Bunii nostri
vecini ucrainenii
1. In 1918
au dorit anexarea Basarabiei si doar prezenta militara a românilor a forțat
retragerea acestei cereri.
2. În 1945 au dorit anexarea Basarabiei si
doar presiunea lui Stalin a forțat eliminarea acestei pretenții.
3. În 1992 au participat cu trupe la războiul
de pe Nistru, alături de trupele ruse împotriva celor românești, pentru a
desprinde regiunea transnistreana, pe care si-o doreau atât de mult pentru ei.
fost parte activa din formatul de negociere pentru
regiunea transnistreana.
5. În mod permanent au susținut poziția Rusiei
si au făcut tot ceea ce este posibil ca negocierile sa fie formale si sa
eșueze.
6. Cea mai mare parte a mafiei ce a condus
Republica Moldova după 1991 este reprezentata de ucraineni si nu de ruși;
aceștia aveau rolul clar dat de la Kiev ca Republica Moldova sa eșueze pe toate
planurile. Cei care au condus regiunea transnistreana, care promovează
separatismul la Bălti, Cahul si Gagauzia sunt ucraineni si nu ruși; ucrainenii
au dus o politica de distrugere a identității românești din teritoriile
ocupate, mai dura chiar decât Stalin în restul imperiului.
7. In mod
arbitrar, Ucraina deține următoarele teritorii românești: - patru cincimi din Maramureșul
istoric (ținuturile Apsei de Sus si de Jos, Barjavei, Izvoarele Tisei),
- nordul
Bucovinei istorice,
- Bugeacul
(Ismail, Cetatea Alba), Insula Șerpilor, cu toate dăruite lor de foștii
sovietici.
8. Timp ce câțiva ani ne-am certat pe la Haga,
iar acum ei sunt foarte suparăți pe noi pentru pierderea platformei
continentale;
9. Una din problemele principale ce sta în
calea reunirii celor doua state românești este tocmai Ucraina, ce manifesta o
opoziție mai mare chiar decât Rusia;
10. Ukraina vede în aceasta reunire eventuale
pretenții teritoriale ale tarii noastre asupra teritoriului ucrainean.
11. Prima
măsura luata de "europeniștii ucraineni" a fost aceea de a interzice
limbile regionale, inclusiv limba româna.
12. Crimeea nu a aparținut niciodată Ucrainei,
iar ucrainenii sunt minoritari acolo; ea a fost dăruita în semn de prietenie de
către Nikita Hrușciov în perioada sovietica,
un gest mai mult formal si niciodată efectiv.
13. În Crimeea prezenta ucraineana era mai
mult formala. Putin a luat de fapt înapoi ceea ce îi aparține, adică bunurile
pe care le avea înainte de căsătorie. Cererea Rusiei este una normala, din
perspectiva dreptului istoric, din moment ce aceasta era un inel de logodna.
14. Sa nu uitam cazurile Canalul Bastroe si
nava Rostok.
Ucraina nazista
Documentele declasificate recent de către
Rusia la cererea reprezentanților Consiliului Popoarelor Rusiei (Consiliul
Federației Rusiei) au început sa apară deja pe situl Ministerului Apărării al
Federației Ruse. Președintele Putin a ordonat Arhivelor Ruse de Război sa
ridice secretul de stat impus asupra lor de pe vremea lui Stalin.
Documentele descriu crimele si atrocitățile
săvârșite de către naționaliștii ucraineni în timpul celui de-al Doilea Război
Mondial cu sprijinul larg al populației ucrainene si sunt înfricoșătoare în
adevăratul înțeles al cuvântului. Ele arata un naționalism ucrainian cu
adevărat subuman, plin de o ferocitate si o ura bestiala fata de tot ce
înseamnă ”altceva” decât ucrainian.
În comparație cu Ucraina, Germania nazista a
fost un stat de drept. Pe lângă ucrainianul Stepan Bandera, Hitler a fost un
copil naiv. Daca Hitler urmarea doar exterminarea evreilor, tiganilor si
handicapatilor, ucrainenii exterminarea tuturor naționalităților conlocuitoare,
în primul rând exterminarea rușilor. Si nu oricum, ci în chinuri cât mai
cumplite.
Documentele despreatrocitățile săvârșite de
ucraineni în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au fost închise de Stalin
care a impus secretul de stat asupra lor de teama ca nu cumva rușii sa se
revolte aflând conținutul lor si sa ceara exterminarea întregului popor
ucrainian, fapt care ar fi dus la un cutremur în interiorul URSS.
De fapt încă
din 1944 mareșalii ruși i-au cerut lui Stalin formarea unui tribunal militar
care sa-i judece pe criminalii ucraineni vinovați de genocid si sa-i execute.
Ei l-au atenționat pe Stalin ca ucrainenii
erau un popor criminal care indiferent ce vremuri ar fi trăit si sub ce
regimuri, nu puteau trai fără sa ucidă. Stalin, ca marxist-leninist nu a fost
de acord cu o astfel de teorie si a refuzat sa ia masuri punitive de amploare
împotriva ucrainenilor, mulțumindu-se sa aprobe doar cercetarea criminalilor
ucraineni pre bine cunoscuti, care au fost judecați si spânzurați.
După moartea lui Stalin, Partidul Comunist al
Uniunii Sovietice si Hrușciov au menținut regimul de documente secrete asupra
arhivelor de război de teama ca Israelul sa nu ceara URSS-ului despăgubiri
pentru genocidul ucrainian.[Si culmea Israelul nici acum nu cere despagubiri
Ukrainei.] Pe atunci Ucraina făcea parte din URSS si responsabilitatea pentru
eventuale despăgubiri cerute de Israel ar fi căzut în sarcina Moscovei care,
firește, nu voia sa plătească Israelului 300 de miliarde de dolari pentru crime
pe care nu le săvârșiseră rușii.
Astăzi, însă, Ucraina este un stat independent
si poporul ucrainian poate sa-si asume responsabilitatea propriului trecut. Dar
astăzi trecutul este falsificat pe scara larga, așa ca președintele Putin a
ordonat Ministerului Apărării al Rusiei sa ridice secretul de stat de pe
documentele privind genocidul ucrainian.
Documentele sunt terifiante si arata ca
Ucraina anilor 1940-1945 a fost mai nazista decât Germania nazista si mai
odioasa si mai fanatica decât SS-ul german si decât Gestapoul.
Armata Ucraineană avea regimente întregi de
calai care se ocupau numai cu uciderea la ordin a populației civile de alte
naționalități. Se exterminau sate si orașe întregi de ruși. Voluntarii erau extremiști
de dreapta si cruzimea lor era înfricoșătoare. Când prindeau ruși ori evrei îi
schingiuiau înainte de ai omorî. Asta în numele apărării Ucrainei. Cele mai
multe atrocități au fost comise de naziștii ucraineni în Ucraina de Sud-Est
(Donețk, Lugansk, Harkov etc.). Adică taman în locurile unde astăzi actuala
Armata Ucraineană trage cu tunurile în satele si orașele rușilor, așa cum făcea
în anii 1941-1943.
Donețk si
Lugansk sunt provincii istorice (oblast) rusesti, care au fost trecute
formal la Ukraina de Hrusciov, asfel
incat Ukraina sa aibe un vot la ONU.
Opinia publica, indusa azi în eroare de o
propaganda mincinoasa, nu știe ca rușii din Republica Populara Donețk si
Republica Populara Lugansk si-au declarat independenta în acest an, 2014 si cer
ajutorul Rusiei tocmai de teama ca evenimentele din 1941-1945 sa nu se repete
si rușii sa fie exterminați de ucraineni.
Fasciștii ucraineni au ucis în anii 1941-1943
un număr de 5 200 000 (cinci milioane doua sute de mii) de civili din Ucraina
(naționalități conlocuitoare, mare parte din ei de etnie rusa) si au omorât
aproape 900 000 (noua sute de mii) de evrei.
Numărul polonezilor uciși a fost de 200 000
(doua sute de mii). Au fost executați peste 400000 (patru sute de mii) de
militari sovietici care fuseseră luați prizonieri de germani sau se predaseră.
În acest fel omorurile săvârșite de bandele naționaliste ucrainene întrec cu
mult numărul victimelor nazismului german si plasează Ucraina pe locul I între
statele naziste.
Cuprinși de fanatism si de admirația pentru
Hitler, aproape trei milioane de bărbați ucraineni în putere au cerut sa plece
în Al Treilea Reich ca sa muncească voluntar pentru nemți în fabricile si pe
ogoarele nemților, numai ca Armata Germana sa poată extermina tot poporul rus.
La 30 iunie 1941 batalionul fascist Lvov sub
comanda lui R. Sukovici a executat cu glonț în ceafa trei mii de polonezi
ucraineni, inclusiv trei oameni de știința cunoscuți pe plan mondial. În zilele
care au urmat batalionul a mai executat un grup de șapte mii de ruși compus din
femei, bătrâni si copii. În timp ce femeile si copii erau executați prin
tăierea gâtului cu cuțitele, în curtea ”Catedralei Metropolitane Sfântul
Andrei” mitropolitul catolic ucrainian ținea un serviciu divin de mulțumire
rugându-se pentru ”victoria armatei sfinte a lui Adolf Hitler”.
Biserica Catolica Ucraineană a binecuvântat
toate crimele si masacrele diviziei naziste ucrainene ”Galicina”. Aceasta a
comis în septembrie 1941 masacrul si genocidul de la Babi Yar, o râpa din apropierea
Kievului. Aici au fost aduși în septembrie 1941 peste 50 000 (cincizeci de mii)
de evrei din clasa de mijloc, trei mii de tigani si circa 40 000 (patruzeci de
mii) de civili ruși (mare parte femei si fete) pe care SS-iștii ucraineni i-au
dezbrăcat la pielea goala apoi au început sa violeze femeile si fetele neținând
cont ca parintii si rudele lor erau de fata.
După violuri s-au dedat la scene de coșmar.
Rusoaicelor si evreicelor le tăiau sânii si le presărau sare pe râni, iar pe
bărbați îi castrau pe viu.
Atrocitățile au atins o asemenea culme
abominabila ca soldații germani, revoltați, au refuzat sa la masacru si s-au retras, lăsându-i-i pe
călăii ucraineni sa duca la capăt genocidul. Prizonierii au fost omorâți la
modul cel mai bestial cu arme de foc descărcate în gât sau stomac (ca sa moara
în chinuri) sau loviți în cap cu topoarele ori cu sapele. După terminarea
masacrului trupurile au fost aruncate în râpa si râpa acoperita cu pământ.
Batalionul de masacru condus de fascistul
ucrainian Vojnovski a omorât 350 000 (trei sute cincizeci de mii) de ruși în
marea majoritate femei si copii si peste 160 000 (o suta șaizeci de mii) de evrei.
La aceste omoruri au dat o mâna de ajutor țăranii ucraineni fasciști si
muncitorii ucraineni fasciști care aveau o ura atât de mare fata de evrei si
ruși încât s-au dedat la acte de canibalism. Pentru faptele lor ei au primit
medalii si ranguri naziste iar Vojnovski a primit gradul de maior în Armata
Germana.
Ucrainianul Sutnevici care ucisese si el circa
trei mii de evrei a primit doar gradul de căpitan în Armata Germana.
În satele Lipniki, Certozi, Mikulici,
Vladimir, bandele de ucraineni ucideau copii rușilor si polonezilor luându-i de
picioare, învârtindu-i si dându-i cu capetele de pereți.
Daca erau prea mulți copii, aceștia erau aruncați
de vii în fântâni si părinții erau aruncați după ei, apoi fântânile acoperite
cu pământ. Au fost ucise în acest fel numai într-un singur județ 15 000 (cincisprezece
mii) de persoane.
Ura ucrainenilor împotriva rușilor si a
evreilor era așa de mare încât daca o fata ucraineană se căsătorise cu un evreu
sau cu un rus, atunci tatăl sau fratele ei o violau.
Zeci de tinere nesuportând
o astfel de umilință au alergat si s-au înecat în Nistru. Cele care nu se
sinucideau erau prinse si spintecate de cei care le violaseră (adică de tații
si frații lor) în felul următor: li se baga vârful cuțitului în vagin si erau
spintecate de jos în sus.
Toate aceste lucruri se petreceau în anii
1941-1945 în Ucraina Socialista. Adică în mijlocul unui popor care deși trăise
20 de ani în ideeaprieteniei între popoare promovata de socialism, a uitat
într-o noapte toate aceste idei si a devenit la fel de primitiv si sălbatic
precum oamenii cavernelor.
Astăzi, după 20 de ani de existenta sub deviza
valorilor europene si în spiritul european al promovării minorităților
naționale, pe care ei singuri le clamează, ucrainenii si-au reluat marșurile
naziste pe străzile din Kiev, se mândresc cu genocidul săvârșit asupra evreilor,
polonezilor si rușilor, iar Armata Ucraineană trage cu tunurile în blocurile de
locuințe, în școlile si spitalele din orașele rusești din sud-estul Ucrainei.
Este limpede ca indiferent sub ce deviza ar
trai poporul ucrainian, nazismul si fascismul nu pot fi eradicate din Ucraina.
Este interesant sa vezi ca român, ca întreaga noastră clasa politica si toți
conducătorii noștri fraternizează azi cu clasa politica ucraineana fără sa vadă
ca Ucraina tine azi între granițele ei teritorii românești care totalizează
încă o Republica Moldova pe care ea, Ucraina o ocupa în mod nejustificat si cu
binecuvântarea politicienilor din București, aserviți Occidentului.
Oare de ce nu sufla politicienii noștri români
nici o vorbulița despre acest teritoriu?
În al treilea rând, citind aceste documente nu
trebuie sa crezi ca Israelul nu va cere Ucrainei despăgubiri pentru crime si
genocid. În mod normal, aceste despăgubiri ar trebui sa ajungă la circa 200 de
miliarde de euro. Israelul va cere aceste despăgubiri, dar deocamdata o trupa
de evrei conduc si storc totul din
Ucraina.
Deocamdată, numai Crimeea, Donețk si Lugansk
si-au declarat independenta si au devenit republici ruse libere. Acestea nu se
considera parte a statului ucrainian si, evident, nu vor plăti despăgubiri.
Aici e vorba de clasele conducătoare, care au
fost la putere si nu de oamenii de rând, care nu au nicio legătură cu politica.
Ei au reprezentat, întotdeauna, o masa de manevra pentru politicienii din
trecut ca si din prezent.
Ucraina ar trebui să se mute la ea acasă iar
noi ar trebui să fim mai hotărâti cu cei care ne umilesc.
Sursa: Prof. Valentina Lupu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu