duminică, 18 iunie 2017

PAVEL RĂTUNDEANU - PENTRU A FI






http://bentodica.blogspot.ro/2017/06/ca-sti-ce-i-hopul-greul-si-amarul.html?m=1

REPLICĂ
BEN TODICĂ OM DE CARACTER
MĂ FACE INGER, POGORÂTOR DIN CER,
DEŞI-S DOAR UN FLUTURE DE LAMPĂ,
UN EFEMER PĂMÂNTEAN CAVALER.
PAVEL RĂTUNDEANU-FERGHETE


PENTRU A FI
Din scund mă faci înalt: Eminescu pentru ceilați,
Deşi veşnicia, în iubire, ca pe Lucian Blaga de Academia Română lăudat
BUNĂ VESTE  M-a nascut la sat: luminat şi curat şi omenirii pace şi pâine-
Aur cenuşiu strecurat, c-aşa Dumnezeu
Vrere şi plăcere lumii m-a dat
Întru răsărit de soare, de binecuvântare România Mare
Pentru a fi, în iubire
Candidat la fericire cu drept la înviere,
Mai Isus de cuvinte şi de moarte.

PAVEL RĂTUNDEANU-FERGHETE

Ciubăncuța,Cj,10.06.2017
Am tot bombardat pe Petru Ioan Garda organizator de seamă a Festivalului "Eterna  Epigramă'" de la Cluj-Napoca, am duielat spiritual, ca să-l determin să mă invite şi reuşesc pe facebook să mă onoreze cu vorbe care indirect e invitația de a ne cunoaşte şi pe 24 iunie a.c. voi fi prezent, încredințat, că acest domn are motivele lui să mă cunoască aprecindu-mă, ca om-artist? N-oi fi eu o excelență, dar când cineva crede, c-aş însemna ceva mă bucură, dar pe cine nu bucură aprecierea cuiva? Deci să lămuresc: la eterna epigramă mă întreaba:  nu vei veni la festival?
Eu, cândva am frecventat şedințele "Satiricon", dar nu eram copt (maturizat) suficient, doar versificam uşor, dar fără a şti cum să scriu cu pontă, cu tâlc şi cu dichisul necesar. Îi explic, că lui nevastă-mea nu-i plce să am ieşiri şi, că nevastă-mea mă acuză, că eu prin scris nu i-am adus nici un leu în casă, nici bani de pâine (ea-i fire practică şi eu i-am zis de ce pot eu câştiga prin scris, dar au fost baliverne: verzi şi uscate, dar am dezamăgit-o, până în prezent, că nimeni decât bunul prieten pr.prof.dr.Al. Stănciulescu-Bârda editor la "Cuget Românesc" Bârda-Mehedinți, care m-a onorat cu dreptul de autor şi Dir.drctorand Tiberiu Groza la Centru de Creație "TradițClujene" eccetera, eccetera...
Luna trecută eu n-am avut internet, deşi aveam nevoie să comunic la editură pentru copertă trimițând prin internet pozelela copertă, dar mi le-a trimis prietenul de la Argespres Aristotel Bunescu având rară bunăvoință.
Întodeauna e cumva, că Eminescu e dreptul nostru de afi "Laudă" de zestre pentru a nu fi o verigă în lanțul slăbiciunii omeneşti, uneori să nu fiu pe nicăieri nimerind oebeşte, într-un noroc, dar după ce a trecut baba cu colacii şi a trecut şi alba dealul (ce să vă spun? Îi scriu lui Petru Ioan Garda replici lm socio-umane la ce a scris el cu condei de maistru a scrisului. Îi scriu lui Petru, că de pe telefon n-am cum să-i trimit în formatul cerut A5 , cu diacritice aş şti şi reuşesc şi de pe Samsung, mobil şi i-am mai zis, că nu mă am cu concursurile, meritul meu fiind acela care în iubire şi pasiune m-am înbolnăvit de scris crezând, că şi eu prin arta scriului voi taia răul din rădăcină, ca să existe starea de bine, cacesență şi excelență, în existență a bucuriei şi sfințeniei, doină a suferinței noastre, ca popor aflat la rascruce de vicistitudini istorice de a lungul veacurilor, suferința fiind un brend al României, după spusa profesorului Grigore Leşe. Dumnezeu să binecuvânteze casa omenirii cu pace şi pâine întru răsarit de soare, de binecuvântare de întregită Românie profundă şi mare cu drept Hristos la înviere, în iubire.
Ziceam, că poate ne întâlnim sâmbăta viitoare la "Festicalul Eterna Epugramă" la ora 5, la Casa de Cultură a studenților.
Oricum partticiparea e liberă.Sper să ne vedem, îmi scrie pe facebook Petru Ioan Garda-un suflet de om, care-şi are salutul drăguț: Toate cele bune!

ZICALE PE GRAIUL POPORULUI ROMÂN

Uneori sunt tacala, tacala,
Până ce măritala, însă după ce măritala:
Îmi umblă gura, ca sucala
(Nu mi-s oile la iarbă verde, acasă,
Că nu taca cumpară vaca).

După politică doar unii beau apă,
Ca şi pe cal îl duci la apă,
Dar nu-l poți foeța să bea
De lumea rea, de ciuful-buruiana- holbura,
Care ciufuleşte lumea şi nu se vede, ca-i minunea,
Că şi râtul e cu râtul verde, de matasă,
Dar calul meu flămând îl lasă.

Tot din politică şi politic
Suntem buni de numic
Neavând pragmatic: obiectivul păcii,
Obiectivul pâinii şi obiectivul muncii,
Deşi acasă şi la ardeleni le plâng la ieslea fală; traistă golă, pruncii,
Că mi s-a băgat în sac ziua de ieri,
Ziua României profunde şi mari,
Ca să fim ca numeni şi pe nicăieri,
Deşi ziua se cunoaşte de dimineață
Şi omul după ştiință, conştiință,
Omenesc din propria viință şi bună-cuvință.

Politica nu ni tezaur-comoară
Pentru neam şi țară,
Că-scandalul ne înjură
Şi ne fură fără nici o măsură
Lăsând hazardul să ne spânzure,
Cu ciucurii brâului de toarta uneluilui
De aur atârnat de râtul porcului;
Deşi oamenii de rând şi munca cinstită
Aşteaptă demn să fie plătită,
Dar politica-i mai mult sfară, decât jumară.

PAVEL RĂTUNDEANU-FERGHETE

https://drive.google.com/file/d/0B_ETkpEjkwVPX3kyQ1NYb0hDUUlFZ190eWQtTEstcHI0ZzB3/view











Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu