“An advance into a part
of Galicia and Bukovina is essential for the purpose of establishing contact
with Soviet Hungary"
Romania Magnifica
o on March
19th.1919, President Mihaly Karolyi had:
"...
informed the cabinet that in the judgement of
the government's military experts it would be only a matter of weeks
before the Russian Red Army would break through the Romanian lines and reach
the eastern boundaries of Hungary".
(R.L.
Tokes: "Bela Kun and the Hungarian
Soviet Republic"; New York; 1967; p. 132).
o Peoples
Commissar for Foreign Affairs, Bela Kun:
"The
reply of the Hungarian people to the ultimatum of the Entente demanding the
immediate and final surrender of Hungarian territory to the Romanian oligarchy
is the proclamation of a Dictatorship of the Proletariat",
(B.
Kun: Radio Message to the Workers of the
World, March, 23rd 1919; in: 0. Jaszi, ibid. p. 98).
o On April
22nd., 1919 Lenin himself cabled to the Soviet Russian Commander-in-Chief,
Joakhim Vatzetis:
“An advance
into a part of Galicia and Bukovina is essential for the purpose of
establishing contact with Soviet Hungary". (V.1. Lenin: Telegram to J. Vatzetis, April 22nd., in J
.M. Meijer; (Ed): "The Trotsky
Papers; 1917-1922", Volume 1; The
Hague; 1964; p.375).
o On April
25th., 1919, by-passing both Rakovsky and Vatzetis, the Political Bureau of the
Central Committee of the Russian Communist Party sent an order directly to
Antonov-Ovseenko, the Commander of the Ukrainian Front, to:
"Establish
direct contact with Soviet Hungary". (M. Gorky et al: "Istoriya
Grazhdanakoi Voiny" (History of the Civil War"); Volume 4; Moscow;
1959; p.71).
o On August
1st, a joint session of the Revolutionary Governing Council and the Central Committee
of the Socialist Communist party of Hungary was held.
Bela Kun
told the meeting that the position of
the "Soviet" Republic" was now hopeless:
"I have
been forced to come to this cold, sobering conclusion: the dictatorship of the proletariat has been
defeated, economically, militarily and
politically."
(B.
Kun: Speech to Joint Session of RGG and
CC of S-CPH; August 1st., l919 in: V. Bohm: "Ket Forradalom Tuzuben"
(In the Crossfire of Two Revolutions), Vienna; 1923; in: R.L.Tokes: "Bela Kun and the Hungarian Soviet
Republic" New York, 1967; p. 203).
• on May 30th., 1937, Kun was arrested by
the NKVD
• In 1989, the Soviet government announced
that Kun had been executed in the Gulag
on 29 August 1938
Surse:
INTERNET
"Istoria
ne ajută să cunoaştem trecutul, să înţelegem prezentul şi să credem în viitorul
României"
Ioan Lupaş
Valentin-Nicolae Bercă
"România
Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea
şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea
valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi
credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“Pe când
trupele detaşamentului generalului Dănilă Papp atacau dinspre est linia duşmană
dintre Turkeve şi Mezotür, pentru a o fixa şi a-i întârzia retragerea, dinspre
sud atacă trupele detaşamentului generalului Aristide Lecca pe trei coloane,
una spre Szolnok, alta spre Török Szt. Micloş şi a treia spre Mezotür. Grupul
înfrânge resistenţa duşmanului şi, în seara de 25 iulie, ajunge la 10 km
sud-est de Török Szt. Micloş, linia de retragere a inimicului.
Acum Ungurii
îşi dau seama că sunt definitiv înfrânţi şi înconjuraţi de toate părţile de
cercul Românilor, care îi strange foarte de aproape. O retragere generală, care
degenerează în panică, începe în seara zilei. Toate unităţile armatei maghiare
fug înspre podul dela Szolnok, aruncând în drum armele şi muniţiunile din
căruţe. Toată noaptea de 25-26 Iulie lungi coloane ungureşti trec în goană,
îmbulzindu-se spre pod şi pe pod într’o învălmăşeală de neînchipuit.
Când, în
dimineaţa zilei de 26 Iulie, coloanele româneşti reîncept înaintarea lor
concentrică, spre a urmări pe duşmanul bătut, ele nu mai întâmpină în calea lor
nicio armată duşmană, ci numai mormane imense de muniţiuni şi material de
războiu, părăsit pe loc sau aruncat în goana dezordonată.
După amiază,
divizia a 2-a de cavalerie e la Török Szt. Micloş şi Kenderes, divizia 1-a a
atins Tisa în faţa Szolnokului. Grupuri de inimici, care nu reuşiseră să se
strecoare spre pod, sunt capturate de trupele noastre.
Detaşamentele
înaintate ale diviziei 1-a iau dispoziţii de a trece podul şi a continua
urmărirea în direcţia Szolnok, dincolo de râu. Inimicul însă, în retragerea lui
disperată, aruncă în aer marele pod de fier de peste Tisa şi trupele noastre
sunt nevoite să se oprească.
Cu
prăbuşirea podului de peste Tisa dela Szolnok, se prăbuşeşte definitiv şi
îndrăzneaţa încercare a Ungurilor de a ne răpune. Bătălia de pe Tisa se
sfârşia, după şapte zile de lupte cumplite, cu înfrângerea totală a Ungurilor.
În ziua de 26 Iulie, duşmanul era complect asvârlit peste Tisa, atât în
regiunea Tokay, cât şi la Szolnok. Întreg malul stâng al râului era din nou în
stăpânirea ostaşilor noştri.
Armata
română din Transilvania repurtase o biruinţă strălucită şi binemeritată. Întreg
mecanismul armatei a funcţionat de minune: concepţia comandamentului superior,
transporturile unităţilor, colaborarea camaraderească a armelor, legăturile
dintre unităţi şi, mai presus de toate, avântul şi eroismul soldatului, tot aşa
de neobosit şi de decis, cum era cu trei ani înainte.
Bătălia de
la Tisa constitue una dintre etapele epocale ale milenarului proces dintre
Unguri şi Români. Legenda povesteşte că, mai mult de o mie de ani înainte,
voevodul român Gelu apărase cu eroism porţile pământului românesc dinaintea
puhoiului asiatic al Maghiarilor năvălitori şi murise, cu moarte de viteaz, pe
malul Căpuşului. Înfrângerea legendarului voevod pecetluise căderea Ardealului
într’o robie care va dura o mie de ani. De astă dată lanţurile se rupeau
definitiv. Pe malurile Tisei, naţiunea română îşi lua revanşa în chipul cel mai
strălucit. Bătălia dela Tisa aruncă pe cotropitor afară din pământul pe care-l
ţinuse robit, aducea libertatea în plaiurile Ardealului şi venea să adauge o
creangă nouă în cununa de lauri a ostaşului român.”
IZBÂNDA
Cap. II
BĂTĂLIA DE PE TISA
20-26 IULIE 1919
ISTORIA RĂZBOIULUI
PENTRU ÎNTREGIREA ROMÂNIEI
1916-1919
VOLUMUL III
CONSTANTIN KIRIŢESCU
EDITURA CASEI ŞCOALELOR
ATELIERELE “CARTEA ROMÂNEASCĂ”,
BUCUREŞTI
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România
Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea
şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea
valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi
credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
“Dela Turtucaia, la Budapesta!
A fost lung
drumul şi obositor, ca toate drumurile ce merg în suişuri, presărate la tot
pasul cu piedici ce trebuiesc ocolite, ori împinse la o parte. Dar ajunşi pe
culme, ce privelişte măreaţă! Ce prăpăstii înfiorătoare lăsate în urmă, ce
colţi râpoşi trecuţi!
Dela
Turtucaia, la Budapesta...
Este drumul
dela înfrângere la biruinţă, dela umilire la mândrie, dela catastrofa ce
ameninţa viitorul unui neam, până la sărbătoarea măreaţă a învierii.
Cele din
urmă şiruri au trecut. E seară. Bulevardul Andrassy se goleşte încetul cu
încetul. Tăcută mulţimea maghiară se împrăştie cu inima grea, cu mintea
îmbulzită de gânduri şi sentimente potrivnice. Bucuria mântuirii de visul rău
al tiraniei roşii se amestecă cu amărăciunea orgoliului naţional călcat în
picioare. Iar armata cuceritoare se îndreptează spre cazărmile ungureşti cu
conştiinţa împlinirii uneia din cele mai grele şi covârşitoare misiuni.
Soarele
apunea, presărând o pulbere aurie peste turnurile şi cupolele metropolei
maghiare. Deasupra cetăţuii lui Soliman, deasupra Burgului habsburgic, deasupra
Parlamentului şovinismului unguresc, fluturau falnic culorile naţionale ale
steagului românesc.
Se sfărşise
o zi mare. O zi care va rămâne în istoria neamului, strălucind cu lumina ei
orbitoare peste veacuri.
Budapesta a
fost cucerită de armata românesacă!
Eram, între
toţi aliaţii noştri, singurii, pe cari Dumnezeu îi învrednicise să cucerească
prin luptă capitala duşmanului lor de căpetenie. Ceeace nu fusese îngăduit
marilor noştri prieteni, ne fusese nouă, celor mici şi crud încercaţi.
Ne-a fost
dat nouă, urmaşii iloţilor valahi, să avem satisfacţia supremă de a răsbuna
umilinţele şi suferinţele atâtor generaţii de strămoşi, să putem intra ca
stăpâni în capitala trufaşului opresor, şi, ţinându-l îndoit subt genunchiul
nostru, să-l silim să recunoască venirea vremurilor nouă
“Când
visurile sunt întrupate, iar nedreptăţi de veacuri răsbunate”.”
4 AUGUST
1919
INTRAREA
ROMÂNILOR ÎN BUDAPESTA
CAPITOLUL
III
ROMÂNII LA
BUDAPESTA
ISTORIA
RĂZBOIULUI PENTRU ÎNTREGIREA ROMÂNIEI
1916-1919
VOLUMUL III
CONSTANTIN
KIRIŢESCU
EDITURA
CASEI ŞCOALELOR
ATELIERELE
“CARTEA ROMÂNEASCĂ”, BUCUREŞTI
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29
Cu respect,
Valentin-Nicolae
Bercă
"România
Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea
şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea
valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi
credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu