Enciclopedia SCRIITORI din GENERAȚIA 2000 - Opiniile lui Vasile BELE

 

VASILE NICOLAE, ENCICLOPEDIA SCRIITORI DIN GENERAȚIA 2000, VOL. I

ȘTIRI

de Vasile BELE

 

„NU POȚI SCRIE POEZIE, DACĂ NU TRĂIEȘTI POEZIE” – Nichita STĂNESCU

 

ENCICLOPEDIA SCRIITORI DIN GENERAȚIA 2000, VOL. 1,

 

Editura UZP – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, București, 2020, ISBN 978-606-9654-37-8, pag.686, coordonator Nicolae VASILE, cu o PREFAȚĂ – PRIVIRE PARȚIALĂ ASUPRA LITERATURII ÎNCEPUTULUI DE SECOL ȘI MILENIU, pag.7-12, semnată de către Victor ATANASIU, din care fac parte și eu, a ajuns la destinatar.

 

Victor ATANASIU, în cuvântul său, notează: „Prezentul dicționar, al cărui conținut și concepție de alcătuire le-am aflat și eu după întocmirea cărții, este o expresie a unei mentalități cu îndelungată tradiție în literatura noastră. Pentru Mihail Kogălniceanu beletristica națională începea de la DACIA LITERARĂ, pentru Titu Maiorescu odată cu DIRECȚIA SA NOUĂ, pentru Eugen Lovinescu cu literatura promovată la revista și cenaclul său. Neavând în jurul său o veritabilă mișcare literară, George Călinescu s-a străduit să impună și efectiv a impus o perspectivă a sa asupra literaturii române. Deși a fost comentatorul esențial al operelor apărute în câmpul beletristicii naționale din 1960 încoace, Nicolae Manolescu, a preferat, și el, să se pună de la un punct încolo în fruntea unei direcții noi, anume cea a postmodernismului”, pag. 7.

 

O recunoaștere a muncii literare! ENCICLOPEDIA SCRIITORI DIN GENERAȚIA 2020, VOL. 1, se mai bucură de un CUVÂNT ÎNAINTE, pag.13-14, semnat de Nicolae VASILE, coordonator proiect, ce răspunde unor întrebări, gen: „Ce reprezintă acest proiect?”, „Cum se realizează proiectul?”, ,,Ce se așteaptă de la proiect?”. Răspunde coordonatorul proiectului, Nicolae VASILE: ,,Prin metodele vechi de lucru, este imposibil de cuprins multitudinea de creații artistice, de construit ierarhii exhaustive, de promovat artiști la nivel național și internațional. Iată de ce, proiectul SCRIITORI DIN GENERAȚIA 2000 este conceput conform următoarelor principii:

 

– este un proiect jurnalistic, nu literar;

 

– este un proiect care nu se vrea exhaustiv;

 

– este un proiect deschis, care crește pe măsură ce despre cât mai mulți scriitori din această generație sunt realizate, de către scriitori și publiciști consacrați, profiluri de autor, care să respecte condițiile minimale de lucrări publicate și referințe critice”, pag. 13.

 

„Proiectul nu urmărește ca, prin tipărire, să devină un produs de raft de bibliotecă, ci să fie un instrument de lucru, util în mai multe direcții:

 

– să fie o bază de date de pornire pentru… studenți, masteranzi, doctoranzi, critici și istorici literari;

 

– să ajute la promovarea scriitorilor în societate, dar și la cunoașterea reciprocă a acestora, care continuă să creeze literatură și într-o epocă mai puțin propice”, pag. 13.

 

Munca la această ENCICLOPEDIE, cred că a fost imensă. Prezint în cele ce urmează, întregul colectiv de autori al acestei enciclopedii: Nicolae VASILE, Mihai STAN, Antoneta RĂDOI, Ionel MARIN, Victor PETRESCU, Nicolae TOMA, Geo CĂLUGĂRU, Gheorghe A. STROIA, Eugenia DUȚĂ, Cristian Petru BĂLAN, Nicu DOFTOTEANU, Mariana GURZA, Nicoleta LEPĂDATU, Viorel MARTIN, Viorica POPESCU-COJOCARU, Ion POPESCU-TOPOLOG, Al. Florin ȚENE și Victor ATANASIU.

 

Nicolae VASILE, mai semnează articolul DESPRE CREAȚIE ȘI CREATORI ÎN EPOCA 2000, pag. 15-18, în care scrie: „Având în vedere interminabilele discuții, nu numai la noi, ci oriunde, despre cât de mult producem cultură, consumăm cultură, trăim cultură etc., mi-am propus să analizez fenomenul cultură, ca obiect al producerii și comunicării. … Înainte de 1989 fenonenul cultural, puternic instituționalizat și controlat de puterea comunistă, ca oricare altele, de altfel, stătea prost la volum, dar bine la calitate, cu excepția 《creațiilor dedicate conducătorilor de partid și de stat》care, orice ar spune criticii epocii respective, nu reprezentau o majoritate cantitativă a producției culturale de atunci. … După 1989, am avut libertate, avem libertate, inclusiv la producerea de cultură! … Este greu! Înainte erau o mie de artiști și o sută de critici, azi sunt o sută de mii de artiști și o mie de critici. … Ce îi face pe creatorii de azi să producă, deși nu castigă? Cred că cel mai bun răspuns ar fi: TRĂIREA” pag. 15, subcapitol – CULTURA CA TRĂIRE.

 

Lucruri extrem de interesante, de certă valoare aflăm și din subcapitolele CULTURA CA MESAJ, EMISIA DE CULTURĂ și TRANSMISIA DE CULTURĂ, din care vă rog să îmi mai îngăduiți un citat: „Schimbarea sistemului politic dublată de evoluția tehnologică au condus la un mecanism de promovare a culturii spre public cu totul diferit față de ce se întâmpla înainte de 1989. A crescut numărul de expoziții, de case de filme, de televiziune, de posturi de radio, de edituri, de reviste, de cenacluri etc. și, cu toate acestea, percepția publică este de scădere a prezenței și rolului culturii în societate”, pag. 17.

 

Dacă ar fi să mă refer la „modul de construcție”, al acestei enciclopedii, aș zice că are 3 secțiuni/capitole: (Cap.1) GRUPĂRI LITERARE, pag. 19-84, și (Cap. 2) DESPRE AUTORI, pag. 85-667, (Cap. 3), DESPRE COORDONATORUL ENCICLOPEDIEI, pag. 668-680 și un INDEX DE NUME.

 

La secțiunea GRUPĂRI LITERARE, sunt menționate, (în ordinea includerii în volum):

 

– GRUPAREA LITERARĂ ARMONII CULTURALE, pag. 21-27.

 

„Armonii Culturale, revistă universală de creație și atitudine culturală, este deschisă tuturor celor care se dovedesc a fi de bună-credință și ale căror contribuții aduc un plus de valoare în literatura și cultura contemporană românească”, pag. 21.

 

„Cultura reprezintă zidul de apărare a omului de lumea urâtă și schimonosită din afara lui”. Constantin NOICA

 

– GRUPAREA LITERARĂ BIBLIOTHECA – LITERE – SOCIETATEA SCRIITORILOR TÂRGOVIȘTENI, pag. 28- 41. „Revista 《Litere》, 《Societatea Scriitorilor Târgoviște》, prin Editura Bibliotheca, au creat o nouă entitate literară pe care criticul George Toma Veseliu a numit-o fericit Continuatorii Școlii literare și artistice de la Târgoviște. O dovedește acad. Mihai Cimpoi în 《Anatomia ființei. Promoția de azi a Școlii literare și artistice de la Târgoviște 》”, pag. 30-31.

 

„Oamenii sunt păsări cu aripile crescute înăuntru” – NICHITA STĂNESCU

 

– GRUPAREA CULTURALĂ BOGDANIA, pag. 44-54. „Pornind de la rostul și sensul vieții am ajuns la concluzia că actul de cultură are un rol important în construirea altarului tainic din suflet, în desăvârșirea spirituală a omului. Fără educație, cultură, credință nu se poate făuri un viitor strălucit, o viață liberă și fericită în glia strămoșească”, pag. 42 (Istoric).

 

– GRUPAREA LITERARĂ – CONVORBIRI LITERAR-ARTISTICE, pag. 55-75.

 

– GRUPAREA LITERAR ING, pag. 76-83. „În prima zi din luna aprilie considerată de români drept «Ziua păcălelilor», în anul 2013, un grup de ingineri entuziaști, pensionari în majoritate, au hotărât să păcălească timpul care fuge ireparabil, constituind Cercul Literar al Scriitorilor Ingineri din AGIR, sub denumirea de Literar ing. Inițiativa era menită să susțină activitatea și imaginea inginerească din România și prin alte mijloace decât cele pur profesionale, pentru dezvoltarea dimensiunii culturale a personalității inginerului”, pag. 76.

 

Secțiunea DESPRE AUTORI, pag. 85-680, este cea mai „consistentă”, din acest volum. Aici sunt incluși 72 autori. Iată-i, dragii mei, în ordinea includerii:

 

– George Titus ALBULESCU, pag. 87-93, profil literar realizat de Antoneta RĂDOI, „Un cronicar cu un condei rafinat, scriitorul dezvăluie cititorilor toate amănuntele despre turneul final de la Euro 2000”, pag.93, „A creionat cu talent întreaga competiție care se află la start, în Hexagon”, pag. 92;

 

– Elena ANGHELUȚĂ BUZATU, pag. 94-101, profil literar realizat de Antoneta RĂDOI, „Poeziile (n.r. E. A. BUZATU) conțin o mare doză de înțelepciune dobândită și trăită plenar, pe care autorea o pradă mai departe, ca o ștafetă olimpică, purtată de maratonist”, pag. 99;

 

– Elena ARMENESCU, pag. 102-110, profil literar realizat de Nicolae VASILE, „Pentru doamna Elena Armenescu, medic și apreciat poet, deopotrivă, cea mai de preț menire este iubirea. Iubirea Impărătească. Această cunună a cununilor transpare într-un poem, inspirație divină, contemplație prin transcendere, în modulații armonice și patos incantatoriu”, pag. 105;

 

– Liliana BADEA-CÂRSTEA, pag. 111-119, profil literar realizat de Nicolae TOMA, „Deși și-a ales meseria de inginer IT, sufletul ei erupe din când în când în versuri frumoase de o profunzime rară, devenind o voce importantă în lirica feminină a literaturii române de după 2000”, pag. 111;

 

– DOINA BÂRCĂ, pag. 120-125, profil literar realizat de Nicolae VASILE, „Poezia Doinei Bârcă, este un balsam pentru suflet, prin sinceritatea sentimentelor, prin discursul artistic, liric, emblematic, princredința în frumosul din om și aduce universului uman, civilizației iubirii un imn ce străbate ca un filon de aur din adâncimi de curățenie sufletească, toată cumințenia acestui înțelept pământ”, pag. 121;

 

– Petre Gheorghe BÂRLEA, pag. 126-129, profil realizat de scriitorul Mihai STAN, „Rod al unei informări de detaliu, dublată de lungi stagii meditative pe marginea subiectului în discuție, cercetarea profesorului Bârlea se dovedește a fi cea mai reușită sistematizare a studierii latinei creștine”, pag. 129;

 

– Cristian Petru BĂLAN, pag. 130-145, profil realizat de Ionel MARIN, „(…) C. P. Bălan, artist plastic patriotic și religios, este un poet dramatizant expresionist care se roagă pentru resurecția virtuților naționale și pentru înlăturarea răului abătut peste ai săi (…)”, pag. 134;

 

– VASILE BELE, pag. 146-157, profil realizat de Nicolae VASILE, „Poetul, pentru că vorbim în cazul lui Vasile Bele de un poet autentic, pleacă de la creștinism spre lirică. Poemele cuprinse în carte au un caracter eminamente livresc”, pag. 151;

 

– Corin BIANU, pag. 158-162, profil realizat de Victor PETRESCU, „(…) poetul caută să obțină o dreaptă cumpănă între vremelnicie și eternitate, între parte și întreg, între relativ și absolut”, pag. 161;

 

– Violeta BOBOCEA, pag 163-171, profil realizat de Nicolae TOMA, „Autoarea își propune întrebări și le transmite cititorului. Câte visuri, tăceri și aspirații se pot aduna într-o viață trăită cu intensitate, optimism și speranță”, pag. 166;

 

– Adrian BOTEZ, pag. 172-182, profil realizat de Nicolae VASILE, „Adrian Botez este, fără doar și poate, cel mai original poet pe care mi-a fost dat să-l cunosc, răsfoind/răscolind prin ceasloavele prăfuite, dar și cele de ultimă oră ale liricii românești”, pag. 175;

 

– Silvia BUDESCU, pag. 183-192, profil realizat de Eugenia DUȚĂ, „Mărturisesc că în tot ce am scris este o parte din mine, aceea care s-a născut în spatele nemilos al umbrei de care m-am temut”, pag.183;

 

– Elena BUICĂ-BUNI, pag. 193-205, profil realizat de Gheorghe A. STROIA, „Mesagerul cu fidelitate de pasăre călătoare care se întoarce cu fiecare primăvară la cuibul știut de sub cer, a venit. Se numește Elena BUICĂ și este purtătoare de lumină”, pag. 197;

 

– Dumitru BUȚOI, pag. 206-214, profil realizat de Nicolae VASILE, „Iubitor de oameni și indrăgostit de ceea ce face alături de aceștia, D. Buțoi, are curajul de a zugrăvi în cuvinte chipurile celor ce scormonesc adâncurile pentru a aduce Lumina din pământ”, pag. 208;

 

– Mihaela Mariana CAZIMIROVICI, pag. 215-219, profil realizat de Nicolae VASILE, „Strigătul este rodul unei negări, renegarea strigătului este o renegare a negării, care în cel mai simplu exercițiu de logică binară înseamnă afirmare”, pag. 219;

 

– Geo CĂLUGĂRU, pag. 220-226, profil realizat de Nicolae VASILE, „Poetul G. Călugăru rămâne un îndrăgostit de locurile natale, de satul pitoresc, de puritatea vieții meditative închibate contemplației naturii și prețuirii nobilelor afecte”, pag. 222;

 

– Maria CIOBOTARIU, pag. 227-234, profil realizat de Viorica POPESCU-COJOCARU, „Poezia doamnei M. Ciobotariu aparține prin structură și stil modernismului clasic, riscând o paradigmă care o delimitează pe poetă re cele două extreme, avangarda și post modernismul”, pag. 230;

 

– George COANDĂ, pag. 235-242, profil realizat de Mihai STAN, „(…), în esență, este un nonconformist față de sine, mai exact spus față de sinele său liric aflat mereu în căutarea expresiei ideale, dar și față de arhiva lirică a poeziei în general”, pag. 240;

 

– Marina COSTA, pag. 243-249, profil realizat de Antoneta RĂDOI, „Capacitatea romancierei de a îmbina caracteristicile necesare supraviețuirii în momente critice, în clipe de mare tebsiube și durere în fața morții, cu intarsii de mare intensitate emoțională în fața iubirii, pe fondul foarte bine dezvoltat al datelor despre comunitatea mexicană, dar și abilitatea de a ține sub lupă un număr mare de personaje conving”, pag.248;

 

– Cristina CREȚU, pag. 250-257, profil realizat de Antoneta RĂDOI, „Sensibilitatea dată de maximum, până la a face dureroasă atingerea cu lumea din jur, este probabil esența scrisului C. Crețu”, pag. 252;

 

– Nicoleta CRISTEA IFRIM, pag. 258-262, profil realizat de Antoneta RĂDOI, „Povestitoare înnăscută, N. Cristea Ifrim, în mai toate cărțile ei, redă stări de fapt autentice, cu o savoare lingvistică ce-ți 《gâghilă 》auzul, uneori plăcut, alteori mai puțin plăcut”, pag. 259 ;

