Neamurile…
Col.
(r) Marin Neacsu
19
Martie 2023
Celebra decizie 20 din 2.02 2000 prin care
magistrații își deplângeau soarta și se foloseau de statutul, restricțiile și
privațiunile profesiei de militar pentru a beneficia de pensie de serviciu
„specială” și a-și garanta imunitatea împotriva oricăror modificări ale
cuantumului pensiilor și privilegiilor lor de orice natură, specifica,
referitor la statutul magistraților : „Astfel, aceste statute speciale
stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive,
impunând militarilor şi magistraţilor obligaţii şi interdicţii pe care
celelalte categorii de asiguraţi nu le au.... Un alt element comun care
justifica în mod obiectiv şi rezonabil un tratament juridic asemănător al
magistraţilor şi al cadrelor militare, inclusiv în ceea ce priveşte regimul de
pensionare, îl reprezintă riscul pe care îl implica exercitarea profesiilor
respective, ambele având un rol esenţial în apărarea drepturilor omului, a
ordinii publice, a valorilor statului de drept. În considerarea riscurilor la
care se expun în exercitarea atribuţiilor lor militarii şi magistraţii,
Parlamentul a stabilit pentru militari dreptul de a purta uniforma şi dreptul
de a folosi, în condiţiile legii, arme, iar, în mod corespunzător, în cazul
magistraţilor, art. 91 alin. 3 din Legea nr. 92/1992, republicată, prevede
dreptul acestora şi al familiilor lor de a fi protejati în situaţiile în care
viaţa, integritatea corporală sau avutul acestora este supus unor ameninţări”.
Asta susținea C.C.R. în 2000, pentru a se
exclude din prevedereile art 41(2)Legii
19/2000 care mărea varsta de pensionare a magistraților, și a putea ieși la
pensie și ei ”săracii”, mai devreme, sau mai precis, când vor mușchii lor. Și
le-a mers, de atunci încoace, căci de
câte ori se atingea cineva de pensiile sau drepturile lor, magistrații își
sesizau colegii de la C.C.R. și hopa, Decizia. Așa au făcut când s-a încercat
introducerea supraimpozitării, apoi a taxării C.A.S.S. Apoi, când legislativul
a pus problema pensiilor speciale, domnii magistrați și-au votat o nouă lege
303 (ocazie cu care s-a mai stabilit o cutumă, aceea că statutul magistraților
nu poate să poarte alt număr decât 303, probabil ca sa nu le mai umple memoria
cu cifre când trebuie să își motiveze privilegiile) pentru că Legea 303/2022, unicat în lume cred, a înlocuit Legea 303/2004. Această
„coincidență” vrea să arate că toate se pot schimba pe lumea asta, dar nu
privilegiile lor. Never ever!
Una din prevederile care se regăsesc în cele două legi 303 este cea privind
suspendarea și repunerea în drepturi a magistratului. Astfel la art 200(2) se
prevede: „(2) Dacă se dispune clasarea, achitarea sau încetarea procesului
penal față de judecător sau procuror, suspendarea din funcție încetează, iar
judecătorul sau procurorul suspendat este repus în situația anterioară, i se
plătesc drepturile bănești de care a fost lipsit pe perioada suspendării din
funcția de execuție sau, după caz, pe perioada întregului mandat al funcției de
conducere pe care nu l-a putut exercita din pricina suspendării. Drepturile bănești
acordate sunt majorate, indexate și reactualizate la data plății, incluzând și
dobânda legală penalizatoare, obligații de plată ce se stabilesc prin ordin al
președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, după caz, al
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție. Judecătorului sau procurorului i se recunoaște vechimea în funcția de
judecător sau procuror pe această perioadă.”
Ce se întâmplă cu un militar (frate de suferință cu magistratul, conform
deciziei 20/2000) care a fost degradat,
sau suspendat pe motiv de dosar penal
dacă se constată în instanță că a fost nevinovat?
Conform Art 89(2) din Legea 80,
„Cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naționale se
suspendă din funcție pe perioada în care, fiind în stare de arest preventiv,
sunt urmărite penal, trimise în judecată ori sunt judecate de către instanțele
judecătorești. Pe perioada suspendării din funcție, ofițerii, maiștrii militari
și subofițerii nu beneficiază de niciun drept din partea Ministerului Apărării
Naționale”.
La același articol, alineatul 7 se
specifică faptul că „În cazul în care s-a dispus achitarea, încetarea
procesului penal, renunțarea la aplicarea pedepsei, clasarea ori renunțarea la
urmărirea penală, cadrele militare care au fost suspendate din funcție în
condițiile alin. 2 și care s-au aflat la dispoziție în condițiile alin. 4 și 5
sunt repuse în drepturile avute la data suspendării din funcție sau la data
punerii la dispoziție, după caz, inclusiv în funcția deținută anterior sau în
una echivalentă, și vor primi toate drepturile ce li s-ar fi acordat în
perioada cât s-au aflat suspendate, respectiv puse la dispoziție, potrivit
normelor legale în vigoare la data reîncadrării în funcție”.
Numai că la militari, pe lângă suspendare
se mai iau și alte măsuri, cum ar fi degradarea sau neînaintarea în grad, deci
măsuri complementare.
Articolul 72 din aceeași lege spune că „În cazul în care intervine o altă
hotărâre judecătorească, prin care s-a pronunțat achitarea sau prin care nu se
mai aplică pedeapsa complementară a degradării militare, cei în cauză sunt
reluați în evidența militară, cu gradul avut, prin ordinul celor care au dispus
scoaterea din evidență. În această situație, timpul cât au fost degradați se
include în calculul stagiului în grad, iar cadrele militare respective pot cere
prin instanța judecătorească reparații morale și materiale pentru prejudiciile
ce li s-au adus”.
După cum se poate constata, „frații”
militari nu mai au chiar aceleași drepturi ca „frații magistrați” deși Decizia
20/2000 a C.C.R. îi definea ca fiind „neamuri”. La magistrați după încetarea
suspendării sau în cazul deciziei definitive favorabile, aceștia primesc totul
înapoi, inclusiv funcția, nu „una echivalentă”, toate drepturile bănești,
inclusiv dobânzile practic aceștia renasc. La militari, problema e mai
complicată, ei ca să își recâștige unele drepturi trebuie să apeleze la
instanțe, care s-a văzut cât de apropiate sunt de „neamurile lor”. Se poate
trage concluzia, firească, că unii sunt neamurile bune iar alții neamurile
proaste.
Astfel de exemple de „egalitate frățească”
se găsesc la tot pasul în statutele celor două profesii „frățești”. De ce mi s-a pus mie pata pe acest aspect?
Pentru că numai săptămâna asta, au apărut
în media trei cazuri de „aleși”, printre care un magistrat, care și-au recăpătat ”drepturile” în
instanțe, dar nu pentru că ar fi fost găsiți nevinovați, ci pentru că Justiția,
acea instituție care ne apără de corupți și de fraude, de hoți, criminali,
violatori, când e vorba să judece cazurile de corupție din interiorul ei, uită
dosarele magistraților sau politicienilor corupți prin sertare și apoi să
trezesc că aceștia scapă nepedepsiți chiar dacă sunt vinovați.
Cazul 1.
Titlu din „Luju.ro”, care nu poate fi învinuit de lipsă de
informații: „Inalta Curte a dispus
incetarea procesului penal pe prescripție față de judecătoarea Elena
Burlan-Puscaș de la Tribunalul Bucuresti. Burlan-Puscaș fusese condamnată la
fond la 3 ani si 6 luni închisoare. Suspendată din funcție, Elena Burlan-Puscaș
își va relua postul de judecător la Tribunalul București și își va primi toate
drepturile din 2018 până în prezent”
Deci doamna judecător a fost găsită
vinovată în 2018 de o primă instanță, a beneficiat de „uitarea” dosarului prin
sertarele colegilor, până s-a prescris fapta iar acuma nu doar că este albită,
dar i se mai dă înapoi și postul, i se recunoaște vechimea și va primi toate
drepturile bănești cu dobânzi cu tot, conform art 200 din Legea 303, dar nu
pentru că a fost găsită nevinovată, căci prima instanță a găsit-o vinovată, ci
pentru că colegii ei au lungit boala în apel până „a murit” fapta.
Cazul 2. „Judecătorul Claudiu-Eduard
Corobana de la Tribunalul București a dispus încetarea procesului penal față de
fostul europarlamentar Petru Luhan, trimis in judecată de D.N.A. pentru
obținerea pe nedrept de fonduri europene. Parlamentul European nu s-a
constituit parte civilă pentru pretinsul prejudiciu de 50.000 euro”.
Caz tras la indigo după cel al doamnei
judecător, în ceea ce privește motivul clasării cauzei, numai că aici e vorba
de un fost europarlamentar și de fonduri europene. Culmea este că deși acesta a
fraudat fonduri Europene, înalta instituție europeană nu s-a sesizat și nu a
solicitat recuperarea prejudiciului. Nici doamna Codruța, spaima corupților din
lumea întreagă, cea care a promis că îi va băga la pușcărie pe Putin față de
care, între noi fie vorba, nu are nici drept și putere de judecare, Rusia nefiind
membră U.E., nu a binevoit să judece sau măcar să vadă care este situația
dosarului domnului Corobana. Oare de ce ? I-a promis domnul Luhan că o votează
cu toate nemurile lui, și cele bune și cele proaste, la prezidențiale? Mister!
Totuși trebuie menționat că la domnul europarlamentar prima instanță nu a mai
apucat să se pronunțe, „răul a fost tăiat de la rădăcină”. Halal Justiție!
Cazul 3. „Curtea de Apel Craiova a
constatat prescrise faptele de luare de mită și trafic de influență pentru care
D.N.A. l-a trimis in judecată pe fostul ministru de Finante Darius Valcov. La
fond, Tribunalul Dolj îl condamnase pe Vâlcov la 6 ani și 6 luni inchisoare cu
executare”.
Despre domnul Vâlcov, fosta mâna dreaptă a
lui Ponta și a atâtor altor lideri P.S.D., fost și cine știe poate chiar viitor
ministru în guvernul Ciolacu, că doar de aia a fost spălat, nu ar mai fi multe
de spus. Până și fosta soție „Nufărul Alb”, doamna Lavinia Șandru s-a lepădat
de el în 2016, pentru a nu fi asociată cu faptele acestuia, fapte despre care a
susținut că nu știa nimic, dar uite că partidul nu și nu, partidul e cea mai
fidelă nevastă, a stat lângă el și l-a scos basma curată, că doar de aia a
intrat la guvernare, să își salveze cotizanții. Acuma domnul Vâlcu e bun de
ministru, nici usturoi nu a mâncat, nici gura nu îi pute, deși tribunalul Dolj
l-a găsit vinovat. Doamne, bine că nu a fost trimis în judecată cât a fost
ministru, că acuma ne trezeam cu doi miniștri de finanțe, unul mai bun ca
altul. Dar timpul nu e pierdut.
Și astfel de cauze vor continua să curgă,
pentru că prin modificările legilor justiției s-a acordat „clemență” și s-a
micșorat termenul de prescipție unor fapte care sunt săvârșite în special de
magistrați și „aleși”. Pentru astfel de aplicări ale legii, magistrații consideră
că merită nu doar pensii ci și drepturi speciale.
Și totul a început cu Decizia 20/2000 a
C.C.R., care consfințea „înrudirea” magistraților cu militarii. Credeți că îi
va întreba cineva pe cei care au judecat cele trei cauze și multe altele ca ele,
ce au făcut sau păzit atâția ani de nu au finalizat dosarele? Cine? Șefii lor
care au reușit să își tragă pensie după un mandat la I.C.C.J., C.S.M., C.C.R.,
Curți de apel, indiferent de vârstă sau vechime? Sau or fi proști să se
condamne între ei? Corupția de aici
pleacă, de la cei care îi fac scăpați pe cei care încalcă legea.
Românul are un proverb: „Dacă-i dai nas
lui Ivan, el se urcă pe divan”; și mai e unul cu cel pe care nu îl lași să
moară. Magistraților noștri nu le mai atinge nimeni nici nasul, nici statutul,
nici pensiile.
Bibliografie web:
-
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/21010
-
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/6151
-
https://luju.ro/judecatoarea-burlan-se-intoarce-in-magistratura-inalta-curte-a-dispus-incetarea-procesului-penal-pe-prescriptie-fata-de-judecatoarea-elena-burlan-puscas-de-la-tribunalul-bucuresti
-
https://luju.ro/fapta-e-prescrisa-tribunalul-bucuresti-a-dispus-incetarea-procesului-penal-fata-de-fostul-europarlamentar-petru-luhan-trimis-in-judecata-de-dna-pentru-obtinerea-pe-nedrept-de-fonduri-europene-parlamentul-european-nu-s-a-constituit-parte-civila-pentru-pret
-
https://luju.ro/incetare-de-proces-pentru-valcov-curtea-de-apel-craiova-a-constatat-prescrise-faptele-de-luare-de-mita-si-trafic-de-influenta-pentru-care-dna-l-a-trimis-in-judecata-pe-fostul-ministru-de-finante-darius-valcov
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu