Traian Golea, un mare
român, se adresează lui Emil Constantinescu, un român mic și incert.
Traian Golea –Romanian Historical
Studies -1997
Excelentei Sale Emil
Constantinescu, Presedinte al României, Palatul Cotroceni, Bucuresti, Romania,
Europe
Stimate
Domnule Presedinte,
Cu mare
consternare am luat la cunostinta declaratia Excelentei Voastre “trimisa unei
sinagogi din Bucuresti”, cum reiese din articolul aparut în ziarul “USA Today”,
8 Mai 1997, declaratie în care pentru prima data, dupa 55 de ani, o înalta
autoritate româ-neasca, Presedintele tarii, “recunoaste ” ca în România ar fi
avut loc un holocaust împotriva evreilor. Dar formularea în care
Domniia-Voastra îmbraca aceasta “recunoastere” merge chiar mai departe de o
simpla recunoastere si face afirmatia ca: “orbiti de o pasiune criminala,
(câtiva) români s’au angajat în a aplica infamul proiect nazist al solutiei
finale.
Prin aceasta
scrisoare încercam sa raspundem la aceasta acuzatie:
Pe plan international:
• 1. Catre
sfârsitul celui de al doilea razboi mondial, când a început sa se raspândeasca
minciuna gazarii evreilor în lagare, guvernul german a invitat atât Crucea
Rosie Internationala cât si Vaticanul sa inspecteze aceste lagare. Delegatiile
sosite au gasit multi bolnavi, pentru ca lumea în general era slabita de
subnutritie, si cei din lagare cu atât mai mult, din cauza ca bombardamentele
asupra Germaniei au distrus caile de aprovizionare. Apoi si sursele de alimente
în sine erau împutinate din cauza conditiilor grele de razboi prelungit.
• 2. In
lagarul Buchenwald din Germania, printre detinutii politici, (comunisti, care
în majoritate erau evrei), era si Paul Rassinier, francez, socialist, profesor
de istorie. Era deci adversar al Germaniei national-socialiste atât ca francez
cât si ca orientare politica. A fost arestat pentru ca activase în Maquis, o
organizatie franceza din acel timp care lupta împotriva ocupatiei Germane. In
paralel Maquis-ul ajuta si pe evrei sa fuga în Elvetia ca sa nu fie arestati de
Gestapo. Dupa terminarea razboiului Paul Rassinier a fost eliberat si a ajuns
acasa, unde aude povestea cu gazarea evrei-lor în lagarul din care scapase. ”
Cu toate ca sanatatea sa era subrezita din lagar, acest socialist francez,
pacifist si cu înalte decoratii ale rezistentei franceze, nu vroia sa depuna
marturie mincinoasa împotriva celor care l-au capturat prin a le exagera crima.
Nici nu putea însa sa pastreze tacere în fata minciunilor fabricate de fostii
sai tovarasi de suferinta despre pretinse camere de gazare si alte atrocitati
la care ar fi fost supusi de catre cei care i-au tinut în captivitate.
Devotiunea lui Rassinier pentru adevar, chiar si atunci când era avantajos
fostilor sai adversari, l-au determinat sa întreprinda primul studiu sistematic
despre pretinsul “holocaiust” nazist. Formatia sa profesionala de istoric si
experienta câstigata în lagare l-au ajutat sa formuleze o critica ucigatoare a
“ marturiilor oculare”, si a istoricilor holocaustului (din prezentarea cartii
pe coperta din dos). Asa a ajuns Rassinier sa scrie cartea “Povestea
holocaustului si Minciuna lui Ulisse” , prin care a devenit parintele
revizionismului istoriei, în care dovedeste cu statistici si documente din
arhivele de razboi capturate de Aliati, ca pretinsul holocaust este “Minciuna
lui Ulise“. In limba engleza cartea a aparut în 1978 la “Institut for
Historical Review”, 1822 1/2 Newport Boulevard, Suite 191, Costa Mesa, CA,
92637.
• 3. Arthur
R. Butz, profesor de “Inginerie electrica” si “Stiinta computerilor” la
Northwestern University, Evanston , Illinois, este autorul cartii “Excrocheria
Secolului al XX-lea” (The Hoax of the Twentieth Century), aparuta în 1976, la
acelas “Institut for Historical Review” ca si cartea lui Rassinier. Nascut si
crescut în America, fiind de origine germana, l-a intrigat povestea
Holocaus-tului si a vrut sa afle în ce masura neamul sau a fost atât de bestial
încât sa “omoare sase milioane de oameni nevinovati”. A început sa cerceteze
arhivele, inclusiv ale armatei germane capturate de Americani, pe baza carora a
scris aceasta carte. “Cu toate ca pe aceasta tema au fost deja aparute, si de
atunci au mai aparut înca alte lucrari, aceasta carte de totala respingere a
teoriei holocaus-tului, ramâne cartea cu standardul de documentare stiintifica
cel mai ridicat. Pâna în 1992 a atins 9 editii.
• Capitol de
capitol, bazata pe solide referinte, cu aplicarea unei metode strict
stiintifice fata de toate aspectele importante ale problemei holocaustuilui,
Profesorul Butz ajunge la concluzia ca “Evreii din Europa nu au fost
exterminati si nu a existat o încercare din partea Germaniei de a-i extermina”.
(Din prezen-tarea cartii de pe dosul copertei).
• 4.
Istoricul englez David Irving, si toata pleiada de istorici revizionisti, în
cercetarile lor de peste 50 de ani, nu au gasit nicairi vreun document care sa
ateste existenta vreunui “proiect al solutiei finale” în problema evreiasca.
Istoricul David Irving a instituit chiar si un premiu de 1.000 Shillingi
englezi pentru acela care poate produce un document al unei institutii oarecare
de stat germane prin care sa se poata dovedi ca a existat un astfel de plan.
• 5.
“Institutul de Revizuire a Istoriei” Costa Mesa, Cali-fornia, 92627, a anuntat
de multa vreme ca a instituit un premiu de 50.000 dolari pentru acela care
poate dovedi ca un evreu (unul, si nu 6.000.000) ar fi fost gazat. De peste 15
ani nimeni nu a obtinut premiul.
• 6. Lista
numelor a 4 milioane de evrei pretins gazati, gravata în bronz si aplicata pe
monumentul de la Auschwitz, a fost stearsa pentruca pâna la urma insasi
oficialitatile evreesti au fost obligate sa recunoasca ca nu au fost 4 milioane
ci numai vreo 1,2 milioane de evrei care au ” murit” de diferite boli sau de
batrânete.
Pe plan românesc:
• 1.
Alexandru Safran, rabinul sef al României pe timpul raz-boiului, nicairi nu
acuza România de holocaust si-si exprima chiar recunostinta fata de atitudinea
umana pe care a avut-o poporul român fata de evrei în timpul razboiului (Vezi
vizita lui Safran la Parlamentul României în Martie 1995).
• 2. Oliver
Lustig, evreu din Transilvania de Nord, deportat de administratia Horthy, in
articolul de 16 pagini publicat initial în “Magazin Istoric”, la 15 Mai 1987,
spune ca ungurii au comis genocid atât împotriva românilor cât si a evreilor.
Pentru evrei el afirma ca: ” In sudul Transilvaniei, sub regimul lui Antonescu,
viata niciunui evreu nu a fost periclitata….. Este binecunoscuta tele-grama din
Budapesta expediata la Berlin, în care Veesenmeyer (împuternicitul lui Hitler
la Budapesta), raporteaza: ‘Din cercurile consulatului general român de la Cluj
s’a aflat ca evreii din Ungaria fugiti în România, sunt tratati acolo ca
refugiati politici, urmând a li se înlesni de catre guvernul român emigrarea în
Palestina’”…. (Vezi “Denaturari si falsificari cari jignesc si profaneaza
memoria victimelor terorii horthiste” , de Dr. Oliver Lustig, Romanian
Historical Studies, 1996).
• 3.
Presedintele Comunitatii Evreesti din România pe timpul razboiului, Dr. W.
Filderman, a facut declaratie publica (vezi anexa) despre strânsa sa colaborare
cu Antonescu, în care preci-zeaza: “E gratie interventiei energice a
Maresalului ca deportarea a 20.000 de evrei din Bucovina a fost oprita; el mi-a
dat pasa-poarte în alb pentru a salva de teroarea nazista si evreii din
Ungaria, a caror viata era în pericol…. (Vezi “Declaratia Dr. W. Filderman” la
anexe).
Cum pot fi
aduse la un acord cele doua declaratii de mai sus, care apartin a doi evrei,
unul Dr. Oliver Lustig, care în studiul de 16 pagini afirma ca în România nu au
fost omorîti evrei, iar cela-lalt Dr. W. Filderman, presedintele Comunitatii
Evreilor din România, care recunoaste ca Antonescu a facut totul pentru a-i
salva pe evrei, cu declaratia românului Emil Constantinescu, Presedinte al
României, care le contrazice pe amândoua si afirma ca: “Orbiti de o pasiune
criminala, câtiva români s’au angajat sa aplice infamul proiect nazist al
solutiei finale.” Ati putea, domnule Presedinte, sa ne indicati vreo data,
vreun loc, vreun nume a celor “orbiti de pasiune criminala care au sacrificat
sute de mii de fiinte nevinovate ,… pe întreg întinsul României“, dupa cum
afirmati, date care sa sustina aceste afirmatii ale Dvs? Pe ce se bazeaza ele?
Pe ce v’ati sprijinit când v’ati încumetat sa aduceti aceasta nedreapta si
nespus de grava acuzatie propriului Domniei Voastre popor? Doar aveti o
pregatire profesionala care cere rigoare stiintifica în tot ce se spune si se
face, pe lânga faptul ca morala crestina interzice sa aduci acuzatii incorecte.
Apoi mai
departe spuneti: ” Sacrificul a sute de mii de evrei pe întreg cuprinsul tarii
apasa greu asupra inimilor noastre…. ” De unde ati scos, domnule Presedinte,
aceste sute de mii de evrei, când acelas Dr. W. Filderman citat mai sus,
împreuna cu directorul Institutului Central de Statistica al României, Dr.
Sabin Manuila, în brosura pe care au publicat-o împreuna în 1957 (Vezi
“Regional Development of the Jewish Population in Romania”, aparuta si în
Romanian Historical Studies, 1996), au ajuns la cifra de 15.000 “morti si
disparuti ” pe teritoriul Vechiului Regat, al Sudului Transilvaniei, pentru
Banat si Sudul Bucovinei. Deci 15.000 de morti si disparuti, (death and
missing) si nu “omorîti”, cum pe nedrept si cu atâta rea credinta o afirmati,
pentruca trebue sa stiti ca si evreii au avut dreptul sa moara de moarte
naturala sau de diferite boli ca si ceilalti “oameni” (goimi), nu numai
“omorîti”. In ce priveste “disparitia “, (missing), ea este doar o mare
specialitate a evreilor: asa cum au “aparut” la noi în secolul trecut si
începutul secolului acestuia cu sutele de mii, au“disparut ” din alte parti.
Insistam,
stimate domnule Presedinte, ca cifra de mai sus nu este data de niste ignoranti
si incompetenti în aceasta problema, ci de presedintele Comunitatii Evreilor
din România pe timpul razbo-iului, Dr. W. Filderman, si de Directorul
Institutului Central de Statistica al României, Dr. Sabin Manuila tot în acea
perioada, care nu pot fi contrazise de nimeni, ei reprezentând în aceasta
materie autoritatea suprema, pe care nici chiar Domnia Voastra, ca Prese-dinte
al României, nu o puteti face . Si doi dintre cei care martu-risesc adevarul,
adevar care pe noi românii ne apara, sunt evrei, în timp ce cel care-i
contrazice pe acesti doi evrei, prin declaratia sa ne acuza (absolut pe
nedrept) pe noi românii de crima, de omor a sute de mii de vieti nevinovate
(evreesti), este ROMÂN, este Românul devenit Presedintele nostru ales, spre
care s’au îndreptat toate nadejdile noastre de salvare din marele dezastru de o
jumatate de veac de guvernare comunista si neocomunista.
* * *
Cât priveste
pe evreii din Basarabia si Transnistria, cei 160.000 la care se refera în
continuare articolul din “USA Today” (vezi anexe), ca raspuns va dam:
• 1. Un
extras din brosura lui Filderman si Manuila, pag. 7, unde se spune: “Când în
vara anului 1941 au avansat armatele germana si româna si au recucerit
teritoriile rapite de Soviete, s’a constatat ca parte din populatia evreiasca a
fost evacuata de auto-ritatile sovietice si parte din evreii locali au fugit
voluntar la Rusi. Acesti evacuati si refugiati s’au dispersat si nu exista
multa evidenta despre ce s’a întâmplat cu ei (and there is no much evidence of
their subsequent wanderings)”.
• 2. Extras
din scrisoarea Maresalului Antonescu catre Dr. W. Filderman, în care gasim:
“Dupa cum v’am spus si verbal, am fost nevoit sa evacuez evreii din Basarabia
si Bucovina pentru ca din cauza oribilei lor purtari din timpul ocupatiei
acestor pamânturi românesti de catre Rusi, populatia era atât de îndârjita
împo-triva lor încât fara aceasta masura de siguranta ar fi dat nastere la cele
mai odioase pogromuri….”
Ca evreii
s’au purtat atât de odios la retragerea din Basarabia si Bucovina cum o afirma
Maresalul, ne-o atesta si extrasele din jurnalul personal al lui Carol al
II-lea, articolul lui Nicolae Iorga din “Neamul Românesc , 6 Iulie 1940, cât si
rapoartele sefilor de unitati militare în retragere din Basarabia si Bucovina,
rapoarte care au fost însumate apoi în Raportul Marelui Stat Major al Armatei
Române, adica date bazate pe cifre ale unor autoritati competente si nu soptite
la ureche de catre cei interesati ca România sa fie obligata sa recunoasca ca a
omorît evrei si în consecinta sa se oblige la plata ad infinitum a unor
despagubiri si pensii pretinsilor supravietuitori ai victimelor pretinsului
holocaust din România împotriva evreilor, asa cum de 40 de ani plateste
Germania Federala.
• 3.
Rapoartele Marelui Stat Major care priveau evacuarea din Basarabia si Bucovina
erau trimise si Regelui Carol al II-lea, care în jurnalul sau personal (Extras
din “Asa a început holocaustul împotriva Românilor”, de istoricul Gheorghe
Buzatu, aparuta în editura “Majadahonda” , Bucuresti, 1995) a consemnat:
La 29 Iunie
1940: “Excese de orice fel ale populatiei minoritare, mai ales evreii, care
ataca si-i insulta pe ai nostri; au fost ofiteri batjocoriti, unitati
desorganizate.”
La 30 Iunie:
” Incidente, mai ales cu populatia evreiasca, au avut loc pretutindeni. Din
aceasta cauza evacuarile în multe locuri au fost imposibile. S’au împuscat
functionari, s’au atacat chiar unitati militare.”
La 1 Iulie:
“Tot aceleasi stiri asupra exceselor si agresiunilor din partea evreilor si
comunistilor. Ele se fac mai ales asupra ofiterilor care sunt adesea batuti si
degradati.”
La 3 Iulie:
“Stirile din Basarabia sunt foarte triste. Astazi a fost ultima zi a evacuarii
si a fost hotarîta zi de doliu national. Evreii si comunistii s’au purtat
într’un mod oribil. Asasinatele si molestarile ma fac sa ma tem ca se vor
produce reactii primejdioase.
La 6 Iulie:
“Stirile din tara sunt îngrijoratoare; purtarea evreilor din Basarabia si
Bucovina a fost asa de rea cu ocazia evacuarii încât a provocat o reactie si o
îndignare care se mani-festa prin excese, asasinate, devastari.”
• 4. Cu
toata cenzura presei, ziarele au relatat scene din cursul evacuarii, insistând
asupra exceselor evreiesti. A excelat “Universul “, iar neîntrecutul Nicolae
Iorga s’a situat din nou în centrul atentiei opiniei publice nationale si
internationale cu nepieritorul sau articol publicat în “Neamul Românesc”, 8
Iulie 1940, sub titlul:
•
De ce atâta urã?
• “Se aduna
si cresc vazând cu ochii documentele si materialele, actele oficiale si
declaratiile luate sub juramânt.”
• “Inalti
magistrati si bravi ofiteri, cari si-au riscat viata ca sa apere cu puterile
lor retragerea si exodul românilor, au vazut cu ochii lor nenumarate acte de
salbaticie, uciderea nevinovatilor, lovituri cu pietre si huiduieli. Toate
aceste gesturi infame si criminale au fost comise de evreimea furioasa, ale
caror valuri de ura s’a deslantuit ca sub o comanda nevazuta.”
• “De unde
atâta ura?”
• “Asa ni se
rasplateste bunavointa si toleranta noastra?”
• “Am
acceptat acapararea si stapânirea iudaica multe decenii si evreimea se razbuna
în ceasurile grele pe care le traim. Si de nicairi o dezavuare, o rupere
vehementa si publica de ispravile bandelor ucigase de sectanti sangvinari.
Nebunia organizata împo-triva noastra a cuprins târguri, orase si sate.”
• “Fratii
nostri îsi paraseau copii bolnavi, parinti batrâni, averi agonisite cu truda.
In nenorocirea lor ar fi avut nevoie de un cuvânt bun, macar de o farâma de
mila. Sprijin cald si un cuvânt întelegator, fie si numai sentimental, ar fi
fost primit cu recu-nostinta. Li s’au servit gloante, au fost sfârtecati cu
topoarele, destui dintre ei si-au dat sufletul.”
• “Li s’au
smuls hainele si li s’a furat ce aveau cu dânsii, ca apoi sa fie supusi
tratamentului hain si vandalic. Românimea aceasta, de o bunatate prosteasca
fata de musafiri si jecmanitori, merita un tratament ceva mai omenesc dinpartea
evreimii, care se lauda pâna mai ieri ca are sentimente calde si fratesti fata
de neamul nostru în nenorocire”, îsi îâncheie profesorul Iorga dureroasa sa
rabufnire.
* * *
Ca
încheiere, pentru a sti cine va scrie aceste rânduri, va redau mai jos textul
citit în fata Camerei Deputatilor anul trecut, la sedinta din 1 Oct. 1996, de
catre Dr. Petre Turlea, deputat de Covasna, cu privire la actiunea dusa de
subsemnatul întru apararea drepturilor noastre în Transilvania:
“Mai Intâi
va prezint munca de o viata a unui român transilvanean stabilit în Statele
Unite si care este presedintele Asociatiei Românilor din Sudul Floridei, român
care si-a învestit toti banii în publicarea de carti istorice, carti care
atesta drepturile români-lor asupra tuturor teritoriilor pe care le locuiesc.
Printre altele a publicat lucrari de valoare incontestabila a lui Simion
Mehedinti, Zenobiu Pâclisanu, Romulus Seisanu, Gheorghe Bratianu, Alexan-dru Boldur,
Nicolae Iorga si altii. Toate aceste carti le-a trimis la mai mult de o mie de
biblioteci din aproape toate tarile, inclusiv biblioteci ale forurilor
legislative, umplând un gol în ceea ce priveste cunoasterea României în lume,
gol datorat nepasarii Statului român de ieri si azi. Cea mai raspândita carte
dintre acestea a fost “S.O.S. Transilvania, Impotriva revizionismului unguresc
cuibarit în Congresul American”, (Iata aceasta carte voluminoasa). Pentru
publicarea si raspândirea acestor carti autorul a cheltuit pâna în 1992 suma de
72.855 dolari, deci echivalentul de azi în lei cam 250 milioane.”
“Românul de
care v’am vorbit si care merita toata aprecierea si recunostinta noastra pentru
ceea ce a facut pentru cauza nea-mului românesc se numeste Traian Golea.”
Parintele
Calciu, în “Buletinul ” sau parohial din Septembrie 1996, încheie un reportaj
asupra unei actiuni a mele întitulat “Binecuvântare “, cu cuvintele:
“Dl Traian
Golea, cu modestele sale resurse financiare, a facut pentru România ceea ce
nimeni nu a facut, chiar daca au fost organizatii sustinute de administratia
americana, sau au fost întemeiate cu banii pe care i-au scos din România.
Dumnezeu sa-i rasplateasca devotiunea nelimitata pentru Ortodoxie, pentru
popo-rul român si pentru patria noastra.”
_____________________________________________________
12 Mai 1997
Cu deosebita
stima,Traian Golea
****
Nota
redacției 2018: Singura informație greșită din impresionanta misivă a lui
Traian Golea o constituie afirmația despre Emil Constantinescu că „este român”.
Din propria sa mărturisire, a fostului președinte, mama sa s-a născut într-o
familie de francofoni elvețieni expulzați din Elveția în Rusia pentru
activitate anarhistă, în slujba bolșevismului moscovit. Cei doi bunici
elvețieni erau evrei. Tatăl lui Emil Constantinescu a cunoscut-o pe mama
președintelui în Basarabia, de unde a adus-o în județul Argeș.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu