Nicolae Mãtcas - Versete vinil - acrilice

 

Versete vinil - acrilice

 

~*~

 

VECINEI

Sapã, soro,- n curte, sapã,

Pânã scoți mâlul din apã.

N-o face pe șmechera,

Cã ne seacã Dunãrea!

 

NEÎNFRÂNARE

De grija ta sã-i pese sau de-a lumii,

Când ea chitea din fașã a sãpa?

Ba de-ar mânca-o, Delta, Karakum-ii,

Vecina tot își sapã groapa sa.

 

LA CANAL SE LUCREAZÃ ZI ȘI NOAPTE

Nu vede domnia, draga,

O navã sãpând cu draga?

Tâlcul: Nu știe bãrbatul

Cea ce știe tot satul.

 

DE CE NU REACȚIONEAZÃ ONG-URILE LA DEZASTRUL ECOLOGIC DIN DELTA DUNÃRII?

ONG-urile nu tac

Dacã superi un gândac,

Și nu strigã „S.O.S!” sau „Stop!”

Când distrugi un biotop??!

 

ONG-URILE-S DE VINÃ!

Cum ați vrea s-avem hidrocentrale

Ori, de-a lungul țãrii, autostrãzi,

ONG-uri când ne stau în cale?

Sã le smulgem ca pe niște mlãzi!

 

O INIȚIATIVÃ ÎN PARLAMENT CONTRA ACTIVISMULUI CIVIC AL ONG-URILOR

De ce-n cazul Répedea*

Activiștii dorm: sfor! sfor! ?

Spada lui Damocle, grea,

Spânzurã pe capul lor.

 

*Aluzie la canalul Bâstroe (rus. Bâstroe – rom. Répedea).

 

LEAC DE TACÃ

Tac canalele trompete,

ONG-urile starlete…

Li s-a dat o-mbucãturã

Și-au și luat apã-n gurã?

 

CÂND I-I ÎN PERICOL HABITATUL

Poate, omul, laș un pic,

Sã umble cu ciocul mic,

Dar barza, cu ciocul mare,

Când i-i viața la-ncercare?

 

AVIZ POLITICIENILOR

N-am intrat – nu vã-mbufnați,

La vecini nu tréceți hatul.

Când va fi – o sã aflați,

Știe el, iluminatul.

 

NU DOAR UNII, CI TOȚI DEMNITARII SÃ CITEASCÃ PRESA

Noi ți-am însușit preceptul:

Informat – poți discuta.

N-ar fi bine, înțeleptul,

Sã-l urmezi și dumneata?

 

CE ȘTIU EI ȘI NU ȘTIM NOI DESPRE DRAGARE?

Ce știe președintele nu știe premierul.

De ce-ar ști premierul miniștrii nu au știre.

Dar pânã s-a-nțelege vãtaful cu boierul,

Câți popânzaci din Deltã-or ajunge cimitire?!

 

PATRONULUI CARE ANGAJEAZÃ MUNCITORI STRANIERI

N-ai sã-i treci prin raze roentgen

Sã le fii pe veci tu popa,

Dar, de-i scapi în Europa,

Nu intrãm în veci în Schengen.

 

PARADOX (CÂND LEGEA VIENEZÃ CONFUNDÃ NIQAB-UL CU MASCA)

N-aveai mascã-n pandemie,

Plãteai ștraf niscái parai.

Tot în public, azi, Mãrie,

Iei amendã dac-o ai.

 

ȚIȚEIUL RUSESC SE MAI SCURGE ÎN EUROPA?

Ne-a prins bine lecțiunea:

Banii n-au miros de floare,

Cãci, de când cu sancțiunea,

Nici țițeiul miros n-are.

 

ARME-N LOC DE UNT?

Când îți chiorãie stomacul,

Dar iei arme-n loc de unt,

Ãsta-i semn c-ai dat de dracul:

Și el sur, și tu – cãrunt…

 

PLAGIAT

Duși cu ruble și-autocarul

La concert în Lujnikí;

La protest în PMAN*- cu carul,

Lei și suflete …kakí.

 

*PMAN -Piața Marii Adunãri Naționale din Chișinãu.

 

COLABORARE RODNICÃ

Ce generos cu noi Azerbaidjanul!

De ce se strâmbã unii c-am pus botul?

Conductã nu-i s-aducem gaz-metanul?

Pãi sã-l aducem, dar, cu …feribotul!

 

SUB PRESIUNEA PROTESTELOR, PARTIDUL DE GUVERNÃMÂNT AL GEORGIEI RENUNȚÃ LA PROIECTUL LEGII „AGENȚILOR STRÃINI”

Legea agenților strãini,

Respinsã de popor, nu trece.

Învãțu-aleșilor gruzini

Și pentru-ai noștri e-un duș rece?

 

UNUI INSTIGATOR LA RÃSTURNAREA CONDUCERII POLITICE A RM

Ai vrea sã dai regimul jos

La mine, în Moldóvia?

Au n-ar fi, boss, mai cu folos

La tine, în Moscóvia?

 

PE SOCIALIȘTII ȘI COMUNIȘTII DIN RM I-A PÃLIT DINTR-ODATà DRAGUL DE „LIMBA MOLDOVENEASCÔ

Nu mai e limba care le puțea,

Pe care n-o vorbeau și n-o vorbesc

(Le-ntoarce nasul izul „țãrãnesc”!)?

Le-a devenit de-odatã cea mai cea?!

 

LIMBA ȚÃRII SE NUMEȘTE CA ȘI ȚARA SAU CA ȘI NEAMUL CARE O VORBEȘTE?

Cei ce spun cã limba țãrii

Se numește ca și țara

Ne-ar sfeti, mai acãtãrii,

Situația, contrara:

SUA – e americana?

Canada – canadiana?

Brazilia – braziliana?

Elveția - elvețiana?

Belgia – e belgiana?

Vatican – e vaticana?

Kosovo – e cosovarã?

Marmará - limba marmárã?

 

NUMELE CORECT: LIMBA ROMÂNÃ

Dac-au constatat savanții,

A conchis Academia,

Curtea a decis, jurații,

Sã-ți exhibi la ce prostia?

 

UNA E CETÃȚENIA,

ALTCEVA ESTE ETNIA

Nãscuți la țarã sau oraș,

Suntém bãlțeni, mãntași, vãdași.

La alt nivel – în ce raioane –

Cãlãrãșeni, drochieni, leoveni,

Drept cetãțeni – trei milioane –

Suntém cu toții moldoveni,

Iar ca etnii – români și ruși,

Ucraineni și bieloruși,

Evrei, țigani și gãgãuzi,

Vreo doi ceceni, vreo doi franțuzi…

 

Acum, un sfat pentru intruși:

Așa cum rușii volgieni

Sau rușii baltici, moldoveni

Sunt, la origini, etnici ruși,

La fel ROMÂNII MOLDOVENI,

Olteni, bucovineni, oșeni,

Transilvãneni sau dobrogeni,

Românii voievodineni

Și-n alte țãri ai lor frãțâni,

Întâi de toate, sunt ROMÂNI.

 

SÂNGELE APÃ NU SE FACE

Într-un colț strãine speze

Douã state vietnameze

Au creat și-au vrut creare

Douã limbi, douã popoare.

Planul forțelor strãine-a

Eșuat atât de bine,

De cântau toți la marimbã:

Un popor, un stat și-o lImbã!

 

Țãri croite-n douã-n lume:

RFG și RDG.

Un popor și-o limbã-anume

Le-au vrut douã (cât pe ce).

Nu le-a mers și nu le place:

S-au unit pe timp de pace

Și din douã-au ajuns una,

Una pentru totdeauna!

 

Cum sã-i spui strãinului,

Sã-i explici mankurtului

Cã în lume-un alt drept nu-i:

Doar al adevãrului?!

 

Cum s-ajungã româneascã

Halca raptului, ruseascã,

Unde-a dres un monstru-jimbã

Un alt neam și-o altã limbã?

 

Timpul dã verdict la rece:

Tot ce nu-i firesc nu trece.

 

Va trona, deci, ce-i firesc:

Graiul, sacrul, românesc,

Neamul, bravul, românesc,

Fiica, mândrã, româneascã,

Mama sã și-o regãseascã.

 

PENTRU CE PROTESTEAZÃ LA CHIȘINÃU MOBILIZAȚII SOCIALIȘTILOR ȘI COMUNIȘTILOR?

Nu-i doare cã e frig în casã,

Le suflã vântu-n buzunare,

Cã n-au ce pune-n blid pe masã,

Acum pe ei de limbã-i doare,

Nu cum s-o-nvețe, s-o vorbeascã,

Ci numai cum sã se numeascã.

 

DE VORBà CU RUȘII „MOLDOVENI” DE LA PROTESTUL DIN CHIȘINÃU CARE NU NE VORBESC LIMBA, DAR NE ÎNVAȚà CÃ-I „MOLDOVENEASCÔ

Amice rus, din Moscova venit,

Ai fost, și nimeni nu contestã, moscovit.

Tu, cel din Domnul Mare Novgorod,

Novgorodean îți e obârșia-n izvod.

Din Kolâmá venit sau din Urál,

Siberian îți spui, și-i natural,

Dar nu vorbești nici limba moscovitã,

Novgorodeanã sau siberianã,

Ci RUSA, de la mama moștenitã,

Și ești, siberian, novgorodean sau moscovit,

Întâi de toate RUS și-apoi misit.

Și eu, la fel, nãscut cã-s în Moldova,

În Maramureș, Oaș sau pe Olteț,

Sunt moldovean, moldavã-mi este slova,

Ori moroșan, oșean, oltean isteț,

Dar nu vorbesc o limbã olteneascã,

Transilvãnean-&moroșan-moldoveneascã,

Ci una, de la mama: cea ROMÂNÃ,

Iar vița mea ce-a fost – o sã rãmânã

Și eu ce-am fost – pe veci am sã rãmân:

Fac parte – auzi? – din NAȚIA ROMÂNÃ

Și numele generic mi-i ROMÂN!

 

STAT SUVERAN CU LIMBÃ PROPRIE DE STAT

Rusa cât era jupânã,

A mea era „țãrãneascã”.

Când româna e stãpânã,

Ei o vor „moldoveneascã”.

 

LUNGA ȘI ANEVOIOASA CALE A REVENIRII LA GRAFIA LATINÃ

În viața unui grup zis etnic

Sã treacã vrând la scris latin

Eu nu mã bag, cã nu-s cretin.

Tu te-ai bãgat: emul și sfetnic.

 

ÎNCET, DAR SIGUR

Cât oare-o sã le doarã-n foale

Ce-s eu ca limbã, stat, popor?

Minoritãți naționale -

Nu și-ar vedea de treaba lor?

 

DACÃ-ȚI MIROASE RÃU, DE CE-ȚI BAGI NASUL?

Descinseși din taigá-n tohoarce,

Te-am omenit, cum e firesc…

Și azi de limba-mi ți se-ntoarce,

Dar mã înveți cum s-o numesc.

 

CERINȚÃ VITALÃ NORMALÃ

Nu súntem tauri, nici centauri,

Da-n ce pustiuri, jungle, prérii

Un grup venit de pe coclauri

Nu vrea sã-nvețe limba țãrii?

 

 

CU AVIONUL PENTRU VIP-URI PE BANI PUBLICI LA SOȚIE-N PRAG?

Un privat lainer de lux

Nu-l ia orice mușteriu

Pentru, -n drum spre Benelux,

O escalã la Sibiu.

 

ȚOPÂRLÃNIE BALCANICÃ

Negocieri. Un virus stând pe vine.

Niponii și românii poartã mascã.

Doar Vodã nu. Oare ce hram o ține,

Încât de protocol îl doare-n bascã?

 

SECRETOMANIA DE LA CAP SE … PROPAGÃ

Domnul Președinte-al țãrii

Nu ne-ar spune prin ce CSAT

Costurile deplasãrii

Au ajuns secret de stat?

 

STRINGENȚÃ

La ce necesitãți avem, gust de exotic,

N-am supsona nevoia unui Air Force One.

Un singur risc: la morgu-ne egotic

Nu l-am schimba-n transport cotidian?

 

CAPITALÃ CULTURALÃ EUROPEANÃ SUB ÎNALTUL PATRONAJ AL CUI?

Culturalã ca dotare,

Ai avut – trist – ghinionul

Cã, la inaugurare,

A lipsit însuși … patronul.

 

DE CE SE VOR FI TEMÂND DE VULG?

Instituțiile de stat

Ce propagã transparența

Tocmai și-au secretizat

Lefile și opulența.

 

CE INPUT ȘI CE OUTPUT!...

Când sã urce, asta-i lege:

„Noi vom face!”, „Noi vom drege!”,

Când sã spunã ce-au fãcut,

Tot guvernul parcã-i mut.

 

CE L-AM MAI PENÍ, PNRR-UL!

Cu proiecte-ale lui pește,

Raportãri apã de ploaie,

A lucra – mimãm – nemțește,

Dar controlul ne despoaie.

 

AVERE LA …NEVEDERE

Când avem salarii speciale,

Avem dacã pensii speciale,

Mai e mult pân’ vom avea – oficiale –

Declarații de avere speciale??

 

D’ALE POȘTEI ROMÂNE

Poștã, parc-ai fi cu cai,

Duci coletul în doi ai,

În loc de Mangalia,

Tocmai în …Mongolia!

 

PERICOLUL NESOLUȚIONÃRII PROBLEMEI PENSIILOR SPECIALE

Necazul bunilor n-a prins a-l stinge.

Îl arde țâfna mutrei ifosarde?

De-al specialilor nici nu se-atinge,

Chiar dac-ar fi sã pierdem miliarde.

 

AȘA AU RENEGOCIAT SIRENELE NOASTRE PLAFONAREA PENSIILOR DIN PNRR?

Cântau fugi de la Pazvante Vodã

Cã vor renegocia PNRR,

Sã aflãm de la CE* în codã

Cã n-a fost depusã nici o cerere.

___________________________________________

*CE – Comisia Europeanã.

 

NU FAC LEGI. EI LE VOTEAZÃ!

Credeați cã parlamentarii ar fi cei care fac legi?

Aș! Ne decepționeazã înșiși foștii lor colegi.

Ei de ce sã nu-și aloce niște sume forfetare

Sã retribuie experții ce le scriu urgent și clare?

 

FUGA ȘEFILOR DE RÃSPUNDERE

Oameni – din sistem – de paie,

Toți fac uz de-un frust remediu:

Cum se-ntâmplã-o dãnãnaie,

Cum plecați sunt în concediu.

 

STIMULATOARE DE LA MORȚI LA PREȚ DUBLU?

Un popã, cicã, -și puse de-un suport,

Luând și de pe viu, și de pe mort.

Un doctor – sã nu intre în pãcat? -

Și de pe pacient, și de la stat.

 

PERSONAJ GOGOLIAN ÎNTR-UN TIMP ORWELLIAN

Cícikov-ul crudei noastre sorți

Un specific are-al lui aparte:

Nu mai vinde azi suflete moarte –

Defibrilatoare de la morți!

 

UNUI MEDIC PRETINZÂND INTRODUCEREA CONTROLULUI MEDICAL OBLIGATORIU

Ușor sã-l faci îndatorire

Fãrã acces, buneți, rigori.

Sã crezi în însãnãtoșire,

Când, pânã treci controlul, mori!

 

BUNÃSTAREA CREȘTE, DOAR CÃ NU SE VEDE?

Cicã scad prețurile-n piațã,

Duduie economia,

Dar cu jebu-ți nu se-nsoațã

Un leuț mãcar, nu mia…

 

UNDE TREBUIE, EXISTÃ ȘI SUSTENABILITATE

Ministrul de finanțe-n zale

E gata pentru apãrare:

Sunt bani de pensii speciale,

Dar nu-s de pensii ordinare.

 

LIBERTATE DOZATÃ ȘI-N CAPITALISM?

Ești cenzurat în spațiul ciber,

În tot talâmu-n curs al firii

Și tot mai crezi cã ești om liber

Cu o poliție-a gândirii?

 

TACÃ-ȚI PLISCUL!

Temuta de mai ieri cenzurã

Cerea sã-ți pui lácãt la gurã.

Azi CNA, grozav ca fiscul,

La jeb te frige - sã-ți ții pliscul.

 

LABILITATE (HOTARUL DINTRE DEMOCRAȚIE ȘI AUTOCRAȚIE)

Hotaru-ntre pretinsa grijã publicã

Și interesul criptic al puterii

E-atâta de labil, încât și-o dúplicã

Devine lesne-un clenci al acuzãrii.

 

ACOMODARE LA NOILE REALITÃȚI

Teza din antichitate:

„Sã-i domíni vrei? Îi dezbínã!”-

În noua realitate:

„Mituiește-i și-i alinã!”

 

REDUCTIO AD ABSURDUM (DE CE NU SE DOREȘTE REFORMAREA PENSIILOR SPECIALE)

O lege de salarizare unitarã,

O alta – de pensionare unitarã

Cum naiba sã le pui în aplicare

Când nimeni nu mai poate-a profitare?

 

HÂTRIE DE GUVERN (DE CE NU PLAFONEAZÃ PREȚURILE LA NIVELUL DE DINAINTEA CREȘTERII LOR?)

Un guvern lasã sã creascã

Prețu-, -ntâi, de patru ori

Și-apoi pune popritori:

Ne dã, vezi, … manã cereascã.

 

SPECULÃ LEGALIZATÃ?

Untul, laptele și oul

Au ajuns bunuri de lux.

N-ar fi trebuit cargoul*

Sã fi survenit c-un fux?

___________________________________

*Cargoul – Aici, sens figurat: conducerea; guvernul.

 

SCUMPIREA AVANTAJEAZÃ GUVERNUL

Scump la pharma, pâinea-n halã,

Energia la pachet…

O scumpire generalã –

Pricopsealã la buget.

 

TOȚI AU TÃBÃRÂT PE UNUL

Nu vedeți cã rupt i-i jebul,

Samsar, stat și vânzãtor?

Toți vã-mbogãțiți pe ghebul

Amãrâtului popor.

 

STATUL EȘTI CHIAR DUMNEATU!

De la grajd și pân-la piațã

Prețul, hoț, s-a sextuplat,

Iarã tu, vãtaf-bobleațã,

Sã dai vina tot pe stat?!

 

LUNGUL ȘI ÎNTORTOCHEATUL DRUM DE CONSTITUIRE A SUPRAPREȚULUI DE LA PRODUCÃTOR LA VÂNZÃTOR

State, chiar nu poți vedea

Cum înfloare specula?

Prețu-l ia producãtorul,

Supraprețul – vânzãtorul.

Specula de n-o sã pice,

Te vom socoti complice.

 

SAC FÃRÃ FUND

Dacã banii-ți vin pe fațã,

Încât, poți sã zici, prosperi,

De ce te-mprumuți pe piațã

Mult mai lacom decât ieri?

 

FATUM?

Tot ce mișcã-n țara asta: pâine, suc, medicamente,

Merge totul de mânuțã cu cucoana de inflație.

Amãrâtei doar de pensii niște rațiuni demente

Îi tot dau peste mânuțã și-o aruncã în dizgrație.

 

REPLICÃ LUI MOȘ BODRÂNGÃ CEL FÃȚARNIC

Ce obraz sã-l faci pe om sã creadã

Prețurile c-au început sã scadã

Și puterea s-o ignori de cumpãrare

A produselor de bazã-alimentare!

 

PREȚURILE LA MEDICAMENTELE PRODUSE ÎN ROMÂNIA RACORDAȚI-LE LA PENSIILE PACIENȚILOR, NU LA INFLAȚIE

Spre-a nu excedá-n extensii,

Fixând prețul la pastile

Pentru cei ce mor cu zile,

Ajustați-li-l la pensii.

 

ȘTAFETÃ PENTRU URMAȘI

Nu doar lipsa, sãrãcia,

Șovãiala pașilor -

Și rambursul, datoria

El le las’ urmașilor.

 

SPOR LA SALARIU PENTRU RISC DE ÎMBOLNÃVIRE?

Bieții! Stând la monitoare

(Ba: șezând la monitor!),

S-au gândit: da n-ar fi oare

Chip sã cearã înc-un spor?!

 

UN SPOR NOU: PENTRU SUPRASOLICITARE NEUROPSIHICÃ?

Ruinare ultra-/supra- neuropsihicã

Numai la cei ce activeazã-n ANI?

O, ce cutíe ați deschis, fatidicã!

S-o-nchidã cum Pandóra sau titanii?

 

DACÃ RISCUL DE STRES SE PLÃTEȘTE…

Dați-mi spor cã, la cutremur,

Grinda mã poate strivi,

Cã, de șef, încep sã tremur,

Iar de lucru – a mã speti.

 

PE CÂND – MAREA JUDECATÃ?

De scumpit ai tot scumpit,

De-mprumut – împrumutat,

De penet ne-ai jumulit,

De bãnuți ne-ai scuturat,

Dar cu banii de-mprumut

Ori cu cei ce s-au pierdut,

N-o fi nimeni întrebat:

„Spune, lupe, ce-ai mâncat!”

 

UNUI MINISTRU CARE ÎȘI ACORDÃ PREMII SIE ȘI FAMILIEI

A mai apãrut un geniu?

Pugilistã? - Aratã-mi-o,

Cã, de nu, mie-mi dau premiu.

Mie și lui tatã-mio.

 

ȘI ÎN PLINÃ-ACTIVITATE, ȘI CU PENSIE VIAJERÃ

Da, funcția e efemerã,

Dar cât e în activitate,

Simbria&pensia viajerã

Nu sunt în contrarietate?

 

VIITORUL NI-I ASIGURAT DE REZERVA DE NÃDEJDE A PARTIDULUI

Dacã tineretul cântã:

„Cu Ciorpacu președinte

România dã-nainte!

Cu Ciortacu marțafoi

România dã-napoi!”,

Viitorul nu-l frãmântã,

Place-i jocul: Unu, doi,

Și-nainte, și-napoi!

 

CANDIDATUL LA PREȘEDINȚIE LEVITEAZÃ

Nu le taie bulibacul

Macaroana sau maneaua,

Semn cã-i place dananaua,

Dar și táca: vila „Lacul”.

 

~*~

Nicolae Mãtcas