Cum este Raiul şi iadul?

Cum este Raiul şi iadul?

– Gheronda, cum este iadul?

– Am să-ţi povestesc o întâmplare pe care am auzit-o. Odată, un om simplu Îl ruga pe Dumnezeu să-i arate cum este Raiul şi iadul. Aşadar într-o noapte a auzit o voce în somn spunându-i: „Vino să-ţi arăt iadul!”. Şi îndată s-a aflat într-o încăpere în care mulţi oameni stăteau în jurul unei mese, iar în mijloc era o oală plină cu mâncare. Însă toţi acei oameni erau înfometaţi, pentru că nu puteau mânca. Ţineau în mână câte-o lingură foarte lungă. Luau mâncarea din oală, dar nu puteau aduce lingura la gură. De aceea unii bombăneau, alţi strigau, alţii plângeau…

Apoi a auzit aceeaşi voce spunându-i: „Vino acum să-ţi arăt şi Raiul!”. Şi îndată s-a aflat într-o altă încăpere, unde mulţi oameni stăteau în jurul unei mese asemănătoare cu cea dintâi, iar în mijlocul ei era tot o oală cu mâncare, iar ei aveau aceleaşi linguri lungi. Însă toţi erau sătui şi bucuroşi, pentru că fiecare lua cu lingura sa mâncare din oală şi-l hrănea pe celălalt. Ai înţeles acum cum poţi să trăieşti Raiul încă din această viaţă? Cel care săvârşeşte binele se bucură, deoarece este răsplătit cu mângâiere dumnezeiască. Cel care săvârşeşte răul suferă şi face din raiul pământesc un iad pământesc. Ai dragoste, bunătate? Eşti înger şi, oriunde mergi sau te opreşti, transmiţi Raiul. Ai patimi, răutate? Ai înlăuntrul tău pe diavolul şi, oriunde mergi sau te opreşti, transmiţi iadul. Încă de aici începem să trăim Raiul sau iadul.

Sursa: Cuviosul Paisie Aghioritul, Patimi și Virtuți, Ed. Evanghelismos, p. 43.

VINOVATIA IN PROCENTE - Arhimandritul Zaharia Zaharou

Trebuie sa învatam sa ne vedem propria greseala, când ajungem la vreo neîntelegere, de pilda. Îmi amintesc ca o pereche a venit la Parintele Sofronie – erau certati – si era limpede ca unul era mai vinovat decât celalalt. Si Parintele Sofronie a întrebat-o pe sotie: „Cât la suta crezi ca esti de vina?” A raspuns: „Doar cinci la suta. Dar sotul meu este nouazeci si cinci la suta vinovat”. Si Parintele Sofronie i-a zis: „Atunci îndreapta acel cinci la suta si sa vedem daca celelalte nouazeci si cinci la suta mai ramân!” Aceasta este ceea ce face adesea ca slujirea duhovnicului sa fie o sarcina grea, primita cu nerecunostinta de cei care se spovedesc: iarasi si iarasi trebuie sa arate aspectele negative, greseala cuiva. Sa aduca acea persoana la întelegerea greselii, asa încât sa poata sa ia vina asupra sa. Pentru ca numai atunci are loc vindecarea. Pâna nu luam vina asupra noastra, nu vom afla odihna, precum spun monahii veacului al patrulea.

Arhimandritul Zaharia Zaharou, Largiti si voi inimile voastre!, traducere de monahia Mariam Vicol in colaborare cu monahiile Tecla si Fevronia de la Essex, Ed. Reintregirea, Alba Iulia, 2009, p. 292.

FIRUL INTRERUPT - Arhiepiscopul Iustinian Chira

Omul trebuie sa fie constient de elementul etern din el. Pierzând acest lucru, e ca si cum ai rupe un cablu de la sursa. Lipsa aceasta de reînaltare a omului la elementul nemuritor. Ei, elementul acesta viu si puternic care este sufletul, când pleaca din trup, e nemuritor. Fara mentinerea acestei certitudini nu se poate face legatura între suflet si trup. Nu se poate transmite iubirea pentru ca sunt doua elemente cu totul straine unul de altul. Dar atunci când se întâlnesc doua elemente unul cu altul, atunci se transmite caldura din unul la altul. Si atunci si lipsa de legatura sufleteasca între oameni a deschis aceasta prapastie. Lipsa sufleteasca, lipsa de la suflet la suflet pe care o au oamenii între ei, doar oamenii cu legaturi materiale. Aceasta e materie moarta. Ce legatura e aceea pe care încercam sa o facem cu o materie mo arta, nu cu un suflet de la suflet? De la inima la inima?

Arhiepiscopul Iustinian Chira, Convorbiri in amurg, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2006, p. 64-65.

Sursa: Pr. Alexandru Stanciulescu Barda