BOGDANIA DE ROMÂNIA-IONEL MARIN, FOCŞANI - CA FRUMOŞII ŞI FĂIMOŞII FURIOŞI NEBUNI AL MÂNDRELOR ORAŞE

BOGDANIA DE ROMÂNIA-IONEL MARIN, FOCŞANI-

~*~

Să fii sănătos prieten de o viață-

Ionel Marin-Bogdania de România, mare conştință dBucovina,

cu sângele pur, în sinfonia ciocârliei

pe alei cu tei înfloriți pentru rod de porumbei

şi de norod, în echilibru pe drod, sârmă,

mai cu seamă pentru sus de falnică nație, mamă, sub ticolor

de dragoste şi dor la curți Focşani de dragoste şi dor

cu munca-n spor de zor înalte încalțe, de idei, pe căi stelare silare şi drum-cale şi cărare lactee cu binele printre stele bonus Isus

mai presus de cuvinte, mai Iisus de moarte,

în lege, sânge de român, care nu se face nici apă sfințită,

deşi-i  bună, dragule, de leac şi-i lui Dumnezeu, bunului, pe plac,

în veşnicia grădiniilor Maicii preacurate născătoare ziditoare,

în rostul lor, întru răsarit de soare

cu binecuvântare de România noastră albastră profundă de zestre,

magna cum laude cu undă verde

laudator temporis acti,

cum ştii, că unde om e şi Dumnezeu e,

în culorile social-umane de comedie Onore Balzac,

cu adevăr şi viață-simetrie

de omenescă ecuație

în alchimie cu emoție,

în omenie

şi bunăcuvință-conştiința, în ştiință

de Românie,

de a fi om cu omenie pentru oameni sublimi cu inimimi pace şi pâni, în sfințenia păcii, în mâini

şi, în a muncii cu principii de Biblii.

~*~

PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE

CA FRUMOŞII ŞI FĂIMOŞII FURIOŞI NEBUNI AL MÂNDRELOR ORAŞE

~*~

În corola de minuni şi a nopții lumini,

în iubitor de viitor

la curți de dragoste şi dor,

în sus

şi sus române sus... nație Iisus sus:

patrie a limbii Eminesscu-Hristos, al patriei, în luminos a  limbii române, că frate Petre Prioteasa lumina din cuvinte, nu ni strivită, deşi Mircea Cărtărescu, în opera sa Levantul, opera omnia de România e un mare verde magna cum laude laudator temporis acti, un mai udă verde, mai verde de albastru Nichita Stănescu, mai deocheat şi dezinteresat, în ardoare sub teroare defăimat, că unii au căpiat şi l-au defăimat, deşi din contră se spune criticat, cebzurat, recenzat, c-ar fi un luminat,

aşa că: la ce să țuneți cont de misterele din catacombe,

care pe mine m-a întunecat ca nişte bombe care au explodat şi m-a întunecat sifisticat, în razbel cu-imens fluture, un sens, care mi-a dat în culori imens antrenant savant, dar, no! ce minunea minuni am şi eu cu el, că iubitor ca om cu păcat şi slăbiciuni om e şi el, aşa în povestea mea cu cine să-l compar pe el cu examenul lecție de istorie, care o dă şi el ca esență şi excelență, în România soare fără asemănare întru răsărit de soare cu binecuvântare, în drept de a candida la fericire, în/prin, România profundă şi mare, cu demnitate de templu pur şi simplu încalte cu viața ca o pradă în srenadă şi la paradă pe stradă, la care ca la soare te poți uita, dar ca un Darie răscola din 1907, n-o poți uita, uite-ne răul, dar nu ne uite binele niciidată, nu-i aşa?

Că bucureşteanu din Bucureşti, ca Eminescu dureros a grăit: -"Nu am crezut c-am să învăț să mor vreodată" şi era fără asemănare, din parcare, în România mare, dându-se de a dura cu aventura, nominalizat la premiu, dar Nobel premiul nu i la dat pentru că-i român de adevărat mucalit, dar prin cunoaştere pe sine s-a remarcat patrie limba română cu îndemână prin întregul ei ca teii-nfloriti pe alei din ziua dintâi, de început, cu lucru bine făcut nu puțin lucru, dar la premiat românii care ca pe Eminescu l-au defăimat egoist şi căpiat, ca şi cum ar fi fost tont şi nu savant Domn Savaot, deşi ca un înger, om cu caracter: Îngerul a strigat şi el zorab mâniat propriu cal a junghiat, că zicea Coşbuc mort de beat, că pe negură şi fulgerătură caii în baia Brăilei Fănuş Negu mură-n gură  din propria bătătură caii-şi fură entusiast artist şi bulversat curat murdar cu talanții nativ îmulțiți şi sfințit om potrvit şi iubit .

~*~

Pavel Rătundeanu-Ferghete