

- "Tu, nu te faci bine niciodată," zice aiurea Diana."

- "Iubirea învinge, găsește o cale, că munca n-a omorât pe nimeni, în visul acesta frumos, că e matematica, în filozofie, cu plăcere, când e declarație, în iubire/dragoste de bună veste, că e drept la fericire." Vizavi de ce vorbim fabulos, hiperglicemie și cum ți felul că Fănuș Negu metaforic ca o istorie a istoriei, uneori a beției, cu nebuni frumoși, în marele orașe ca-n cazul lui Nichita Stănescu/ mare și unicul mare singuratic Marin Preda, cel cu credință și speranță-cutezanță, cel mai iubit dintre pământeni tachinează de tinichelele care i-au vrut moartea, cum afurisita l-au omorât răstignit și pe Iisus/ Eminescu lovit cu cărămidă, în căpățâni, chiar și creeru uitat de Poenaru, un altul decât inventatorul stilouri, creierul autopsia uitat pe pervazul ferestrei că să între, în putrefacție că naiba și, când e vorba de Cartea cu prieteni, la Fănuș Neagu e grozav, incendiar îmulțit, cu har literar. Eu doar am încercat ce am încercat. Sunt și jocuri de cuvinte frânturi de limbă că ești un subiect tabu fain, cu geografia locului, în suflet de limba română.

- Revin cu această completare: Ce  frumos! Trei persoane, români, ne reamintesc de frumoasa noastră limbă română, fiecare adăugând cu drag din sufletul său. Doamne îȚi mulțumim că ne ocrotești, Cu stimă, Melania

- Vica era ruptă, că la soare te poți uita, dar la Vica ba. Momentele noastre sunt mai de cumpănă. Numai magi tot e cu magie, talent și energie, în viață roz, omule, cu viața roz și gozlul sub preș/ covor, că se pune mătură pe el ca să arate gozlul puținel. Mereu se face un calcul. Tu, de unde știi, Ben ce spun, ce mai spun românii ca lăudațio? Tu, cum ai deschis porțile spre viitor?

- Un pic cu ranga si restul POEZIE.

- Ai o realizare notabilă cum de nu știi? Păduri distruse, cu distrugerea pădurilor s-a distrus eco și bio sitemul, că dacă-i dans, bal, să fie ca pulbere țărână ca după războiul lui Putin, colb s-alege, distrugând habitatul animalelor, aurul verde, că la noi, nu se face după reguli și nimic nu se face, cu ispravă.

- E o alertă de gradul zero-Zoro. E o literație.

- Puii se țin sub cloșca, ăștia până fac pene, până le crește puful și penele, că asta a făcut și continuă să țină cont Ben, în ce mă privește, în aieste culori de nelimiște, că el nu e cu Sfântul așteaptă, în artă viață că o luptă, cu deci, Pavele tu fain Men teuptă și scrie Pavel, scrie, așa cum Van Gogh pictează, cu mare pasiune, dragoste și plăcere.

- Tu, ai un perlipu, în viață, tu ce zici ori te faci, că ouă/sau între două te ploauă?

- La ce om fi optimiști, că n-avem nici un motiv, nimic nu ne motiva, nimic nu mă convige, că numai noi ne facem, din prostie pagubă, că gafa-i, că suntem niște nulități politice și ne dăm autogol. Moroșanu "moartea-n Carpați scris cartea, un fenomen, "Filozofia...", o cauză nobilă și spirituală. În postura de campion și, că a mai scris și o arte, ne-a dăruit, ne-a tras o țară spirituală, că e bun băiatul aiesta. Prin tot ce am scris și, în continuare scriu am căutar să-mi cunosc sinele eu, ego dar, tu ce crezi, că n-am convingerea să fi reușit, să-mi cunosc măcar, batăr, umbra peste care nici sări, nu reușesc, nu să mai zic, că am dat ochii, cu mine și, cu Dumnezeul meu, cum de altfel mi-am dorit, în totuși iubirea și, în ce mult te-am iubit, Vica!

- Mult Iubite și Stimate Maestre, Acest extraordinar de documentat video eu îl înțeleg ca o istorie a civilizațiilor. Avem ]n casă o asemenea carte, dar nimeni nu s-a aplecat cu seriozitate asupra ei, Vă mulțumim Stimate Maestre Ben Todică pentru bunăvoința și răbdarea și talentul de a ne prezenta acele momente ilustrate și explicate după minunatul text. Acest video ar trebui să îl vizionăm de mai multe ori spre a învăța multe din această lecție aproape înviată a culturii civilizațiilor. Imaginile în mișcare ne fac să trăim parcă unele momente care sunt mistice, sau care sunt adevărate dar necesită multă cultură și chiar studii de specialitate spre a le înțelege. Acest video este un adevărat film - lecție.

- Lumea a devenit atat de comoda in ale insusirii culturii incat poetul este mai repede inteles de catre pasari decat de oameni. Incetul cu incetul trebuie sa invatam sa compunem pentru o noua generatie din pestera folosind simboluri si violenta asa cum e cea sponzorizata de pentagon. Multumesc distinsa doamna! Sunteti un marecritic si intelept!

- Cu stângu-n dreptu. Aiesta nu-i teatru ieftin. ÎN SĂNĂTATE MORALĂ Totul e cu redpect, din absolut redpect pentru omul de ispravă, în energie, cât o galerie, în trombă cu vogă, la modă, glorie-victorie, în omenie de Românie, din fericire, cu veșnicie și nemurire, inspirat de spiritul celui mai iubit între pământeni, pentru pământeni, chiar și, în prietutindeni, cu sănătate morală, în iubire pe verticală. E cum e, așa cum e, cu Dumnezeu, că unde Dumnezeu e și iubire e, în drept de a fi, nu-i așa Ionel Marin redactor-șef Bogdania, în înviere, din fericire! Tu, m-ai îmvățat, cum să fiu, făcându-mă, eu însumi fericit, urmând sfatul lui Eminescu ca să ne cunoaștem sinele, în sine, pe noi înșine, că la performanță, chiar asta de dulce Românie, spre asta, cu ce-ți doresc eu, ție, dulce de Românie, cu adevăr și viață, în omenie de Românie, ne duce vorbă de doină, cu dulce și de pomină lumină lină albastră de grădină a maicii Domnului-Altar al soarelui. Omul cu menopauza, să se lupte antipauză, anti-îmbătrânire? Tu, ai încrederea lor, în tine. De unde ai, tu atâta energie. Eu ce să-ți spun, că n-am spus adio lui Vica, c-a fost dulce, cum la alții  nu s-a pomenit, în culmea fericirii, că dragostea noastră a fost nebună, în cinste și, dragoste.

- SEARĂ DE POEZIE IN  ENGLEZĂ ȘI ROMÂNĂ de Ichim Dumitru.

- La ce se gândește lumea mare și tulburată?

- CHRISTOS S-A ÎNĂLȚAT DRAGI PRIETENI, DOMNUL SĂ VĂ BINECUVÂNTEZE, DOMNUL SĂ BINECUVÂNTEZE ȘI SĂ SLAVE POPORUL ROMÂN! VĂ FELICIT DIN TOATĂ INIMA, MI-A MERS AL SUFLET. EU CRED CĂ DACĂ NE-AM ADUNA NOI, TOȚI PATRIOȚII ADEVĂRAȚI, DAR ADEVĂR. VĂ ÎMBRĂȚIȘEZ CU DRAG! STEFAN D.

- Să nu crezi, cum și vezi, dar  cum să vă spun, Ben, drumul vieții e un drum anevoios, sinuos, de ascensiune,  înțelepciune peste Everest, că de sus provita se srigă, în adevăr și, cu viață, strigând, cu suflet, cuget:

- "EVREKA !" Eu am vrut să destind atmosfera. Care-i capătul răbdării, când până și nevoia, la nevoie, când ți se strică carul, tu ai știut, că-ți sare nevoia aiasta în ajutor ca să-ți repare carul?

- În Memoriam: Ligya Diaconescu - Vă doresc o zi frumoasă.

- Un minunat om ne oferă frumosul sufletului său. FELICITARI FRATE IONICA !!! Tu-ți îmbunțești socializarea stării de bine, că înaintezi spre succes. Mâncare de vară ca-n vremurile noastre ne surprinzi ca Andreea Marin, o făină doamnă pe bune (cum ți-ai cheltuit leul pe benzină/ motorină?!)

- Ieșind din lumea amăgirii, versuri Ioan Nicolae Musat.

- Tu, manifești omenesc dragoste dezinteresat.

- "De ce nu li se spune ardelenilor bancuri duminica?"

- "Ca să nu râdă duminica în biserică."

- Cine-i Bran, Pămpălău, că i s-a înecat corăbiile? Dacă păream deștept, cine naiba, îl mai voteză trăgând sforile și dându-se sfara, în țară. Nu cred ca Vica să fi avut  baftă, cu mine și să fie fericită, cu mine, un mototol și un imposibil. E un gol între noi gol care-l umplem.

- Vizionează „DUHUL EMINESCU de Ben Todica, dupa un text de Ioan Miclau Gepianu” pe YouTube.

- Tu, tot o culme rămâii prin ce strălucești și ești ca de lumină, vocal, în doină de pomină, cu valul pe val ca păstrăvul, în aval prin Ardeal.

- Mare prestigiu Sărbătorii Poetului NaționaL, și odată cu El. Frăția Ta, devii Românul cel mai dedicat respectului adus Culturii și Literaturii Române.

- Doamne ajuta frate Ionica! Ne mandrim cu FRATIA TA, Cu drag, Ben

- ROMANIA SI ROMANII IS GRABESC SFARSITUL! IN NICI-O TARA, IN TOATA ISTORIA UMANITATII, GENERALI DE ARMATA, ACADEMICIENI, MAGISTRATI SI PRELATI NU SI-AU TRADAT CU IMBECILITATE TARA ASA CUM AU FACUT-O ACESTE CATEGORII  DE OAMENI- ANIMALE, CARE SE SI PRETIND CRESTINI, AJUNSI SA DECIDA SOARTA UNUI STAT-ROMANIA- JEFUIT SI DEZARMAT CHIAR DE CATRE DE PARTENERII STRATEGICI SI   A UNUI POPOR DEBUSOLAT CARE A ADOPTAT "TRADAREA DE TARA SI NEAM " CA SPORT NATIONAL!

- DE CE OARE DOR CATIVA PATRIOTI IS RISCA SI VIATA SI LIBERTATEA STRIGAND- CEI DREPT IN PUSTIU- CU GAND CA DOAR, DOAR TU POPOR ROMAN TE VEI TREZI!?

- În caz de dezastru, populația României, neprotejată. Ca o explozie de artificii, cu fantezii de frumos și de jucăuș. Fondurile trebuiesc atrase pentru investiții.

- Unde ne sunt exemplele de bună practică?

- Tu, înțelegi bulionul?

- Bulingul?

- Ben, cum zice Iuliana Tudor, noi avem împreună de făcut inspirat, câte-n stele și câte-n lună. La Vica am ajuns întâia oară ca să-i vaccine, cei doi porci și, nu știu ce-mi veni să-mi placă de ea și, chiar fără nici o timiditate, chiar să-i vorbesc firesc, lejer. Nu-mi venea să cred, că-i văduvă. Dorul meu e dus la moră la Orade cu undă verde mega magna cum laude, după cum cântă Vlăduța Vlădău de-ți bați pruncii de la plăcinte, îți bați de amu înainte. Era una galiță, convorbiri, îi făcea curte Dorel Cristea, mi se spunea, c-atunci, când Ana Cristea venise acasă de la Casa de nașterii, mama lui Dorel, nevasta lui Octavin nu se mai mai veniiu să piardă, să lepede și se coborâ jos din patu acela și nu mai vru să nască înainte de vreme că ea nu vroia să-l lepede pe Dorel și intrase Ans cu două clipuri peste plată. Era Galiță din Viile Dejului și ea se mădărea, ninerea, preface că n-ar fi pus mâna pe vacă, o mimare perfectă.

- dar mare bucurie mi-a adus mailul dumitale de  azi, căci puțini s-ar fi încumetat să rdea aât de generos din scrierile mele mai vechi, dar at de profetice până ân ziua de azi, fiindcă eu mi-am format un caracter și o conștiință din scrierile, suferințele și înțelepciunile clasicilor noștri care și-a iubit Neamul și Limba, chiar dacă lor închisorile erau adevărate Biserici, și unde îi vizita Iisus Hristos luminându-le mințile și întărindu-le trupurile. MULȚUMSC! Te îmbrățișez cu drag ca pe un adevărat frate.- Ionica din Gepiu -Bihor, Român-Australian.

- Aici e conștiință de a fi român, din suflet și cu suflet-cuget rezonbil ca poet a neamului. Tu, ești un nelimitat, ești,în douuă/ multicultural, universal, prin ce ești un minunat dându-ne fericire, din fericirea ta provita, că ești un puternic și magnific natural, că ai o sănătate morală rară, cu drumul spre succes cu adevăr și viață, că trăiești cum dorești, în limba română, trăiești dual, în două, cu două culturi, cu spirituale aventuri, cu gusturi care ne umple inima de fericire și, cu bucurie.

- Nu ma face sa plang. Meritul e a lui Miclău de adevărat.

- Acțiunea vieții noastre e, cu pasiune înțelepciune și cu dragoste, în stăruință, cu răbdare și încuviințare, în marea împăcare. Umbra Mircea de la Cozia a scris-o Grigore LEXANDRESCU, a creat-o cu mult spirit, cu mult simț de răspundere, cu sentimente și bun gust gust artist, de bun augur și august, cum rar, cu sfințenie, în plin divin, de omenie, în destin senin creștin și de armonie și creștin ca Micea viteaz și latin. Noi facem după reguli/cum ne toarcă? Este digestie, dar și mârșave indivesgie/ războiul deșertăciunii, a mișelului terorist, despot și criminal Putin. Mircea Dinescu:

- "În sondaj Iohannis a ajuns la genunchii broștii." La noi oamenii se droghează și mulți din cauza asta, a drogurilor, mor.

- Tot ce este în sufletul nostru mai pur, mai melodios, mai cantabil și mai încântător, am învățat din primii ani de școală de la Mihai Eminescu. Slavă Marelui Geniu Mihai Eminescu și mulțumiri tuturor care îi cântă și îi rostesc cu duioșie și cu mândrie versurile.

- FIE CA BUNUL DUMNEZEU S[ NE LUMINEZE si sa NE DEA SANATATE! AM VIZIONAT, FELICITARI MARI SI MULTE! CU DRAG, S. D.

- ..Prietenia, soluția salvării, Un blogspot plin de sentimentul uman, plin de exemplul  cum trebuie făcută apropieres sufletască dintre oameni, cum se pot transmite îndemnurile bune către semenii noștr, sunt mobilul, Inițiativa, Doamnei din Vaslui, Campioanna mondială de gimnastică, Profesoara Elena Anușca Doglan, Toate aceste obiective aplicate cu grijă fac aerisirea minții, fortificarea corpului, , realizându-se precum la vechile popoare înaintate acel benefic rezultat:

                  ,,Mens Sana in corpore sano”

și a sudări spiritului de echipă și a prieteniei și intrajutorării semenului tău, omul de lângă tine. Iar dacă se mai face și o analiză psichologică a procesului educativ prin sport,  exemplul de față al Domnului Director RTVRo, Melbourne- Australia, vom avea numsi de câștigat. Mulțumiri pentru semnalarea acestui Concurs național de gimnastică și analiza amănunțită a rezultatului său indirect asupra tinerelor lăstare și a sportivilor adulți performanți. Cu multe mulțumiri și urări de succes participanților și organizatoarei, orgnizatorilor, Melania

- Prietenia salvează România și românii.

- Prietenia voastră, îmi face viață mai bună și mai frumoasă, mai savuroasă, armonioasă cu plin de viață, în divin (în general și vremea e sprințară și mai frumoasă, mai cu bun gust, bun augur artist absolut). În ansamblu pur și simplu comparabil e compatibil cu viața și e un bun exemplu ca templu descătușării conceput, vorba lui Lucian Gruia critic literar și brâncușean, cu studii privind opera acestui mare și genial sculptor de la Horia, Jiu, că nimic nu i-a scăpat de sub control și măiestria misterului retras, în parnasul Franței foarte ambițios a măiestriei și modernismului său unic și specificul său nelimitat și genial, mondial-universal inedit și personal ca Eminescu limbii române. Care ni calea spre iertare? Cum putem avea viitor? Duc lipsă de bani poftă pentru cărți, deși-s năucit de scris, că strălucesc de pasiune, că am mândria și nădejdea phonexului, poftă pentru mere pădurețe, pro dialog amical cu noblețe și cultural jucăuș-pițiguș, că să scriu, nu-i un chin, cafetin, că cu ce închin mi se închină, viața dându-mi o lecție de viață, titlu suprem, că-s un star ținând la etichetă, cu energie echilibrată, făcând impresie bună și inspirtă. O să ploaie numai așa. Tu, cu ce mă aburești? Ce ți-a făcut poftă de viață? Tu, cu natura datorită lui Ming zâmbești asiatic/ în oceanul nordic, la tine acasă, în trend la tine acasă (cum bucuri cu saltibancii/cu Amintiri din copilărie, cu dragoste la tine acasă, maistre a limbii române?) N-ai nici un stres? Ce fel de calități trebuie să întrunească un om?

- Am destule dar nu ma plang.

- Printre amici plin de viață ești senin și, în naturaleța ta provita inspirat dai glas Inimii tale și ești un natural și pe loc faci major, superior ești de viitor, că ești intensificat, prin ceea ce ești ca soarele și vremea  bună, veste bună, nasolă și nașpa, dar tu, nu te lași, că nu ești laș. Ai sânge și potențial, că ești serios și ambițios. Tu, în Ciudanovița parcă ai fi elev, în ce clasa, nu mai știu, dar ce știu, că, în Bucegi, erai real și foarte, în acel tunel, pe unde Deceneu ca preot se ruga lui Zamolxis și te ...cu dacii liberi. Mă bucur, că ai înțelegeri, în familie, că resturile, sunt fleacuri, contând mult înțelegerile, mulțumirile, împăcării cu sine, acea cunoaștere și iubire de semeni, iubire de aproapele tău. Ești mereu, în formă, chiar dacă politica e incertă.

- Eu traiesc pentru mine, nu pentru ei. Cine mi se alatura Bine CINE NU treaba lor. Cand eu mor ei raman. Tot a lor treaba.

- Tu, ai bucuria ta, un confort. Bună-ți fie inima! Zice aici: ajut-o. Cum? La mâncatul tortului sau doar a cireșei?

- JURISPRUDENȚA PIROȘTII.

- Totu-i frustant, fantast și important?

- Precum MARILE TABLOURI DIN MUZEELE LUMII, Moderne si Schitzofrenice precum Noua Ordine. Super aprecierea frate Pavele.

- Tu, ne ții aprinsă la înălțime, cu mărinimie, dragostea, în omenie. Cum ai ajuns de la context și la conotații? Care e raportul dintre tine ca rasă superioară sau viceversa, dintre tine și Ming? Care ți retingul și-i destul de complicat, iar tu, ești implicat. Tu, ce motive obiective, cu relevanță ai, printre atâtea complicații și complexe? Care ți regândirea euro-atlantică?

- Mulțumiri DA, MULȚUMIM LUI DUMNEZU PAVELE PENTRU IUBIREA (salvarea-vorba lui Ben) care există între noi, și a existat. Ioan

- Unora dacă le sai puterea le descoperi caracterul și totuși e ca la politicieni.

- Dumnezeu să ne îndrume pașii călăuzitor spre culmea culmii, că mizeria-i plugul, brățară, ge aur și, în alătură faur, să ar mălăina cu inimă limba română sustenabil ma îndeamnă mai cu seamă, cu ispravă și cu a Domnului slavă fac bună ispravă!

- Trăiască Memoria prin BLOGSPOT, autor Marele Artist al genului, Dl. Ben Todică, amintindu-ne de cei care sunt în ceruri, Azi  ne amintim de Marele Marin Preda și de Marel Arthur Silvestri!

- Vai distinsa doamna Melania Rusu Caragioiu..., nu mai imi ziceti asa ca ma cutremur si eu ca Papa de la Roma. Eu ma bucur sa fiu langa dumneavoastra un suflet cald, parintesc, fratesc plin de iubire si generozitate pentru cel de aproape. Noi va iubim si va datoram nivelul de generozitate ce il impregnati in noi. Am ramas amandoi copii.

- Războiul e delirant, dement, fără scrupule și bună, în Delirul controversat și scandalos, după comportamentul, cu mascarada și bâlci, circ, mincinos, de ceapă digerate puturoasă și mincinoasă. Ben, menajează-te că omul nu-i de fer, că și felul se topește, se uzează. Am tras ci toții la o căruță, cu sens și acuma, s-a schimbat și viață mea, remers, în univers, blocat și din cauza hemoroizilor, că nu-i ce se cuvine, că nu te simți bine.

- Ai fost până mai deunăzi de sărbători.

- Eu scriu inspirat de firul ierbii și încerc să fiu corect, așa cum și, tu ești corect la sânge, în limba română, cu adevăr și, cu viață spre desăvârșire, în drept la fericire lăsând lucrurile începătoare.

- M-am născut și am crescut, în frumos ca să fiuuminos și țin titulatura, cu drept de a fi.

- Prin scris, sunt vizibil. Ce sunt și ce vreau?

- Avem datoria de sânge și dacă nu scriem fabulos, că nu trăim, în agonia acestor vremi sub vremuri, subjugat de pieire, de fenomenul migrării, cu la fie pâinea cât de rea, tot mai bună-n țară mea, numai unora, că aici n-au ce le vrea inima (la revoluție s-a vândut și s-a prăpădit tot și locuri de muncă, vândută fiind și forță de muncă odată cu fabricile și cu uzinele, cu belșugul, în care am trăit). Ești uimitor, că mă uimești.

- Frumos se împreună, se împreună armonios.

- Totul ține de naturale, de armonie și depășim niște ĺimite, că sunt convins de ce fac, tu, schimbând și Dumnezeu, îmi da girul și eram, cu fapte legale, cu cadru legal, având cultură generală care mi-o însușeam cu profesori competenți care-și făceau datoria, punând mai multe treburi cap la cap pentru a învăța și eu, cu lenea mea și cu răbdare și stăruiam pentru asta aveam, cum aveam timp disponibil și timp aveam timp berechet cu liberă exprimare că  să mă exprim, aveam timp berechet sub Ceaușescu care, îmi deschidea calea cu perspective ca să mă formez ca om nou, să ne formăm că n-aveam dilemele lui Marin Preda care analiza alte probleme dileme, cu acele brutalizări ale acelui profesor care-l luă la pumni, îl brutaliză, cu toate, că el trebuia să se afirme, cu judecăți de valoare, să se afirme, cu valoare, cu deschidere către biserică ca să înaintăm către bună stare și Preda, își deschidea calea către o viață mai bună chiar și, în comunism și aveam anturaj și condiții de joacă, în Aghireș-Fabrici și era, ne era bine și la școală, ne era lejer, larg și ne destindem și nu ne lipsea, că Dragomir mai lucra pentru cei de la blocuri, le tăia cu firezul lemne, le tăia manual (îl dureau mâinile și de n-am fi fost noi pruncii, mușchetarii cireșari ai lui s-ar fi lăsat ca un Pârlit, s-ar fi lăsat Dragomir păgubaș, dar prietenul anevoie se cunoaște dar să nu uităm pentru noi Dragomir avea totul era vital și se sacrifica, chiar că-l doreau mâinile, ba era obosit, frânt de obosit era și el se sacrifica și muncea  că ce ieșea din schimb ca să nu ne lipsească nimic, s-apuca de alt lucru: și aveam rechizite, haine și nici alimente, nu ne lipsească, chiar dacă am dat tribut ca la turci am dat despăgubiri de război, Dragomir ști, că nu trebuia să ne lipsească nimic, în ciudă, că era o criză globală și atunci, că rușilor trebuia să le dai despăgubiri de război ca tributul drastic la turci. Conjutura României era explotată, de un alt stat socialist. Tu ai experență să faci viță frumosă, mai bogată, tu parcă ai fi dat gol peste poate, că-mi dai încredere, că ești euro campion fără să-ți dai auto-gol.

- Stimați și iubiți PRIETENI, MELANIA, PAVEL, BEN, Vă voi mulțumi întotdeauna pentru extinderea acestor scriei mai vechi ale mele. FELICITĂRI  Prietene PAVEL RĂTUNDEANU FERGHETE!

- În ochii mei creșteți, cu bucuria, în care bogăția mă înbogățește la noi cu Mureșul și Oltul, în Dej abțiguundu-mă Samusul, cu Someșu care mă saluț cu Servus cum tinerii se salută între e tinerește, bătrânii mai salutându-se ca ortacii mineri/cu: De Dumnezo bine (zic ca moșii-strămoșii, în vechime!) Te doare mintea ce minte avea Vica făcându-se admirată.

- Preotul din Ciuruleasa...LA TATI NI GREU!

- Ștefan vă felicit, tu probabil, incredibil, dar adevărat, c-ai reușit să-mi ajungi, în adâncul inimii și doar, cu această confesiune, cu înțelepciune, plină de dragoste, răbdare,stăruință și plină, divină, de pasiune, dar din dar îmulțit, cu talanții, în har, că om potrivit la locul potrivit sfințit ca cel mai iubit român, pământean între pământeni, pentru pământeni.

Dacă Delirul e bairam,

bairam sa fie,

fir-ar să fie: omenie de Românie și de ciocârlia!

*

- Bună dimineaţa! V-am ataşat spre lectură şi bucurie revista Bogdania. În curând, cu o bună parte dintre domniile voastre, ne vom întâlni la AGIR, în cadrul Cenaclului Literar Ing. unde se vor desfăşura trei importante evenimente culturale. Gazdă ne va fi şi de această dată domnul Nicolae VASILE. Sănătate şi numai bine! Vă aşteptăm cu drag!

- Multumim pentru revista distinse domn si frate in Duh Ionel Marin! Cu apreciere, Ben Todica

- Ne-a parasit omul deeosebit care a fost si va ramane Nicolae Dan Fruntelata. Primeasca-l Dumnezeu in Raiul Sau, unde sa se incante cu frumusetiule de poeme de pe fruntea lui cea lata gemand de sentimente si idei subtitrate in scumpa noastra limba mama pe care Badea Nicolae mult a pretuit-o! Fie ca panoramica frunte a lui Fruntelata, ca un ecran al Cerului Poeziei, sa-L desfete pe Dumnezeu asa cum aici, pana sa ne paraseasca, ne-a desfatat pe noi, cei din juru-i si pe milioane de cititori nestiuti! Dumnezeu sa-l odihneasca in Tihna! Condoleante familiei indoliate, Marian Ilie

- Nicolae Dan Fruntelată, scriitor și publicist de cursă lungă și de „cursă de fluturi”, s-a petrecut dintre noi astăzi, 13 iunie, 2022, de sărbătoarea Sfintei Treimi, urcând la cele veșnice. Om bun și puternic, naționalist și oltean „până-n prăsele”, constructor de gazete, de cărți, de viață în limba română, inima lui mare a bătut până la capăt pentru idei și oameni în care a crezut. Ne-a lăsat moștenire toate cuvintele de iarbă treierată de aerul amintirii și de iubiri fără leac. Azi alegem din ele un final de cântec „de petrecătură”:

Începe vara, începe moartea

se termină aerul tatălui meu

ca doi străini ne petrecem în marea

unui dor care doare mereu.

                                                               Dumnezeu să-l odihnească în pace!

*

- Cunoscându-ne noi amândoi, așa cum ne-am cunoscut, s-a întâlnit ceva bun, cu altceva bun și rău n-a fost, că n-avea cum fi rău (noi știm, că n-a putut fi rău). Nu puteam fi mai ales eu, una peste alta. Lupta noastră e munca, lupta, cu dragoste și dor, când unealta ostenitor cântă lovindu-se cu haznă de os, în realitatea, cu realitatea noastră, chiar și atunci, când scriem, în limba română aieste istețe mere pădurețe, prin care am trăit și trăiesc, în veșnicie.

- Așa cum un copil se vrea mare și crește mare, tot așa și romanul Mere pădurețe capătă proporții, crește-n volum.

- Un eveniment remarcabil, al carui insolit l-a constitutit prezenta marelui compozitor Eugen Doga - un act cumva reparatoriu demn de apreciat al revistei argesene. Si prin aceasta, ca si prin zecile de prezentari de carte din programul manifestarii revista Curtea de la Arges se dovedeste un vector important in promovarea culturii nationale.

- Desigur, "Religia, o fraza de dansii inventata..." este punctul de vedere nu al autorului, ci al personajului sau, proletarul, care de fapt exprima conceptia politica a clasei de care apartine - cu referire nu la Credinta in sine, ci la modul in care clasele conducatoare se folosesc de Credinta maselor pentru a-si atinge scopurile politice -"Ca cu a ei putere sa va aplece-n jug". ieri, 15 iunie am participat la a doua editie a Simpozionului National "Eminescu -  Voievod stelar" organizat de Societatea Culturala "Anton Pann" sub egida Primariei Calimanesti, la care a fost abordata, in aceasta perspectiva, si problema credintei ortodoxe a lui Mihai Eminescu. Eu am vorbit despre Eminescu "Initiatul" in diversele sfere ale cunoasterii umane si despre dimensiunea creatiei sale poetice, cu aplicare pe unul din multele-i poeme de intinse dimensiuni - "Mememnto mori", despre care, cum aveam sa aflu dintr-o alta prelegere, Dumitru Copilu Copilin afirma ca ar fi fost scrisa in "anul alb" din biografia eminseciana - la varsta de 16-17 ani - an de "initiere" petrecut in tinutul Valcii.

- Mariane, printre acuzele aduse lui Eminescu a fost și că era ateu, că „ura biserica”! Se prevalau de strofa „Religia o frază de dânșii inventată...” zisă de un agitator, probabil din același neam cu acuzatorii. Un geniu nu putea să ignore rolul religiei ORTODOXE, mereu alături de stat, în istoria românilor.

- Poema ”DUHUL LUI MIHAI EMINESCU” - o dedicație specială închinată Poetului geniu, la 172 ani de la nașterea sa, și 133 ani de la moartea și învierea sa în veșnicia neamului său românesc. Lectură plăcută, Ioan

- Ionica scrie grațios, generos, elegant eminent și student-frumos, cum rar, cu har. Ești ca lumina adevărului și vieții lui, ești cum am mai zis, cu strălucire. Și voi suflet, din sufletul Eminului. Totu-i Mihai Eminescu verde de albastru Nichita Stănescu mega magna cum laude, pe picior de plai și gură de rai, grai ca idee minunată prin ce scrieți divin, în plin de artă fascinant, eminent și divin și inteligent, cu senin destin. Mortul nu cântă, dar ascultă, că tot așa a făcut și Vica, atunci, când ea și-a dat duhul, cu sufletul I s-a desprins de trup, în tridimesiune-înțelepciune cu dimensiune. Am nedumeririle mele.

- Despre ce?

- Scumpiri, în trombă, cu minciună, în vogă, cu jogleriile fițoșilor parlamentari și senatori, băieți deștepți cu buzunarele pline, dar cu mânurile sparte, că nu plafonează prețurile imflamate la combustibil, că-s băieți deștepți, ținând țara, în criză.

DRAGOSTE

Îți umple inima de bucurie, în mai mult decât mișcare și omenie veșnicie de Românie.

Este un ce, o mângâiere, alintare, dragostea, în iubire, e o extraordinară poveste,

un paradis-pardisul, un ce care te face ca pe un Decebal hotărât să mergă mai departe, râvnit de viață,

în acea experență fiind și Vica, o jucărie, în bucurie,

fără a fi o păcăleală, ci cu eleganță,

în experență,

cu nobleță,

că, în noblețe-frumusțe și dulceață,

dus eu bună viață cu adevăr, cale spre Hristos, frumos și Luminos,

în nu te pot uita oriunde ai fi,

că din mine nu te-am pierdut, Vica, că nici la moarte nu te uit, Vica specială iubire pe verticală, școală a vieții, școlă de viață, școală de dincolo de școală școală  cu istorie-lecție de viață,

cum ești ca-n povești, de povești,

că, în veșnicia de România cu omenia de nota zece de doină dulce, cu energia, că e a veșniciei sarisfăcătoare,

în iubire pe verticală și, dacă i s-a pus pata, provita, în dor de dor de răstignire sus pe dealul Căpățânii/ Bobâlna-Golgota, cu înfierbântat rug aprins a lui Doja schingiuit pentru adevăr și viață proprietate, cu drept la înviere și cu drept la fericire/ nemurire de calitate, în vest de Cluj-Ciubăbcuța de România sat artist, cu oferte, în relitate eficiente și cu săsănatate, că, în domn Savaot, în tot și, în toate aparte, cu parte, că-i sănătatea mai bună ca toate, că-mai bună în toate,

în dragoste pe bune născut și renăscut de poveste împotriva durerii,

ca să am și amintiri cu carul, Mesie a iubirii,

cu urmare: de binecuvântare,

cu România lui mai am un singur dor la marginea mării

și, pe sub plopii fără soț

și pe sub teii înfloriți ieșean pe alei cu calități ca botezați, în responsabilități

c-aveam chibiț prin fenomenul cu plină, divină, lumină de celebrități și de lină lumină de pomină a învierii, de de energie și de profundă și mare Românie, din Ciubăncuța-Românie, cu drept la veșnicie.

E ceva apoteotic, că Vica frumoasa mea Vica,

un pragmatic dialectic, neântoarsă din propriu-i drum de scârbă și scrum

cu negație a negației, a socio- cosmico Felix a ecuației-României, cu așchia care sare departe de trunchi nici datorită îmbârligării, încovrigării, algoritmice-politice/ din liturghia  de pace și pâine, din spicele gravitației.

*

O fi întrat sacul la apă, că Elena Udrea vrea să scape de belea, în ciudă, că după faptă trebuie și răsplată, dar să vezi cum ea scăpări că cămilă prin urechile acului, deși pentru legea-i lege la sânge, dar cu ea-s curios, că totu-i pe dos, alunecos!?

- Mulțumim, dragă Ben pentru tot ceea faci pentru noi, vasluienii! Un videoclip minunat despre „PRIETENIA” de la Vaslui. Multă sănătate și să ne fii mereu aproape! Cu drag, Vasilica

- Îți găsești șansă de a fi. Cum reușești ca lângă inimă să încape și rațiunea cu înțelepciuneunea, responsponsabilitatea, capabilitatea, nebunie intelectuală, cu omenia de școală de dincolo de școală, iubire pe verticală, în media și cum vine Fata florii/ploii, cuvântul-Dumnezeul acesta, din folclorul omenesc drăguț-românesc, că-s ieele, cu Ileana Cosânzeana, o Vica de Ciubăncuța sau acea Ming din China ca să ieși din situație, nebulos, din nociva prostituție o nirvana cu inspirație care te lasă surprins în sens, cu sens dinadins de sirenă, din versus univers, cum a fost mai ieri burlesc/ prostesc, pozitiv, în veci nedorit altu pandemic, că ce mai ai ca proiect: infinit apropiat de obiect copleșitor ca iubitor de aventură, în tevatură, în limba română cu tandem, o idee pe claviatură, că tu-ți mai dai o șansă, să îmbraci cămașă bristică a fericirii/iubirii? Scumpirea benzinei fără o plafonare, că băieții deștepți fac speculații menținând criza cu specula, sfârnăria, supra preț cu care fac sperț, că nu plafonează prețul de vânzare, că buiecii-s băieți, că doar, vânzând ce nu-i munca lor, ci a celor explotați, fac specula se înavuțire pe seama poporului robit, explitați.

- Am avut o sansa dar am ratat-o amandoi. Acum suntem pe ultima suta de metri si trebuie sa ne caram. O viata, o floare sau scurs pe o carare.

- Poate nu ma uit eu suficient de atent, aici, in calatoriile mele. Ceea ce vad, desfasurarea asta de forte e in Australia?

- Marcel Pavel e din Galați, s-a mutat la câmpul-Lung-Muscel și cântă Frumosa mea. Eram pentru animale, dar lucram cu oamenii și nu era un lucru ușor. Și ce era și asta, ce vorbe, c-or plafonare prețul la motorină și benzină, înteresul fiind tot a lui și a domniilor că să polueze natura și ei să că donării se prenumele la parlament, senat ori că Șoșocă la mama dracului, de unde-s cazați la parlament și la până... mai cheltuind, risipind, din averea poporului că să se ajungă din cofă, în ciubăr, din lac, în puț... Iubirea e lucru care ne rămâne până la moarte. Vorbește, că și lumea bârfește, se bășește pe gură. Atenție să nu devină împuțeală, miștocăreală. Proadevărăr luptâ pe toate fronturile. Întodeauna e bine să știi adevărul ca să nu devii penibil. Un lucru care ne aduce împreună, cu viaț la o viață mai bună.

- CONȘTINȚĂ ȘI PÂINE DE O FIINȚĂ calde salutări și aprecieri stil și gen a României profunde și prin unire inimaginabilă și întregita, prin unire și iubire, din fericire, mare și fără asemănare mare principial și moral, c-ar fi și profundă, tainică și mare, cu șanse de a îmbrăca cămașa luminată a învierii, a fericirii și a iubirii-nemuririi, în drept, cu drept,cum dreptul de a te naște, drept la veșnicie, cu omenie, cu iz, în irizație, parfum, de România, în drept de a fi zi de zi conștiință și pâine de o ființă.

- Acuma e rândul nostru să ne facem prin creativitate îndatorirea și datoria, în satul nostru inedit și original.

- DOAMNE, AI GRIJA DE NEAMUL ROMANESC! ACUM PATRIOTII ROMANI, DIVIZATI IN ZECI DE PARTIDE SI PARTIDULETE, AR TREBUI SA SE ADUNE INTR-O MARE MISCARE NATIONALA PENTRU A SALVA ROMANIA! AMIN! DOAMNE AJUTA! CU PRETUIRE, ST. D.

- Calde salutări și aprecieri stil și gen a României profunde și prin unire inimaginabilă și întregita, prin unire și iubire, din fericire, mare și fără asemănare, mare principial și moral, al Rimâniei produnde și mari", cum zice c-ar fi și Vasilica Grigoraș, că numai mâine nu-i că mâine, poimâine, cum se zice măi române, a limbii române pe calea bună de urmat. profundă, tainică și mare, cu șanse de a îmbrăca cămașa luminată a învierii, cu drept la la fericire, că din fericire fericiți ne face Ștefan Dumitrescu, cadidat a fericirii și a iubirii-nemuririi, în drept, cu drept, cum dreptul de a te naște, drept la veșnicie, cu omenie, cu iz, în irizație, parfum, de România, în drept de a fi zi de zi conștiință și pâine de o ființă. Că totul e strădanie, deci viață e cu iubire, ca atare e mult soare e, multă căldură de om e, deci Dumnezeu e, în viață noastră, viață-pâine și pacea cea de toate zilele, sfântă utrenie, liturghie și vecernie, în spice, în lanurile de pâine-grâne! Tu-mi umpli inima de veselie-bucurie.

- Am Pneumonia. Sunt la pat de doua zile cu Penicilina. Daca nu ma inbunatatesc ma voi interna. Mergeti inainte!

- Oamenii au lumea la picioare și țin sus stegul,națiunea sus. Pentru om și imposibilul e posibil.

CU ROMÂNIE NELITATĂ, ÎN DRAGOSTE ȘI DOR DE DOR APROPIATĂ, CU ARTĂ, APROPIATĂ PROFUNDĂ ȘI MARE, DE OBIECT, ÎN INFINIT, COLOANĂ FĂRĂ SFÂRȘIT, APROPIATĂ, CU SUBIECT ȘI DE OBIECT

Să-ți dea Dumnezeu sănătate, în vasta și artista realitate că bunul Dumnezeu să-ți ajute ca să te faci bine, sănătos, om, cu suflet luminos și Hristos, chiar dacă nu înțeleg, nu reușesc, nu izbutesc zdravăn, heruvimi, nu să înțeleg, drag, în făinoșag, cum, Doamne tocmai, tu, ești phonexule, ești beteala, cum de ai făcut pozna aiasta! În drag și făinoșag, că nu înțeleg și le îmbârlig, haz de necaz!

nu înțeleg, că, în dor de dor, de ce nu ți ușor, că de ce, de ce e un bine și un rău pe lume culme, bine, pe care tot noi trebuie, tot noi trebuie să domine, în domino, că trebuie noi să-l ducem până-n pânzele albe să-l ducem sustenabil, în bine, compatibil cu viața, că trebuie, bravule Ben, să mergem cu capul sus și voinicește, în culori de neliniște, trebuie băiete cu bravo, ca Eminescu geniu băiet fiind a poposit la izvor, în lumină de doină și codru alintându-se fără modru cu alean netrăind, în pitoresc românesc, netrăind neomenesc și-n van, când noaptea scade și ziua crește, că pur și simplu era sus nația limba română și, cu îndemână, tânără și ferice că regele poeziei Alecsandri cuprins, voinice, rug aprins, în hora lui Hai să dăm române, mână cu mână, inimă la inimă, lumină de pomină, în hora română, cu note pe portativ imperativ creeativ pe slove și bucove de ceaslov perspectiv, cu slavă de dragoste, stăpâne-române, cu aură și nimb, în a Domnului Dumnezeu slavă și bravă ispravă, că românu-i făcut, în veșnicie, de veșnicie, să domine, pe plaiuri și meleaguri române pururi-purururea înfrățire cu fericirea, cu subiect și predicat sustenabi, în impecabil perfect, cu infinitul apropiat, în pace, cu pace-liturghie și vecernie, în mândrie și omenie, cu Românie nelimitată, în artă, apropiată, nefiresc de străini ciuntită, dar de obiect apropiată, din noapte făcută pururi, pur și simplu exemplu: zi luminată.

*

Daria, că nu stă numai numai, cu mine și mă îtreabă:

- "Să-ți aduc cartofi pai și chiftele?" Gestul ei e plauzibil, onoare și cinste/ demnitate și omenie, cu nici o temere, de candidată la fericire mântuitoare provita înviere. Apropo acuma e sânzâiene, drăgoic, ziua și a iei, cămășii românești și hai să te întreb, cu evocare- provocare, ți-ai pus sub pernă astă noapte sub pernă sânzâiene ca să-ți afli soarta, cine ți sortit? E cu ceva minunat, în stil aparte, cu gen aparte ca la carte preferat, cu bogat parfumat portativ de note.

- „Unii spun ca in noaptea de Sanziene se deschid cerurile.” ME

- Tu, dincolo de sunetele muzicii, în armonie ca compozitorul Dinu Lipati, c-așa-ți călește, cuvântul inimii, oțelul ca om de cultură, în spirituală aventură ca exercițiu, că cultura, artă, cu harta suntem unanimi, cu fericire, unanimi, în frumusețe, cu noblețe și, cu înțelepciune mondial, în uniune ca o activă, omenie la ie de Românie, cu bună intenție regală iubire pe verticală pricepere, în drept la fericire, cu înviere a umanității, în corola responsabilității ca la cei botezați.

- "În aceste vremi întoarse pe dos, când cartea se scumpește, iar cititorii n-au timp pentru ea, mă tem - și este o viziune epocaliptică - să nu dispară cartea pe hârtie și, odată cu ea, librăriile și bibliotecile. Întîi dispare cititorul, apoi literatura. Și fără scriitori, cum spunea cineva, dispare și țara." - D-na Magda Ursache, intr-un interviu - cum altfel? - captivant acordat lui Florentin Popescu urmand sa apara in "Bucurestiul literar si artistic".

- Unii, în iureșul ăst a inflației, dau cu stângu-n dreptu și vin scupirile, criza și ce ne facem, oameni buni, că nu suntem predictibili? Curând nu revenim la normal.

- Este o previziune apocaliptică privind viitorul cărții. Există contravalul scriitorilor, care publică însetat într-un șuvoi, ca niciodată. ,,Meseria” de scriitor și harul de inspirație se va transforma în talent profetic și va mai rezista o vreme șocând precum un buletin de știri. Va începe epoca savantă a călătoriilor ,,cu ochii deschiși și trusa de luat probe” , iar rezultatul trebuie făcut cunoscut tot prin mijloace scrise care trebuiesc păstrate. Viitorul va spune în ce mod vor fi păstrate informațiile pentru cercetători și cei interesați... (și pentru omenirea de rând spre a nu cădea aceasta în analfaberism...). Spun aceasta văzând interesul și zona de informare pe care îl servește astăzi celularul, atât de iubit... (,,Întrebări privind viitorul cărții”, de Melania Rusu Caragioiu)

- Ești un mare, chiar dacă ai luat-o de la 0, Ben.

- Scrie Vladimir Udrescu, într-o „Cafenea literară” de noiembrie 2011: „Criticii aiurează uneori mai rău decât poeții.” Da, când criticii sunt și poeți, atunci e marea aiureală, dar să nu generalizăm. Și da, N. Manolescu a avut dreptate: „În critica literară, curajul nu înseamnă să spui nu, ci să spui da.” Aici e „toată greutatea: în asumarea unor valori.” Din prima a punctat adevarul care se aplica cu tine acasa Pavele.

- Oamenii-s fascinanți, că-s spirituali. Ai promovat clasa 0, cu ce te remarci?

- România rămâne, în totuși iubirea, tămâie minunată a limbii române, măi române!

- Sincere mulțumirii pentru bunele aprecieri. Întotdeauna ai fost grădinarul graiului nostru popular românesc și culegător de folclor din tezaurul Limbii Române. Valorezi mult fiindcă  știi ce înseamnă ”Vorba dulce mult aduce” știi și ce înseamnă ”Vorba rea e vreme grea”, dar pe asta din urmă nu vor să o audă  prea mulți. Cu drag și respect, Ioan Miclău-Gepianu

- În mult e frumos și sănătos ingenios de grai de rai, cu dar din dar, cu har (e un grăitor, din miez de pàine fierbinte, merinde la drum, pentru clăcaș, că la lucru domnului, omul era, cu merindea omului, că a fi om e lucru mare, c-a fi domn e doar o întâmplare, cu notă de admirare, că a fi gazdă nu-i mirare. Frumoase, țifrașe, din vechime vorbe, cu înălțime, mărime și cu bucoave renume. La mulți ani, fericiți ani, cu de-alea de-ale noastre!

DIN ISTORIE CITIRE

în cuvintele mele e spirit și floarea mirabilă miere a sufletului autentic,

pragmatic, rânduit și sortit nouă omenesc,

e cel mai iubit hirotonit,

sfințit și de om potrivit sfințit la locul potrivit,

în sfințire și pitoresc, omenesc și românesc cu bunăvoința și bunăcuvința neamului de pe altarul soarelui,

cu străduința și slința, răbdarea, stăruința și răbdarea, în binecuvântare,

în ceea ce suntem

iubire provita totuși iubirea învierii,

în drept de a fi veșnici,

nemuritori/continuitori, viitori, a urmașilor, urmașilor noștri,

vorba lui Delavrancea și lui Ștefan cel Mare, drept și sfânt, geniu-Mihai Eminescu, AS al acestui pământ cu/de la istorie și de la omenie de Românie citire,

în drept Brâncuși la fericire, cu sclipire, cu înviere,

din fericire,

cu înviere, nemurire, lumină de pomină,

în corola lui Blaga, în credință neștiință, cu veșnicie,

mândrie și pasiune-înțelepciune sfințită,

cu, drept la OMENIE.

*

ÎN DREPT, CU DREPT LA FERICIRE, PRIN MAREA ȘI NAȚIONALA UNIRE, DIN IUBIRE DE ADEVĂR ȘI VIAȚĂ

Sunt înțelepciuni, în, dimensiuni,

cu înțelepciune, cu pasiune, dragoste răbdare și binecuvântare de neam, de geto-daco- Felix, fără asemănare și mare,

cu onestitate și, cu cinste de la facerea lumii, exprimând răsăritul luminii ca minune a minunii și a culmii-culmii, cu vederi în pretutindeni,

cu eșantion de campion

ca picătura de ploaie bătându-și tacticos ropotul ca un Dromichete

supus poruncii prin Deceneu,

în vorbe drese a pro- naționalului Decebal

căruia i se puse multe și dese bețe-n roate și musca pe căciulă războindu-se cu romanii

și la Tape și la Sarmisegetuza,

înfruntându-se cu împăratul Traian,

având greutăți și responsabilități ca cei botezați de Zamolxis,

în Bucegi la Babele și Sfinx,

în timp real,

rațional-monumental național,

cu universal și sens-consens,

în creștin univers,

versus pitoresc firesc,

în binecuvântare de Românie întregită,

prin unire,

cu omenie, în drept, cu drept la fericire.

*

CUM SUNTEM CEEA CE SUNTEM, ÎN IUBIRE, CU TOTUȘI IUBIREA PRO SĂNĂTATEA PÂNTULUI

Să continuăm să uimim prin noblețe, util, durabil și nobil-sublim,

prin ce-i inteligent nu ne prefacem, că ce facem serios, luminos-Hristos,

de anume cu renume,

pentru o viață serioasă,

bună și frumoasă,

că suntem așa cum suntem ceea ce e iubire,

cu înfrățire,

lapte și miere, în iubire,

că suntem totuși iubirea, cum zice, în testament tribunul pașoptist Avram Iancu

artist-fluierist altruist,

măsură lucrului bun, bine făcut,

a lucrului fără amăgire/cu închipuire, a lucrului cadou de Sfânt Crăcin,

chiar și-n era ticăloșilor-mișei ca rușii nemernici războinici egoiști și criminal-habotnici fără obiectivul păcii/obiectivul muncii,

care zăhăiesc lumea și,

chiar și,

România lui Ce mult Te Iubesc,

în cult și a lui!

DUMNEZEU RESPONSABILĂ SLAVĂ

Dumnezeule,

CĂ-ȚI MULTUMESC PENTRU SĂNĂTATE

și pentru toate,

că provita trăiesc  și, pentru acest cult îți mulțumesc

că-n desăvârșire, mă împlinesc

și,

scriitoricesc, evadânând pe altarul soarelui,

zeului Ra,

în evadarea meaevadarea mea cu drag și făinoșag,

evadarea,

din închisoarea iadului/becisniciei și mizeriei!

*

Noi unii la alții ne creem un mediu, o atmosferă pentru scris/cu stil de viață să devenim, în propriul paradis roz, în, cu artă a scrisului, să devenim niște proscriși, ìn propriul paradis. Marin concubinul e ca o sacră, poată acră, nu-i place s-o vadă, că-mi seduce pentru asta o sfătuiește Miha"Mihai Viteazu să se ferească, să fie mai tainică față de Teci, că nu-i musai să le știe și ca să ție la mine Daria e sfătuit de soru-sa, că de te miri, pentru ce o sfădește, ceartă bolidul ei, deși nu-i angajat acest om leneș care face doar ce vrea și a mai și refuzat-o să meargă, cu Daria astă iarnă la școală ca s-o ajute la lemne și foc, trântori mai mult fiind îndrăgostit de somn și dormind, în voie, că era vorba să meargă la lucru, dar a dat colțul ierbii și doar vorbe au fost, că tot nu -a angajat, băgat la servici aceasta moaie-poame, că-i mare dobitoc-țânțar acest selecție, deși, îi uriaș, dar ce folos, că-i numai ponos, de nici, o haznă de nici un folos. Cu respect și drag!

- Oameni de cultură cu principii morale, de Biblii, principii, din chivotu sufletului omenesc și românesc, cu acuratețe și noblețe gen și stil românesc, Hristos-luminos, în adevăr și viață de frumos.

- Un cultural universal.

SFINȚI PĂRINȚI: BUNICI ȘI STRĂBUNICI

Cum Dumnezeu de te-ai îmblnăvit, drag Ben, martor atâtor evenimente de limbă română

cu îndemână aduse ca ofrande lui Dumnezeu,

însuși Dumnezeu,

aduse cu dulce țâță, sân, care le-am supt,

cu românii lui Bălcescu sub românii lui Mihai Viteazu,

în mângâiere și Avram Iancu, în drept la fericire,

că de înviere, însuși Dumnezeu cunoaștere și de binecuvântare, însuși luminos Iisus Hristos a găsit de cuvință ștergându-ți lacrimile ca lui Făt-Frumos din lacrimi ca lui Eminescu/ca lui Blaga din Lancrâm,

un rezistent ispitelor ca bunicii și străbunicii- sfinți părunți ai noștri, români, din România și de prietutindeni iubiți frați români,

în lucrare deosebită,

în artă, români de pretutindeni, originari din Carpați,

din România profundă tainice, în liturghie de pâine și propace și a revelației din socio- umană ecuație, de dragoste, de dor și de pace provita,

că Eminescu prin Copou se preumblă ca un sfânt al veșniciei și ca a neamului universal erou.

*

PE AL SOARELUI ALTAR-IMENSĂ TABLĂ DE ȘAH, CU DUH AVRAM IANCU ȘI AUREL VLAICU VĂZDUH

Mereu noi căutăm performanță, cu credință,

că facem lucru bun chip și fără asemănare,

chip și asemănarea cu țară patrimoniu ca un tezaur,

chiar și-n Scrisul nostru,

DE CER ȘI PĂMÂNT sfânt omenesc,

cu VERDE-ALBASTRU,

că nu fușărim lucru bun de moș Crăciun, intim, nobil și sublim

lucrarea noastră, artă solidă făcută cu muncă-sacraficiu,

noi existând pentru dumneavoastră,

noi văzând și făcând un aparte lucrărea noastră cu măsură a lucrurilor,

opera omnia,

lucru bun care nu-i puțin lucru,

ci șansă ce Dumnezeu, cu cea mai reușită formulă,

cu responsabilitate și, cu talanții îmulțiți,

cum rar, în har,

pe a soarelui altar.

*

La așa ceva mă poartă gândurile. În familii rebuie să se vadă, în armonie doar dragostea, chiar dacă, în ciudă, cu ciudățenii se spun multe și mărunte ca stele mari și mânuțele, cu luna mai mare între, luminând mai tare între ele. Marius:

- "Pe aieștea te poți baza ca pe curul copilul."

- Noi una din două suntem cumva experți, în prostii!? Doamne-ți mulțumesc, că v-ați gândit Bună ziua să-mi dați semn, cu România, cât de mult, o iubți și, chiar și pe mine, cât demult mă iubiți îndreptățiți, responsabilități ca cei mulți botezați! Cu credință, în Dumnezeu răzbești, reziști, în timp, că asta te salvează, credința, în Dumnezeu, fiiți binecuvântați, dragilor!

- Calde salutări și aprecieri stil și gen a României profunde și prin unire inimaginabilă și întregita, prin unire și iubire, din fericire, mare și fără asemănare mare principial și moral, c-ar fi și profundă, tainică și mare, cu șanse de a îmbrăca cămașa luminată a învierii, a fericirii și a iubirii-nemuririi, în drept, cu drept, cum dreptul de a te naște, drept la veșnicie, cu omenie, cu iz, în irizație, parfum, de România, în drept de a fi zi de zi conștiință și pâine de o ființă.

- Noi, adică și noi suntem niște magnifuci, energici și fantastic trăsnet, flacără a iubirii limbii române, toată admirația!

- Că totul e strădanie, deci viață e cu iubire, ca atare e mult soare e, multă căldură de om e, deci Dumnezeu e, în viață noastră, viață-pâine și pacea cea de toate zilele, sfântă utrenie, liturghie și vecernie, în spice, în lanurile de pâine-grâne!

- DOAMNE, AI GRIJA DE NEAMUL ROMANESC! ACUM PATRIOTII ROMANI, DIVIZATI IN ZECI DE PARTIDE SI PARTIDULETE, AR TREBUI SA SE ADUNE INTR-O MARE MISCARE NATIONALA PENTRU A SALVA ROMANIA! AMIN! DOAMNE AJUTA! CU PRETUIRE, ST. D.

- Se repeta tot mai dureros strigatul domnului Stefan. Știi ce plăcere e să trăim ca Eugen cu talent înăscut, ca Eugen Barbu, și cu talanți îmulțiți, cum zicea Alex. Ștefănescu despre Adrian Păunescu parlamentar român artist și altruist ceaușist, pentru ca să trăim nota bene, artist incognito ca intrusul lui Marin Preda, în viața ca o pradă al cel mai măgulit pământean astral între astrele cerului și a pământului ca pământeni, dar și mare singuratic între risipitori de iubire între pământenii români din pretutundeni și, în totuși iubirea ca manifest pentru sănătatea pământului!

- Voi, îmi treziți nostalgii. Voi sunteți oameni capabili. Știți să faceți lucrurile cum se cuvine. Cu cumințenie.

- Apropo, Ben, ce mai faceți ca cavalerul- călăreț fără cap/ cavaler Barbă-Cot, voinic șoim al patriei, cu sănătatea în plop, și, cu plopul, în aer călare pe jumătate de iepure șchiop, cum zice Laurențiu staroste la nunți, din Zalha, Sălaj - că apropo și hopa șa șa, că aiesta-i a lui Șe- și-șe, cum o mai duci nu ești mai ameliorat? - boala punând-o la spate mai deoparte? Viață e o devălmășie, în draga mea Românie de omenie și cu omenie-armonie. Nu știu ce să-ți spun, în ce-i de spus, om bun, niște probleme care sunt de supus bonus Iisus.

- Un calugar mi-a spus ca atunci cand simti in gura gustul de apa salcie acesta este semnul mortii. Asta simt de o saptamana, ca imi vine cand tusesc din mine lichid cu gust de salcie. Tu ai auzit de aceasta vorba calugareasca?

- N-am auzit, dar să-ți spun una și bună, că eu ce să zic, că fântâna satului e lângă vale, lângă leliuca Malica și Badea Vunuc Dascăl și incredibil la fântână aiasta vin după apă toții ciubăncuțenii, că am o vacă mâncată de lup, cu mațele întinse, împrăștiate, că cărerile de la ea spre toate casele, că fântână e vaca, care are țâțe de lemn și la care dițălu-i om și aici, în această fântână apa-i sălcie, laptele și cu care cu greu m-am obișnuit, la început seara de sete bând, în neștire2-3 căni de apă și parcă tot sete îmi era, că eram neserios, însetat că setea nu, că apă sălcie nu mă sătura, satisfacea, acuma obișnuință devenindu-mi adoua natură, mânca-te-ar mama sănătate, că ea are prestață și-i mai bună că toate (de cucona asta te întrebam, saltare taică și noroc, vorba ceie, a lui nea Caragiale! De o veșnicie, de o viață, de când sunt, în Ciubăncuța, îmi trăiesc viață sălcie, mi-o trăiesc de o veșnicie, dar trăiesc, cum vezi, vericule, cu apă sălcie! Lasă-l pe călugăr, în plata Domnului! În concluzie, viață, n-o poți opri din muzica, sinfonia și armonia ei, așa, că la ce bun să ne panică pentru o bubă, Nic-Fără-Frică? Nu-ți distruge moralul.

- OK.

- Care om, nu dorește, să supravețuiască, că tu ești, o glorie, că nu ești un oarecine, că, tu, ești o  glorie, de considerare, a limbii române, utilule? Nu ești dezorientat, tu, fiind un magistral. Noi și nu alții, suntem salvarea celorlalți/ chiar fericirea lor, a națiunii mele, că pur și simplu, mie mi de națiune, de fericirea ei, că într-o vreme Bădilă se opunea, în munți, se  opunea orânduirii socialist-comuniste, cu toate, că asta era incomod. Cuvintele, lumină, îți umple inima de bucurie de Românie, scânteie, în emoții lovind ca un păstor blând, în grădină de Adrenalină care, din străbuni neccheamă ca să ne hinimnă, ne chemă modestă, că ce ochii văd, în cheremul ispitei inima ne suspină. Dă dăinui mai departe. Nu îngădui nimănui, să te împingă mai departe, din spate.

- Dragul nostru Mihai Eminescu, Luceafăr Romànesc, îți mulțumim Ție și Cerului că exiști spre faima României!

- Pro Eminescu, pentru Dumnezeu, nu dăm nici un rateu, suntem ca CFR și totul era cu bucla era O.K., că noi suntem cu nevoile noastre de voie de nevoie ca stil și gen..., c-avem entuziasm firesc eclastiic specific românesc intabulare ne indentifică național, cu personalitate distinctă.

- Din păcate noi suferim datorită nouă, a golurilor care le avem.

- Avem propriul nostru. În noi e o mare neliniște și ne câștigăm noi înșine, cu umanitate, că suntem, în derutant a vieții. Noi facem firesc, din omenesc eminesc-pitoresc, cu care viață și adevărul ne-a cojugat, cu a fi. Doar iubirea ne vindecă pe noi oamenii, cu halitoază și gura urât mirositoare, din cauza carențelor, în igena gurii. Cum suplizăm viață, avînd imagina corporală? Cred, că voi v-ați găsit un echilibru și vă bucurați dr o viață mai bună. Din viață ta, ți elimini ordinarul ca să nu fie aberant și absurd.

- Multe mulțumiri Proniei Cerești că ne-dăruit un ,,Luceafăr” și Domniei voastre că îl iubim împreină cu tot neamul nostru românesc!

- Ce tot întrebați atâtea: din ce elemente e făcută ciocolata, întreabă Florin Busu, Busuioc?

- “Nu poti învata nimic pe nimeni; poti doar sa ajuti pe cineva sa descopere.” Galileo Galilei.

- Cu trăiri, cu detecte, suntem cum suntem, zice Voica, că cine-i cu viață și trăiește. Are in lada zestre! Avem un adânc al nostru, cu un întreg filozofic, de basm, legendă și baladă, cu  zestrea păstrată, în ladă.

- Un demers necesar, pentru care initiatorii merita felicitati. Vor sau nu vor consacratii, suntem un val, din care timpul va cerne.

- Incredibil, cât zel și, câtă energie ai ca om-scriitor, scriitor-om, cu calități scriitoricești și, cu responsabilități, că nu vă subestimați și la tine lucru bun, îl faci, în mod natural. Tu, ce o mai zici, de n-o lași laș moartă, că într-adevăr: adevăr doar poți spune, că omul sub vremi e copleșitor.

- Di căluț drăguț și isteț!

- Di fain-făinel, voinicel! Cu Vica mi-am trăit povestea sentimentală. În noi e o disciplină care ne disciplinară ca-n batalionul disciplinat ca să nu ne facem de râs.

- Ieri, în 26 iunie s-a sărbătorit ziua stegului, tricolorului. Româniaei.

- Brânza-i brânză și chiar dacă nu-i, în burduf de câine, se împute, că cine să ne ofere decorația cavaler, că răbdare și binecuvântare avem.

- Ziua e pe umerii noștri că să dea bine, că lumea ne iubește/urăște, pizmuiește.

Suntem cu strășnicie, în cumințenia veșniciei și a pământului năstrușnic, pitoresc,

de Românie

omenesc,

cu mândrie și firesc fără modru, mândru românesc,mă mândresc.

 *

- Voi de ce vă mai bucurați?

- Ca port-drapel, tricolor, de ziua ta, tu Ben, ai invitat 5 prieteni și cei 5 prieteni avea drept să invite câte 4 și cei 4 câte trei, iar cei 3, câte 2 prieteni prieteni și cei 2, câte 2, așa, că tu, Ben, câți prieteni ai invitat, pentru multa ta adrenalină ca viață, în tandem, să ți-o trăiești, cu stare bună, să o trăiești frumos și cu entuziasm, cu culoare și magie și, cu arta de a fi om ca om bun la toate și mai ales la limba ta română, cu mult teatru și, cu atmosferă care arată, că ai drag, făinoșag și, că fantastic, tu nu ești beteg, că ești la curent, cu multe și mărunte, estimând, că tu ești, Ben,  un brav evident, inteligent și, cu inteligent, cu pașii, în festin festin, cu soare și senin elegant și fin, cu frumusețe, în timp real de noblețe, din proprie inițiative creative că practic dinamic să dovedești cine, în iubire prosemen, de fapt cine ești, în legendele, snovele și basmele românilor că o Ghiță, cu stare de spirit bună.

-Care ți vaivul care-l duci mai departe ca la carte, cu energie și forță făcând față și performanță? Cu cine mai stai, tu, de povești? Cum lupți pentru supraviețuire? Cum de ești magic, fantasticule, fără fii sufocant?

- Prin tăcere.

- Uneori, deși trebuia să-l port cu mine, cum, își purta, în Sâmpetru Letu, își purta pipa, în gură, dar, își cota înțeleptul satului o cota întrbându-se mirat:

- "Unde naiba am pus-o?" ȘI acuma eu mă întreb uneori, dar eu de ce nu-mi port capul cu mine, cum și Letu, își purta pipa, în coțul gurii, veșnic nedumerit căutându-și-o?"

NUMITĂ, ÎN VREMEA LUI NOE, ARCĂ

Ești mereu, mereu inspirat și, cu Dumnezeu, în sufletul tău, mereu, avându-l călăuză pe Dumnezeu

ca pe un ego, un eu, luminos și, înHrustos,

tu, fătu-meu mare și mântuitor

eu, îmulțindu-ți talanții și făcându-ți logică de a te cunoaște pe sine,

în sine, cum se cuvine,

după cum, în porucă de dulce minune și de Românie cum Eminescu are pentru noi în Eden,

poruncă, după cum doină de pomină, brend de suferință,

Eminescu geniu, cu ni lumină lină și, cu omenie, în omenie,

cu veșnicie, de noi se apropie ca om absolut, în filozofică, duminică filologică

și cu omenească și sărbătorească,

în românească a salvării hristică și cristică barcă de iubre,

cu drept la înviere numită,

în vremea lui Noe: Arcă, salvându-ne provita imunitar pe aripile vântului,

în vremuri de răscruce, cu pâine și pace

și, cu liturghia din spice trasă-n mâine, că și mâine e o zi,

cu drept de a fii pâine de o ființă și de mare, națională conștiință

și iubire pe verticală, cu școală de dincolo de școală,

în noua ordine mondială,

versus, cu sens,

în trăirea artistic-universală.

*

Asta am înțeles eu, pui de Dumneze, că ești chip și asemănare propriului eu, a sufletului care se oglindește ca un curcubeu, în Dumnezeu, după cum te simt, Ben, după cum te pricep și percep eu. Că omul e copleșitor, e de viitor și dacă se visează, aspiră, să devină scriitor ca scriitor, în România, cu opera omnia ca marii compozitori iubitori perfecționiști, în concerte perfectându-și sinfonia sinfonia, viața lor cu adevăr, cu armonia, preț social-național, în armonia de viață bună și fără șicane, cu viața  bună, cu armonia  oricare și, cu oricare-ar fi viața cu adevărul, din România, unde cântă și ne încântă și ciocârlia lui Ion Dolănescu și a lui Ciobanu Maria.

PROVITA PENTRU O VIAȚĂ BUNĂ ȘI MINUNATĂ

Tu, ești duh coborât din Muntele Atos și întrupat minunat, în trup ca om curat și luminat ca aurul cenușiu strecurat, cum în descântece de deochi, omul deocheat s-a decontat cu artă și apă neîncetată asa cum de adevărat adăugând cărbuni, la mănăstirile Moldovei, se descântă provita, pentru viață bună și minunată, cum, în curăție și sfințenie de Dumnezeu ne-a fost lăsată  curată și luminată.

P.S. din cioburi reconstituiri, recompune poemul/poemele, aieste scrise fragmentar și lapidar, dar scrise cu talanții îmulțiți, cu har, pe a pământului altar.

*

- Ce-i cu cireașa de pe tort? Vorbești despre efort? Pe ce cred?

- Nu stiu daca mai exista cineva pe Internet care sa nu fi citit deja Eseul vremilor, dar pentru orice eventualitate eu il retrimit.

- Poate ca unii il vor reciti cu placere si il vor salva.

- Mulțam fain, fin, senin și frumos, om omenos și valoros ca Hristos curat și luminos, Al.Florin Țene, locuitorilor nota bene al CLUJULUI, pe altarul cuvântului ca un om a locului, în habitat luminat și curat, aur cenușiu strecurat! Oare unde vremea ne-a ascuns, c-atunci când pe cruce Iisus, când doină dulce, în suferință, pe cruce lumină de pomină a fost întins existenței noastre dând înviere și sens, în univers, că jidovii afurisiți și ratăciți l-au ,răstignit și cu Sulina l-au suliței, străpuns, noi cu sincer răspuns acestor farisei, noi, nu ne-am opus, ca niciodată sângele, să nu-I fi curs, risipit, pastorului blând, pe pământul ciocârlia, de vrăjmași ciocârlia, fărâmițit, furat, deși românesc și sfânt, dar de atunci, de când l-au răstignit, pământul omenesc e hâzit, e urâțit, de sângele lui curat, nevinovat vărsat, de sângele celui iubit stropit, curățit, sfințit, iar eu de dumneavoastră mă simt urat, satisfăcut și mulțămit, Domn președinte și, în tot, de tot mulțămit, mulțam frumos ca Domnului Hristos, om luminos! Eu n-am lucrurile planifucate, nu știu nici ce voi scrie mâine, că lucrurile vin de la sine, ele parcă de la Dumnezeu mi se dezvăluie, curg nai altfel anevoe, în și la nevoe anevoe, scâlciat, incredibil însă aur cenușiu strecurat, bine inspirat, în curat și luminat, că nimic, nu e mai breaz, cu haz de necaz, mai altfel ca la Eugen Barbu, la Marin preda/ Liviu Rebreanu, la Liviu Augustin Munteanu, feciorul popii din Poiana Blenchi născut, în Ciubanca lui Itu Cornel deputat și care era concluzia al acestui consătean, cu Pr.Florea Mureșan martir al închisorilor comuniste, murind la Aiud, în toate timpurile și anotimpurile cimițându-se orori și erori socio-umane, în politica sârmei ghimpate, realitate crudă, din împărăția fuselor și oglinzilor strâmbe a corupției, unde domină cenzura, crime și minciuni ca pe vremea regilor blestemați, cu jidani prostiți, cu ruși sfințiți care nu fac bine lăcomiei la tezaurul Romaniei. Tu, Ben ce mai zici, cum mai urli ca lupul la lună, că vezi ia aminte vorbești de lup și lupul e la ușă, că și cai se pușcă, în splendoarea ierbii, nu-i așa și eu, cu Vica, eu sub Vica, tăvălesc, murculesc, iarba!?

- Tusesc doua ore pana lesin si ma trezesc pe la 9 dimineata, toata camera e alba ca in filme si ma intreb daca mai sunt pe pamant. Ca nici acum nu am rezolvat-o, Am intalnire cu un alt medic vineri.

- Ce mai zici, că faci? De ce n-ai trimite cartea asta și lui Florica pădure-Danciu, lui Lăpușan, Vlaicule? Alaltăieri mi-a telefonat Pădure Florica colega de acuma 50 ani de la Bistrița care hambalistă cu Monce Eugenia, altă colegă de clasă, din Corneni, Aluniș, căsătorită cu secretarul, primăria din Stoiana A avut doi copiii. Îmi zice mândră, că a avut 7 copiii, că acuma-i Danciu. Înainte cu o zi de Sfântu Petru și Sfântul Apostol Pavel, în 28 iunie, după 50 ani de la terminarea liceului agricol, mă trezesc, că i se făcuse dor de mine fostei colege de clasă Pădure Floric-Lisaveta, acuma Danciu, că firesc între timp, cum și eu mă Însurăței, cu Vica, ea se măritase, că n-avea cum să rămână fecioară, Maică Precestă, fecioară că Maica Domnului și fertilă, sportivă, în copiii Floricuța, o drăguță care, în mintea mea și acuma se asociază, se aseamănă, cu actrița Irina Petrescu care-mi căzuse, cu tronc ca bistrițeana, minunată născuse pe născătoareea ei, această minunată colegă, auzi, mă, 7 prunci, născuse, din care împrăștiați, prin lume trăiesc 6, din ei (îmi spune Teofil Vlaicu, un coleg harnic care pe mulți dintre noi ne vizitase, că el trăind, panticeanul aiesta ca un altul, Oros Teofil, el văr de a lui, penticostal, că trăise, în America și-i da mâna, trăise, în America Sfântului Sisoe-Binladen/ Trump, ambii președinți niște răsuflalflați, răsfățați și de bani gata ca acei văcari-pistolari, nu tot timpul justificați justițiar, că-s, în multe privințe fugăriți, fuduli, dar nu deștepți destul, în decizii, hotărâri, pripite, omule, dar ce să mai îndrug vorbe, verbe-proverbe, de clacă te întreb? eu povestindu-ți/ prostindu-mă, îți ziceam de Pădure Floarea habalista ca Monce Eugenia, din Corneni, Aluniș, Stoiana, în liceul făimos de la Bistrița, făimos, că ne-avea elevi pe noi isteții care am pășit, în curtea și pragul de pe Avram Iancu nr.1, în anul școlar 1965/ 1966, cu amintiri, dulci amintiri eccetera, ecceterea, pe unde ne-o mai fi cetera?

- Lume, lume scriitoriceasca, mare lansare mare... "La casa de nebuni"! Nu ratati! Gazda va fi antreprenorul poet Trandafir Simpetru (ot Jirlau de Braila - tot la o aruncatura de tarus de Nea Fanus!), "Senator of the World of Union Poets", mai pe romaneste "Presedinte Asociati Poetilor Mondiali din Romania". Marin

- Mare e grădina Ta, Doamne, și ciudate vremuri am mai apucat să trăim! O fi vorba de vreo bizară Asociație Mondială a Poeților, sau de una a poeților mondiali, cum sună anunțul?! Globalismul analfabeților deja naște monstruozități și bizarerii cultural artistice demne de mentorii lor nedeclarați, dar ușor deductibili, Bercea și Nelson Mondialul. Aflu din aceeași sursă că a avut loc. nu de mult, undeva în lume, „Campionatul Mondial al Poeților! În timp ce iubitorii fotbalului își înghit cu greu lacrimile pricinuite de eșecurile repetate ale echipei naționale, nesățioșii degustători  de rafinate producții lirice savurează numai succesuri amețitoare! Aferim!!! Potlogaru

- Ingenioasă idee și afișul incitant. Mihaela CD este mai nou colegă de cenaclu, Montreal, Foarte binevoitore ne invită să-i trimitem matertiale spre publicare în revista dânsei, Este sosită de tri ani în Montreal. Nu o cunoaștem. Ne-a invitat în timpul Pandemiei la o serată de gală, Nu am onorat  invitația ( în rochii lungi, fără mască).

- Lume, lume silitor, în ale scrisului, cu pelin, pelin amar, că cununia ni cu har, la altar! Angela Moldovan, cu gingășia și drăgălășenia ei, cu fata neichi fată, cu flăcăii ei din sat, cu cărțile date pe masă, cu zarurile bine aruncate ca să înlăture cele trei supărări din calea noastră. Tu, amuzant și inteligent, cum mai reușești să dai de pământ, cu curva de boală, Ben, că mi-e unuia nu-mi place de situația precară, în care te adus ca și cum altceva mai bun n-ar avea altceva de făcut, bravule? Care vi bunadispoziție? Pe unde și ce mai troctărești, maistre? Mergi pe cotitură desculț/ți dor să mai mergi ca-n copilărie, copilăria de care ți s-o făcut, cum mie de anume mi s-o făcut dor, drăguțule, că nu știu, nici Ming ce m-ai face, că i-ai îngrădit ograda, Curtea, cu care ai curtat-o acuma mulți ani, nu-i așa, Phonex, că văd, cât de dragă ți această floare a Chinei? Mi dor de voi, dragule! Sper să nu mor, până nu mă veți încântă privirea, cu persoanele voastre, chiar dacă din o anume pudoare, mă voi rușina roșindu-mi obrajii. Sunteți culme de culme, lume, lume! Tu, ești cel care că cel mai iubit dintre pământeni, tu ești cel care te-ai decis, să lucri lucru bun cu mine, că ești ca o zi frumoasă, pe drumul cel bun și superb, cu aură și nimb de sfânt ca Eminescu grozav marcat de geniu, că-și avea el socoteala lui de idol național, de sfânt al ceastui pământ sfânt omenesc și universal românesc, în firesc de Românie,în stare de bine, ce mult de iubesc, Doamne-ți mulțumesc! Tu, Ben, ai încă multă dragoste de ne dat loial și național, tradițional, în limba română, cu îndemână și, cu mângâiere, cu drept la înviere, eu explicându-mi ca Neți Sandu, explicându-mi totul. De ce nu-mi deschideți cartea fără să mă batjocoriți cerându-mi adresă și cont și eu, Ben, nu mă refer la tine, Ben, ci la acei nenorociți administratori care, în fițe încurcă ițe. Să-mi fii Bădița, Ben, să-mi fii zdravăn sănătos, năzdrăvan încăpățânat de sănătos, luminos, să fiți, fantasticule! Altceva ce mai pot să mai zic, dacă unul zice:

- "Faci parei, că eu fac între 2 și 2000 flotări și câștig ?" Chiar nu ziceți nimic oameni a lui Dumnezeu, că am intrat și am și am trecut de sărbători și ne vedem bucuroși și sănătoși? Tu, ești, în sens, la marginea rădăbdării că Mesie a iubirii, probabil, cu dor, în dragoste, de la marginea mării măririi, în jobul care ți se potrivește mănușă/ cămașă a fericirii pentru ceilați stare de bine molipsitoare pentru ceilalți, prin asta ieșind din anonimat.

- Datu asta imprejur, a cartii inainte de a fi publicata e o sabie cu doua taisuri. Am fost la medic. PASTILE INCONTINUARE si dupa aia un alt doctor.

- Starea de bine e molipsitoare. Dăm, în forță după pandemie, un după noi potopul. Unde ești pregătit să mergi temerarule, Phoenix! Ești abil și impecabil-undispensabil, util și durabil și ce-i, ce știi de România tăcută, educată, paralelă și, iubire pe verticală, din România educată și de dincolo de școală, din România profundă, democrată, cu artă a șoferului, de pe Altarul soarelui-imensă tablă de șah al pământului cu duh și văzduh omenesc, firesc-românesc? Îmi trimiți tu, Ben, Mere pădurețe corectată, cu noblețe de Dan/Daniel Șalapa și aranjată pentru tipar, îmulțită-n artă și, în har, cu spirit, pe al soarelui altar, valid, provrita, pe a soarelui altar? Aici se vede pasiunea și dragostea de dragoste, cu artă succesului și a spravețuirii mele, cu drag și, în făinoșag de România profundă cu mit de legendă și mare, prin unire întregită și mare, trimite-mi-o atașată vol.2 Mere pădurețe, Vă mulțumesc. Noi avem nevoie, decât de anturaj și să mănânc bio sănătos, mai ales, că nu fac mișcare sub formă de sport, cum și frate-meu mă tot îndeamnă, că Mircea e energic, plin perfect de energie și omenie. În toate trebuie voință, bunăcuvință și curaj povita că să fie bine, lucru bun. Tu, ești cuprins, în sens de nostalgia a toată lumea cuprinsă, cu sens, în dans: cântă, râde și valsează, în ritmul de frumusețe, în noblețe de Mere pădurețe, roman apreciat. Uneori e așa un dezleagă-mă, scapă-mă, de dor de dor și de dragoste de dragoste, că nu știi ce ți se va întâmpla emotiv ca să-ți dai aere, încercând să înveți extracultural. Vizionează „Irina Rimes - Acasă | Official Video” pe YouTube.

- FRUMOS!

- Mă bucur, că ți-a plăcut! Cu sănătatea cum te lauzi? Ești de Macao?

- Bună dimineata 11 IULIIE !

- Să fiți sănătoși, luminoșilor! S-auzim numai și numai de bine! Tu, Ben, pui pasiune și dragule mândru și fără modru, pui pasiune, în ce faci și lucru e bun, omule, cu caii suri, omule oprit acoale la Ming, în drum, că ming e o preafrumoasă și știu, ce zic, despre această albinuțe hărnicuță! Tu, bune creștine, ești cu Constelații Creștine nota bene, cum se cuvine.

- Nu am nemultumiri. E o revista serioasa si integra. Toti luptam pentru mai bine.

- Tu, știi, că dragostea-i făcută de Dumnezeu, cum, îi spunea și Isolda lui Trestian: pe o ureche-ți intră și pe alta-ți iese?

- Sarcopenia este pierderea masei musculare scheletice și a forței ca urmare a îmbătrânirii. Nu te enerva. Deasta esti gras. Obisnuieste sa scrii în picioare... Nu te lasa culcat dacă poți sta!

- Mulțumesc pentru frumosul eseu privind efortul meu de a-l re-redacta pe dl Pavel, de a vă pune cap la cap dialogul dvs în formă mai bine ordonată, eliberat de repetiții și imprecizii de dactilografiere ori scăpări gramaticale, de folosirea diacriticelor etc etc. Mai corectez, încă, la el, să fie și mai bun. Vă rog, însă, coperta nu va mai conține editura Sitech, deci nu mai puneți pe proiect copertă editura, va fi adăugată de noua editură. Prin urmare, trimiteți-mi proiectul, dar nu în pdf, ca să-l poată prelucra și adapta la condițiile lor tehnice. Mulțumesc!

- Este un demers bun, zic, este un cost mult mai mic comparativ cu Sitech, dl Pavel este de acord! Cu bucurie draga Dan, Nici o problema. Multumesc pentru tot ce faci! SUPERBA PREFATA SI DRAGOSTE PENTRU CUVANT!

- Este aici o gândire sinceră ruptă din propria ta ființă, ce încet-încet se va împlini  luminarea multora și treptat spre viitor- talentul xtraordinar de simplu dar valoros al operelor lui Pavel Rătundeanu Ferghete. Vorba lui Ștefan Dumitrescu  ”mi-a pătruns și mie la inimă” citind azi noapte cartea Mere Pădurețe vol.2. Mi-a plăcut mult prezentarea de frăția ta a versurilor distinsei Poete Grigoraș - Lebăda și Matelotul- lacrima sincerității poetei atât de frumos prezentată de tine, printr-un dar/talent de desăvârșit Artist. Suntem bucuroși Benule să te avem in mijlocul nostru. Ne aduci mândrie, speranțe și optimismul încrederii în viitor. Cu drag și frăție - Ioan Miclău Gepianu

- Multumesc frate Ionica! Pulsam si noi cat putem. Pavel e o floare care vrea sa creasca, o UDAM. Dan Salapa inca mai finiseaza la carte dupa ce a citit eseul meu. Multumim Domnului pentru noi cei care mai suntem!

- Da, sunt foarte de acord cu tine Benule, mă alătur frăției tale, să -l creștem căci merită prin strădaniile lui să lase o urmă de iubire, de optimism și speranță în viitor culturii române. E teribil de rezistent și conștient in viziunea lui patriotică ce o dăruie din suflet, și trebuie susținut într-un mod sănătos , nu lăsat apăsării unor răpitori de drept și libertate. Chiar i-am mulțumit pentru primirea cărții Mere pădurețe-vol.2 - azi, și i-am amintit de eseul tău, ”Oțetul vindecător al merelor pădurețe”, care trebuie reținut pe viitor la următoarele cărți ca o excepțională prezentare a personalității lui. Dacă dl.Salapa mai face și acest efort de a mai șlefui adăugând și eseul frăției tale, ar fi mare contribuție la valoarea cărții și a autorilor ei.

- S-aveți sănătate și bucurii!

- Cu mulțumiri ca binele să nu vă uite și răul să nu vă atingă, fraților de pretutindeni, dar mie prieteni, cei mai iubiți pământeni sub soare și binecuvântare ca români care suntem cum suntem, în ceea ce iubire, în drept la fericire! La noi se cam pune pumnul, în gura oamenilor, cum se sprovăiește, chiar și-n parlament (mă miră ce pleavă ne conduce sectorul socio-uman, sectorul suflete, deși nu ni-s ca la Gogol: suflete moarte, suflete puse la Dex, la Doom. Oamenii care ne conduc ar trebui să fie responsabili ca ce botezați, da codă de topor și coadă de câine, nu sunt fără prejudecă-ți că-s ca Liviu Dragnea corupți, cu handicapul tagmei jefuitorilor, în cursă lungă ca olimpicii, lume, lume, soro lume ca la ultra maraton. La index fix-pix a naibii fir-ar să fie! De ce la noi e tot mai puțin folost:

- "Hai să te ajut și să-ți sponsorizez să publici cartea Mere pădurețe/ cartea care o fi, c-ai scris, fără să te tragă de cap ca să pui lucrul bun la locul potrivit, pentru oameni potriviți, dar silitori ca să schimbe lumea, că și tu crești, în ochii tăi și al altora, pentru fericirea lor, fiind fondat pentru fericirea provita a lor. Totu-i posibil orice pentru om incredibil, dar adevărat, că nu există nu se poate. Scopul ca să fim noi înșine, cunoscându-ne sinele, după cum ne focusa și ficusează însuși temerarul și genialul Eminescu. E vorba de un startat a binelui, în România, eternă a soarelui, altar cu talanții îmulțiți bonus Iisus, în mai presus îmulțindu-ne zile pe imensă tablă de șah, duh și văzduh. Când vom avea viață, în adevăr: cu sare și piper, cum ne-am dori-u-o-n bine, pavată spre răi, cu picior de plai și gură de rai?

- O ZI BUNA DRAGI PRIETENI, FIE CA DOMNUL SĂ NE AJUTE ÎN TOATE. Ce poezie adevărata, frumoasă, de sine stătătoare, felicitări iubite domnule Marian! Felicitări, stimate domnule Bujeniță pentru revistă! Cu bine, ȘD

- Mai zboara cate un cacat pe cer. Nu poate fi decat Sultanul Puliver. Nu poate fi decat Tarina Pizdofila. Nu poate fi pe cer. Decat Putina. Nu poate fi decat Cacatul Lumii, cu Lumina!

- Vezi cate laturi are poezia lui Jianu? Eu in engleza nici nu m-as sinchisi insa in romana mi-e greu. E un disrespect groaznic fata de familie si stramosi. Unde te asezi aici?

- L-am remarcat pe Jianu de mai multe ori cu devieri de acest gen. E un dezechilibru pentru ca mi se pare o "scranteala" fara justificare, exterioara, de amorul jocului absurd, dar doar de un prim nivel. Nu reuseste sa fac nimic de adancime.

- Cât să vă plătesc, Trimiteți contul s-o fac.

- "In burta ma-tii se coceau puroaie" sau "Un cur cat doua roate de trasura") dar totul are o explicatie si o tensiune interioara. E un volum scris cand o insoteam pe sotia mea la chimioterapii si radioterapii, prin spitalele mortii. Cine stie si simte vede diferentele. La mostra de mai jos nimic nu are rost real.

- Vă rog să scrieți recenzie despre carte.

- Eu sunt tot eu, nu mă mai sâcăiți, bolunzilor de nebuni administratori netrebnici, că asta sunteți scâitorilorilor și plictistorilor, cu prostie omenească belea pe capul vostru. Iisus are conștiință, în desăvârșire, cu Dumnezeu și lumea abordând, prin metafore ca hârtia de turnesol și fotosinteza din frunză ca să mă bucur.

- Totul e ca să ne revenim.

- Ceea ce suntem prin iubire suntem împliniți, desăvârșiți, că e un dar din dar, dar nu spectaculos de dragul spectaculosul, că Dumnezeu lucră, în noi, pe altarul soarelui. De mă tot hărțuire, discriminați tot cerându e-mailul, codul eccetera plictisându-mă și forțându-mă să scriu și rescriu, inutil ireversibil inepuizabil repetabil, că domniile voastre administratori dormiți, în costumul lui Adam/Eva, că sunteți obsedați, aburiți sau ce naiba?! ca să mă sâcăiți și mânieți, fire-ți a naibii, să mă supărați, în lucruri inutile și să nu mă lăsați la o simplă apelare să-mi recitesc Mere pădurețe trimis de Prof. Dan Șalapa după corectare. Nu pricepeți ce vă spune omul, în limba română. Învățați și nu fiți handicapați. Ca să-mi citesc cartea mi se cere, de fiecare mail și altele și-mi taie tot cheful. Mă fac să-mi pierd timpul. Trimite-mi cartea pe adresa de e-mail. Mulțumesc, Dan Salapa! Eu m-am săturat pur și simplu, vorba marelui Eminescu, vă rog nu mă tot tocați la cap incapabili administratori! Asta-i, în cazul meu, să mă zăpăcește zvăpăiații, că nimeni, nu-mi are grija mea, decât administratorii facebook care-mi zbuciumă zvăpăiații înnebuniți de frica rușilor și înnebuniți foc, înnebuniți că Nică Fără Frică, în America o ia razna că ei umblând cu fuse strâmbe și ei, că exagerează, dragilor.

- Este o procedură standard, previne piratarea contului dvs., pe care, probabil, nu l-ați folosit de mult. Trebuia doar să intrroduceți acel cod nuimeric, și gata! Așa, vorbiți cu un computer, nu vă poate răspunde. Vă trimit textul pe email dvs, dar este posibil să avețși contul blocat. Facem o verificare: vă trimit untext oarecare, dacă îl puteți deschide și citi, e-n regulă, vă trimit și textul cărții. Imi spuneți de se întîmplă, așadar. Atașez un text aici, vedeți dacă îl puteți deschide, și îmi spuneți.

- Nu-s mai buni unii ca alții: Binladen ca Trump, că nici unul nu oprește războiul naibii. Și știi de ce? Că-s oameni fără Dumnezeu, fără de sorii lui Eminescu/ Iorga. Cine are ochi de văzut, vede și urechi de auzit, aude, dar ce spun, oameni buni, oameni pentru oameni? Tu, ești, Șalapa, ești, cu vorbă bună, deși toaca bate la urechea sudului.

PRIN UNIRE ȘI IUBIRE

În viață oamenilor e rostul lor de popor sub tricolor,

că trebuie să facem valuri de fericire și să le umplem sufletul a ceea ce suntem,

cu bucurie și înviere,

în drept la fericire,

în, cu divin de omenie și Românie,

cu îmbălsămare cu cânt de Marie și ciocârlie,

de Românie profundă,

tainică și mare prin unire și iubire.

*

- CHRISTOS A ÎNVIAT, DRAGI COLEGI! FIE CA DOMNUL SĂ NE DĂRUIASCĂ SĂNĂTATE, PACE, IUBIRE, INSPIRAȚIE. ÎN BUNĂTATEA SA DOMNUL M-A AJUTAT CA ANUl TRECUT DOUĂ DIN CĂRȚILE DE POEZIE ALE SUBSEMNATULUI SĂ APARĂ ÎN VIETNAM ȘI ÎN CHINA. La rândul meu i-am publicat în România cartea de poezie a traducătorului meu în chineză. Cum acesta au fost darului le dăruiesc și eu la rândul meu dumneavoastră, colegilor mei scriitori. Vă mulțumesc, Domnul să ne ajute. Cu prețuire, al dumneavoastră Ștefan Dumitrescu.

- Tot e cum doar dumneavoastră vă puteți închipui și admirabil, incredibil dar adevărat inspirat, v-ați imaginat și ați scris: Delirul vol.2, cum rar ați scris bogat, îmbogățind litera română, cu opera omnia (ai cântat, în strună unei stringente nevoi de a face, ce trebuie, că trebuia scris și acest volum artist, de ce nu: capodoperă? Iată un credo, din viața ca o cântare, adevărată profesiune de credință, o confesiune de scriitor ca Greuceanu care ne redă astral soarele și luna ca un Prâslea a scrisului.

ÎN LOGICĂ ȘI REALĂ SĂNĂTATE, CĂ-I MAI BUNĂ CA TOATE

Ce fain, fain-făinel, voinicel,

cucu-măricel toarce firele de toart,

fără efort,

dându-ți dar din dar din sufletul ei un mare confort,

cu neaoșe cuvinte,

în reală logică și sănătate

dându-ți mult soare și mare căldură de om,

omenie de Românie,

cu-n ce mi mai drag pe lume mie.

*

Portret aniversar Vasilica Grigoraș – Revista Culturală Leviathan. În Secretele președintelui/ Trăsniți, care va, cred, că Dezbrăcatu zice:

- "Nici Dumnezeu nu mi le-a putut da pe toate, după cum zici, tu, Vasilica (nu-i vorba de la mătușa lui Grigoraș, Dâncan, a lui Dâncan lui Aurel de lângă a cooperativă, la care mă trimitea tata, Dragomir după țigări Mărășești tata și bunicul Viorel, după țigări Naționale). Mare păcat, că Vasilica e spirituală și deșteaptă foc, că nimeni, cum nici mie Vica, nu mi-a dat papucii, pentru ea fiind cu patriotism viu, în altruism după portofoliu. Surâsul e a lui Alex. Ștefănescu/a lui Vica? Surâsul nu-i, un zâmbet de sărbătoare, sărbăde ieșit, în lume om, cu renume, că ca om ce ești senin, în destin și firesc, omenesc, în România te iubesc ca român, în drept, cu drept de a fi a ceea ce iubire, în drept la fericire proînviere și provita, nu-i așa? E ceva ca la sâmbra, împreunate oilor, cum, îi povesteam și lui Mirce Cimpeanu, de la centru de cultură și tradiții culturale, Cluj, acest om colosal de cultură și tradiții plăcut surprins, chiar publicându-mi articolul, în revista de cultură și tradiții, Dumnezo-l ierte, că bun om era care-mi punea vorbe bune la domnul director Tiberiu Groza, făcându-mă, în instituție cunoscut ca om distinct și deosebit, de fapt cum eram surprizând cu acest fel de a fi, chiar și pe Alex. Ștefănescu, în așa hal, încât surprins de sens notase despre mine, în Flacără lui Getge Arion și, nu numai, ci și, în Jurnal secret, în cea a lui Adrian Păunescu care ce mai, în sus și, în jos, trimise la mine pe redactorul și reporterul Mihai Pelin reporterul său teleleu de tri pițule, da, e care-l la mine, în Ciubăncuța, așa cum Aristotel Bunescu vroise, dar nu venise de la București la mine, cum la tine, în Ciudanovița nu i se ivise ocazia să fie trimis acel Mihai Pelin cu vederi largi oltenești, de m-o făcut mama oltean, Leana, cum scria Arghezi ardelean Arghezi ca-n psalmi Pavel/David poet biblic, dar Bunescu nu i s-a ivit să aibă, să aibă haznă, ocazie și să vie ca la mine, în Ciubăncuța trimis/netrimis, cu înteres de înteres personal, de acest Ave Adrian Păunescu silitor și, înflăcărat de totuși iubirea și sănătatea pământului la Flacără de Flacără doriți de bine pro sentiment România prin Parlamentul României,cu parlamentaru, Itu Cornel ciubăncan- dejean, cu stil și gen, că făcuseră bună ispravă de om bun și de folos neamului nost, ca tatul nost, ca sănătoși încăpățânat, în bine acest înflăcărat, în Flacără enegic poet și distinct, cinstit și harnic cetățeanul Adrian Păunescu  un renumit și om minunat, om între oameni, pentru oameni ca deosebitul și distinctul scriitor deosebit critic și istoric a literaturii Alex. Ștefănescu, neaoș român, moldovean, după cum cred, că știi și tu, Ben măr pădureț și nădejdea Phonex-ului, în limba română. Ești un om de calitate și ca un botezat, cu responsabilitate de om între oameni, Dan Șalapa, că și alții din colțu de natură și, din viața mea-s distincți și deosebiți și asta contează. Ce-i a lui Marin Teci, e numai a lui, dar a lui Daria ce-i sunt și a lui.

- "Tu,Vichi, ni știi să-i căci nasul." Vichi:

- "Tu, Pișa,vrei să mă enervezi ca să mor  de inimă rea și, tu, Dănuț, să mergi, că-mi fuți nervii ca să mor de inimă rea, ca, tu a lu Pavăl Gordon, să poți să mergi la curvă, la Aurica lui Căluțu, la nevasta lui Teo măgărețu mărgăreț și înșiră-te măgărete, vai de noi și de gunoaie! că pe toată lumea o sunat aseară și Chira aiesta prostul ca Firicel din  Las Fierbinți /ca celalalt personaj bețiv, din comedia aiasta ciufalnică de popă bat și de amețit, la proteve înbuienoșată și năbușiți ca cucuruzii ne săpați, priviți, de buruieni, dar filmul aiesta sufocat ca filmul serial Vlad, un fel de Contele de Monte Cristo, cu Edmon...sau ce, că eu nu înțeleg pe cei cu publicitate nădușită abuziv de publicitate, cum mie liturghie sau vecernie-n spice, îmi displace, că aiasta, publicitatea, mă enervează și displace, omenia fiindu-mi ce mi-e mi mai drag pe lume, mă înțelegi, scumpule?!" Că Sandu Crăciunaș, Cocoșu Roșu, cum îi spune ciufalnic Suciu Ionel consilierul din Pustule, c-așa-l doare la pagină, uitând, că cine mi și de unde mis eu, că nu mai departe trecând Daria pe lângă el și salutându-l el îmbunat că un pește împuțit, beșinat și căcioos, nepoliticos și prost crescut, cum zice prof. univ. Samu, de natura și firea lui Sandu, scuipă și zice obrăznicătură, că Diana Șoșoaca, în Parlament/ Senat:

- "Ptiu, futătură, zice și nu i, cu așezare și cumințenie, că se crede cuminte/a naibii, civilizat că Putin/Trump al Americii, fir-ar să fie!" Deie-i la masa bomboanele, că el Trump, nu se vede, cât, îi de gras, cât de burjui și Putin viclean ca o vulpe care-și schimbă părul, dar nu și năravul mai ales, când strugurii-s acri, îți sterpezesc dinții. L-au bătut: autoritățile ungurești, în anul cu Răscoala și afurisita lege de interdicție a limbii române, în instituții. Eu și nu altcineva, eu caut să mă deblochez, dar nu reușesc; vă rog dezblocați-mă, că-s minciuni, că alții ar fi hackeri, eu fiind tot eu Pavel Ferghete. Mulțumesc pentru înțelegere! Văd serialul varianta italiană, cu comicăria Comisarul Rex, fără să întreacă, cu nimic pe comicii vestiți a ecranului, un suculent românesc asemeni Căpitanului Val-VÂRTEJ, cu, care am crescuți ca decreței (nu cred, că eu am fost, cum știu, pe un mare critic Daniel Cristea Enache, din grădină Edenului/ Maicii Domnului, veritabil Șoim al Patriei Limba române a Literaturii de azi, dar ce zic români de prietutindeni, cu inimi Sorel iceberg, fierbinți, cu nici un burlesc, din Las Fierbinți, un film de la obraz, cu mai multă publicitate la ProTv, decât haz, maistre,Ben și știi de ce, că drumul, cu căruță lui Ilie Moromete și Nicolae, e ceva irepetabil, cum e și bestselerul Viață că o pradă, unde Marin Preda se americănește stârcindu-și viață, cu legionari care au omorât pe genialul istoric Nicolae Iorga, un colosal și monumental istoric, pe care maimuțoii și fariseii l-au omorât, cum face acum, cu suflete moarte, acuma, dragule, în Ucraina, Rusia ii bolșevici, burjoii vestiți, prin banditii Lenlin Ilici, Stalin și mai târziu tot că bandit contra umanități o altă figură gen Putin, un stroșit fără creer, cum era și este că Călărețul fără cap. Vica era ca o bucățică de soare. Avea ce-i trebuie unei muieri, avea iubire ca o zee. Margareta Clipa cu meritul ei zice îndrăsneț prin cântec și ținută:"

- Puii, îi ții sub cloaca pànă fac pene și până le cresc aripi." Mircea frate meu, tot, un Ferghete, aproape zilnic mă sună/aproape zilnic, sună mereu, telefonic, din Brașov, ca să vadă video ce fac, cum o mai duc, de fapt, cum mă descurc și e un generos, înterupându-se din treburile lui, de drag ca să vadă cum mai mă descurc (și am fost frați buni și, când el era la casa copilului la Prundu Bârladului de unde era de prin Joseni Tudor Rău "Lică, veterinaru"celălat, un altul Rău, din ei, fiind poetul de la Steua, că apoi Mircea a ajuns și la casa de copiii din Abrud, dar eu mă legate, în fața lui și a lui Dumnezeu, de față fiind, în Huedin și Dragomir, tata și acestui trandafir și a mamii Veronica (și Dragomir și Veronica, ambii fiind sâmpetreni ajunși, din țărani, după23 august..., să devină, să devină muncitori pe la Chimicală mama și la Rapid, tata, în Aghireș-Fabrici). E un secret de a mă pune principial, în natural moral, provita, pentru a fi monumental, că asta mă recomandă, în minunat. În tot trebuie înțelepciune și judecată dreaptă, fără a te pripi, în vânătoarea comorilor, că graba strică treaba și te duce, te rostogolește pe râpă, în prăpastie și ce te faci, în periplu tău, sălbatic? Noi pentru o viață sănătoasă ne cuceream viață și-i cântăm ca la drăguță serenada, îi jucam tontoroiul, ciuleandra și viață ne e trepidant, în a succesului artă, cu inteligență. Vic asemeni ciulandrei lui Liviu Rebranu sau alt Liviu a popii Georghe Munteanu econom din Poiana Blenchi sau... și era Vica fără nici o răutate, în ea, în e ei candid, gingaș, finuț, cu trăsături fizice pitorești și, de zână, de ielă-Ileană Cosânzeană, o fantastică Cătălină de a lui Cătălin Nebunul, unul despre care scrise cumintele Eminescu naționalul. Mihaela fiind, în concediu se îngrijește de mine, de cafeluță și de micul dejun ca să prevadă prânzul, de găini, de Galilițe nici acesta neânghesuindu-se pe capul meu, prin ocolul cu ceasurile bune ale verii.

- "Așa-i băiatul cu Fiatul" (e vorba de Teci Marin, de concubinul lui Daria care nu-i care nu-i angajat și ca atare non valoare socio-umană, dar acuma e un pierde-vară, de cât timp?) Tu, ai un aer distinct, că ești, Ben, un mare caracter, cu reper de cer.

- Tu deasemeni frate Pavele. Ca sa fii fericit: Macar o data pe zi iesi in strada si mergi pana la capatul strazii. Fa-mi o fotografie cu ceva interesant, vorbeste cu primul trecator, caine, pisica, cal sau vitel si chiar o gaza si scrie despre starea in care te afli ca altcum stand pe telefon tu nu traiesti cu adevarat. Viata se desfasoara in strada. Tu iubesti animalele, vorbeste cu ele.

- Să ai bine! Tu, ești de fapt busolarea mea.

- Mult Stimate Maestre Viitorolog, Ștefan Dumitrescu, M-am bucurat auzind că veți găsi o soluție pentru salvarea neamului nostru, care are multe rezerve de împrospătare și puteri ascunse acordate nouă de la Dumnezeu, dar ceva ne oprește de a le vedea. Avem multă încredere în viziunea Dumneavoastră. Acum la sfârșit de viață, am ajuns și eu la concluzia românului ,, cea de o pe urmă și anume, bine făceam dacă aș fi susținut și un șir de efemeride, poezii cu tema zilei, dar exact în data respectivă, mai ales că pentru toate acestea am sau pot scrie poezii sau proză. Simțind încurajare din partea Domniei voastre voi începe cât de curând această serie. Vă mulșumesc foarte mult. Cu deosebită stimă, Melania Rusuu Caragioiu

- PAVELE TU DEVII UN NOU CURENT LITERAR AL ACESTOR VREMURI- FELICITĂRI - Lumea te va urma. Se vede, așa încet și cu răbadare. Pe Fratele nostru Ben Todica l-am considerat întotdeauna un ”Șlefuitor de Perle” căci mult bine mi-a făcut și mie. Dragă Pavele-Pavele, mâncatear Binele, mă consider fericit prin sincerul gest de a scrie și eu o Prezentate la cărțile tale, ”Căutând după Mere” și cărții imediate ”Mere Pădurețe”. Acum Mere Pădurețe -Vol.2 vine ca o lumină pe care Ben bine o observă scriiond eseul ”Oțetul vindecător al merelor pădurețe” Cinste și mândrie – Cu multă prețuire - Ioan Miclău-Gepianu. Acest eseu va fi valoros a fi cuprins în cărțile tale viitoare - Doamne ajută!

- Dacă tu, Ioane, o zici, e musai să vă credem ca să nu ne dăm cu tifla, firma-n cap, de tulai și de vai!

- SĂRUMÂNA, STIMATĂ DOAMNA MELANIA, FIE CA BUNUL DUMNEZEU SĂ NE BINECUVÂNTEZE PE NOI, PE TOȚI ROMÂNII , ORIUNDE AM FI. M-au emoționat și m-au impresionat cuvintele dumneavoastră. Ele mă obligă, și ne obligă pe toți  să  ne slujim Țara așa cum trebuie, pentru că după Dumnezeu este cel mai sfânt lucru și mare pe care îl avem! Așa este, suntem un grup de Minți bine, de Intelectuali patrioți care ne-am consacrat viața după 1990 salvării României/ Cu România și cu poporul român se întâmplă ceva groaznic, este posibil să dispărem. De aceea am căutat să descoperit care este calea prin care poporul român s-ar putea salva în istorie și ar putea să devină un popor bogat, demn, stăpân pe viața lui, puternic. Am găsit care este calea , strategia prin care putem realiza acest Ideal. ne trebuie însă oameni de caracter, patrioți adevărați, care să ne ajute și să vină cu noi!. Dar nu prea sunt! Ne rugăm Domnului ca în această luptă să ne ajute și să nu ne lase. Cu toată dragoste și prețuirea, al dumneavoastră Ștefan Dumitrescu.

- E torid și secetă,

în România alianței P.S.D. și Liberarali fără duh și tâlc.

Ne pică foarte grea situația.

Nu-mi spui ce faceți,

că,

în carte mai sunt mici greșeli

necesitățile,

dar nu și de cel care le-a făcut amice,

liturghie, în holda cu spice și,

cu mizerabil grâu bobinaj bogat și mășcat,

pe hotarul, cu Meri încărcat,

cu Mere pădurețe și săteni,

în divin,

cu Noblețe.

*

Tu, dar doamna Silvia și copiii  ce mai faceți, oameni buni, buni creștini, senini și, cu surâs de zână, dragi prieteni ai mei, ceea ce, în iubire, sunteți ce am eu mai drag pe lume și, cu renume.

 

PR-F&BT.