 

– Aura DAN, pag. 263-269, profil realizat de Antoneta RĂDOI, „Versurile Aurei Dan arată o structură de sensibilitate ce topește elementul concret și contondent într-o idee mai înaltă sau într-un sentiment”, pag. 264;

 

– Florentina DANU, pag. 270-277, profil realizat de Gheorghe A. STROIA, „Sunt un om cu bune și cu rele, un simplu trecător prin viața mea, prin gândurile și dorințele mele de la primul strigăt al vieții până la cel din urmă”, pag. 270;

 

– Simona DOBRIN, pag.278-283, profil realizat de Antoneta RĂDOI, ,,Cred că S. Dobrin nu poate trăi fără poezie. Citind, mi-am dat seama că poezia e parte integrantă a vieții ei. Simte și trăiește poezia, și face, din viața ei de zi cu zi, poezie! Iubește frumosul, iar frumosul e… poezie!”, pag. 279;

 

– Nicu DOFTOREANU, pag. 284-288, profil realizat de Nicolae VASILE, „După ce autorul a decis ca toate poeziile și cărțile publicate să poarte numele de tangouri, (…) acesta caută să ne convingă de magia și frumusețea pasului înapoi, specific acestui dans. Suntem tot timpul tentați, îndemnați, educați, chiar forțați, să facem doar pași înainte”, pag.285;

 

– Eugenia DUȚĂ, pag. 289-301, profil realizat de Nicolae VASILE, „Autoarea are putere de observație, știe să creeze și să pună în mișcare o mulțime de caractere, desenează spații și comunități, într-o proză dinamică și fără caracteristicile obișnuite ale așa zisei 《proze feminine》”, pag. 297.

 

– Gheorghe DUȚĂ-MICLOȘANU, pag. 302-310, profil realizat de Eugenia DUȚĂ, „Pare un haiduc-vânător din vremurile imemoriale, dar el nu este decât vânător de cuvinte… Iubirea față de poezie îl va purta în nemoarte, ducându-ne cu el și pe noi, ceilalți”, pag.305.

 

– Silvan G. ESCU, pag. 311-319, profil realizat de Antoneta RĂDOI, „Profunzimea, zbaterea fizică, zbuciumul sufletesc, acuitatea reflecției sunt principalele trăsături ale literaturii domnului Silvan G. Escu”, pag. 319.

 

– Dan FLORICĂ, pag. 320-329, profil realizat de Nicu DOFTOREANU, „Poetul pune pe picior de egalitate vechimea civilizației sumeriene cu cea revelată de tăblițele de la Tărtăria, dacă nu cumva ultima este ceva mai veche”, pag. 328.

 

– Ion GANEA-CHRISTU, pag. 330-335, profil realizat de Nicolae VASILE, „Abordează o paletă de extindere maximă, de la profunzimea domeniului la superficialitatea sa practică, de cele mai multe ori, aceasta din urmă fiind și singura formă care îi aduce și ceva beneficii materiale”, pag. 331.

 

– Dan GÎJU, pag. 336-341, profil realizat de Mihai STAN, „Pentru Dan Gîju, poezia este o mirabilă stare de fascinație,dar și de mărturisire, el nu caută cu obstinație absurdă formele experimentale care ar trebui să rupă 《gura târgului》, îi repugnă, ceea ce nu-l împiedică să ofere spectacolul unor versuri arhitecturizate ingenios”, pag. 340.

 

– Nina GONȚA, pag. 342-349, profil realizat de Antoneta RĂDOI, „O proză interesantă și captivantă scrie Nina Glonța, în romanul de tip carte-mărturisire, cu titlul Memorii bolnăvicioase, care atrage atenția cititorului fiind pus în fața unei situații dramatice din viața autoarei”, pag. 346.

 

– Mihail GRĂMESCU, pag. 350-363, profil realizat de Ionel MARIN și Beatrice KISELEFF, „Scriitorul Mihail Grămescu ne ajută să conștientizăm, prin opera sa, că există în noi ceva mai mult decât noi înșine. Este un dincolo care ne purifică și ne eliberează. Este geniul etern al poeziei”, pag. 358.

 

– Grigore GRIGORE, pag. 364-367, profil realizat de Victor PETRESCU, „Autor cultivat și rafinat, practică poezia ca pe un exercițiu spiritual de autodesăvârșire, scriind deopotrivă în vers clasic și modern cu o evidentă vocație pentru expresia lapidară, pendulând între rostire și tăcere”, pag. 366.

 

– Florin GRIGORIU, pag. 368-375, profil realizat de Nicolae VASILE, „Scrie poezie, proză, memorialistică, note-eseuri literare, cronici literare, note umoristice, reportaje literare, articole sociale, culturale, prefețe și postfețe de cărți, îngrijește apariția unor antologii, volume diverse, inițiază antologii, anchete literare”, pag. 368.

 

– Vasile GROZA, pag. 376-383, profil realizat de Ionel MARIN, „… este un scriitor prolific, cunoscut în România, autor a numeroase volume de poezie, proză, teatru, romane, epigrame și literatură pentru copii”, pag. 378.

 

– Dori LEDERER, pag. 384-389, profil realizat de Antoneta RĂDOI, „Poezie la cote înalte. Stihuri bine dozate, în care-și găsesc locul toate manifestările, în toate stilurile posibile, într-o ritmicitate aproape perfectă. Nu te saturi să lecturezi”, pag. 387.

 

– Ioan MAFTEI-BUHĂIEȘTI, pag. 390-395, profil realizat de Geo CĂLUGĂRU, „Iubirea este pentru autor un sentiment întemeietor din care se nasc ființele, ideile, visurile”, pag. 392.

 

– Ionel MARIN, pag, 396-406, profil realizat de Nicolae VASILE, „Ca un scriitor devotat pasiunii, Ionel MARIN, venerează limba română ca pe o regină. Regina graiului străbun, limba română, moștenitoarea limbii dace, a rămas și va fi întotdeauna lumina sufletului românesc. Limba română este hrana cea vie, lăsată de Dumnezeu, românilor și urmașilor lor, pe veșnicie”, pag. 402.

 

– Ion MĂRCULESCU, pag. 407-410, profil realizat de Mihai STAN, „Ca om înzestrat pentru simplitate în elementele de sensibilizare autorul are suficiente resurse să scoată din amănunte anodine o nouă scriere dedicată chiar lor. Principiul unificator rezidă în câteva elemente de excelentă autoportretistică”, pag. 409.

 

– Nicolae MĂTCAȘ, pag. 411-425, profil realizat de Ionel MARIN, „Nicolae Mătcaș s-a manifestat încă în anii 1987-1988, când abia se pregăteau, se plămădeau – în condițiile unei opoziții active, de cele mai multe ori perfide – istoricele hotărâri ale fostului Soviet Suprem în problemele limbii”, pag.414.

 

– Eugenia MIHU, pag. 426- 435, profil realizat de Nicolae TOMA, „Mereu are grijă față de ființa ei, față de sufletul cititorului contemporan dar și față de spiritul clasicilor pe care îi iubește, această poetă face pas cu pas către o calitate din ce în ce mai mare din punct de vedere semiotic și estetic”, pag. 429.

 

– Marius Daniel MIHU, pag. 436-444, profil realizat de Nicolae VASILE, „Prin urmare, avem de-a face cu un volum masiv, neobișnuit pentru stadiul acesta de afirmare, care conține versuri redactate în stil clasic, cu ritm și rimă, la care ține, dar pe care uneori le elucidează, furat de fluxul ideilor”, pag. 437.

 

– Constantin MIRONESCU, pag. 445-453, profil realizat de Nicolae VASILE, „… a scris pentru el însuși, așa cum a simțit, fără să aibă modele sau vreun anumit crez poetic. Poezia a fost hrana lui spirituală”, pag. 445.

 

– Gheorghe MIZGAN, pag. 454- 461, profil realizat de Nicolae VASILE, „Fără a încerca să imite pe cineva, Gheorghe Mizgan, scrie cu o sensibilitate și emoție care exclud din start cotidiana noastră preocupare de-a etapa cu orice preț”, pag. 458.

 

– Florica MUNTEANU-CUC, pag. 462-470, profil realizat de Nicolae TOMA, „Îndrumătoare ca lumina unei lumânări, poezia Floricăi Munteanu (Cuc), dă naștere unor valuri de vibrații benefice nouă, celor atât de încercați de ispite”, pag. 463.

 

– Milena MUNTEANU, pag. 471-478, profil realizat de Gheorghe A. STROIA, „Pentru Milena Munteanu, un scriitor erudit, înzestrat cu un talent aparte, călătoriile reprezintă o modalitate de a interacționa cu lumi ori destinații neexplorate, de a le prezenta într-o manieră proprie și personală, trecute prin filtrul său analitic, dar îmbogățite prin sensibilitatea sa specială”, pag. 478.

 

– Corneliu NEAGU, pag. 479-485, profil realizat de Mariana GURZA, „Temele fundamentale din poezia lui Corneliu Neagu vin, cu precădere, din viziunea autorului asupra curgerii imuabile a timpului, concretizată în amintiri, regrete, iubiri împlinite sau ratate, speranțe”, pag. 479.

 

– Maria NICULESCU, pag. 486-495, profil realizat de Nicolae VASILE, „În opera mea literară, poezia ocupă un loc foarte important. Trăiesc cu, prin și pentru poezie. Poeziile mele sunt dedicate copiilor, familiei, colegilor, prietenilor, scriu pentru Mama Natură, pentru țară, dar mai ales pentru Dumnezeu”, pag. 486.

 

– Vali NIȚU, pag. 496-499, profil realizat de Mihai STAN, „Avem a face cu o poezie și modernă și autentică, în cel mai propriu sens al noțiunii. Se mai poate cita încă și încă (spre folosul general), dar cred că am reușit să fiu convingător în temeritatea mea personală”, pag. 498.

 

– Victor PETRESCU, pag. 500- 507, profil realizat de Mihai STAN, „Înzestrat cu vitalitate fizică și intelectuală, cu spirit constructiv și cordial, Victor Petrescu, încununează calități care dau sens unei vieți și unei cariere, le împlinesc și le conferă caracterul exemplar”, pag. 507.

 

– Viorica POPESCU-COJOCARU, pag. 508-513, profil realizat de Ion POPESCU-TOPOLOG, „Poezia doamnei Viorica POPESCU – înflorind prețioase virtuți miniaturale – dă semnele exercițiului poetic profesionist. Prin el vocabularul surprinde sintagme scânteietoare, într-un limbaj apropiat mai degrabă de forma sentințelor”, pag. 512.

 

– Liliana PUȘCAȘU-RAVAR, pah. 514-523, profil realizat de Nicolae TOMA, „Liliana Pușcașu-Ravar trăiește în poezia ei care a devenit, după România, al doilea leagăn de respirație, ea întrebându-se, adesea, nu ce e viața, ci ce nu este… Autoarea tânjește după locurile sale natale, acele locuri, în care luna amiroase a pelin, acolo unde pe vremuri degusta dulceață luminii, din ochii părinților săi, acolo unde 《mătrăgunile se cred flori și poete》”, pag. 515.

 

– Georgeta RADU, pag. 524-529, profil realizat de Antoneta RĂDOI, „Poezia Georgetei Radu are tot ce-i trebuie, are rimă, ritm, măsură, autoarea utilizând cu ușurință toate formele stilistice trebuincioase curgerii lirice, muzicalității poetice”, pag. 527.

 

– Antoneta RĂDOI, pag. 530-537, profil realizat de Nicolae VASILE, „Antoneta Rădoi are darul scrisului neprefăcut, sincer și al vederii cinematografice esențiale. Acestora se adaugă experiența vieții artistice picturale, a trăirii pe cont propriu într-un magazin cu obiecte de artă și într-o lume a publicațiilor diverse, inclusiv a cărților și revistelor literare, știind facerea și desfacerea acestora, orgoliile, bețele-n roate”, pag. 533.

 

– Eliza ROHA, pag. 538-545, profil realizat de Antonela RĂDOI, „Eliza Roha a debutat târziu, iar cariera narativă s-a concentrat, numai în câteva decenii, într-o bibliografie copleșitoare prin amplitudinea viziunii sociale, prin mobilitatea mediilor de referință și profunzimea analizei psihologice”, pag. 540.

 

– Melania RUSU CARAGIOIU, pag. 546-551, profil realizat de Nicolae VASILE, „Iubesc oamenii, năzuințele lor, gingășia copiilor și le dăruiesc tot ce pana mea a reușit să aștearnă în poezie și proză pentru mari și mici”, pag. 549.

 

– Florentin SMARANDACHE, pag.552-563, profil realizat de Ionel MARIN, „Dr. Florentin Smarandache a inițiat curentul de avangardă numit PARADOXISM și este considerat părintele 《paradoxismului》în literatură”, pag. 552.

 

– Mihai STAN, pag. 564-570, profil realizat de Victor PETRESCU, „Mihai Stan este un prozator care se pliază cu ușurință pe aproape orice tehnică de redactare literară. Scrie în stil alert, dezinvolt, niciodată zgârcit cu digresiunile, uneori convulsiv”, pag. 570.

 

– Gabriela STANCIU PĂSĂRIN, pag. 571-581, profil realizat de Eugenia DUȚĂ, „Între 1973-1978 începe să scrie câteva romane care rămân neterminate, dar și versuri și proză scurtă”, pag. 571.

 

– Emil STĂNESCU, pag. 582- 585, profil realizat de Victor PETRESCU, „Pe Emil Stănescu îl recomand cu toată convingerea ca distins poet, romancier, eseist, ziarist, vădind o inspirație supravegheată de un intelect acut, un idealism ce se confruntă cu realitățile epocii, analizate ori transfigurate liric”, pag. 585.

 

– Gheorghe A. STROIA, pag. 586-594, profil realizat de Cristian Petru BĂLAN, „Gheorghe A. Stroia, prin toată activitatea sa de până acum – lirică, publicistică și editorială – este un nume care nu mai are nevoie de nicio prszentare. Puterea sa de muncă este uimitoare, contaminată, tonică și încurajătoare pentru firile ceva mai domoale”, pag. 590.

 

– Ioana STUPARU, pag. 595-604, profil realizat de Nicolae VASILE, „Autoarea are curajul și forța de a prezenta lumea satului cu aparenta ei simplitate, dar complexă în profunzime”, pag. 602.

 

– Maria STURDZA CLOPOTARU, pag. 605-614, profil realizat de Viorel MARTIN, „Poezia este o stare asemenea fericirii. Este o manifestare a iubirii necondiționate. Este Dumnezeire! Când vine pe aripile Grației Divine, intră prin poarta sufletului, vine spontan, nu te întreabă dacă ești pregătit de zbor. Dacă te găsește în predispoziția Graalului, revarsă în tine Puterea Cuvântului Viu – ziditor în lumină, inspirație, har, înțelepciune”, pag. 606.

 

– Ion C. ȘTEFAN, pag. 615-622, profil realizat de Nicolae VASILE, „Un om de carte, un dascăl cu experiență și, în toate ipostazele, un reflexiv care-și scrie cu grijă gândurile – Ion C. Ștefan ne oferă acum adevăruri și imagini din nemijlocita vâltoare a realității, într-o epocă de tranziție cu atâtea coordonate și aspirații, copleșite de îndoieli și incertitudini care, toate, îi stârnesc judecata și îi pun în cumpăna cântarului cuvintele cernute bine, pentru a formula un text strâns, pe măsura cerințelor clasice pentru astfel de cristalizări: non multa sed multum – deci nu cuvinte multe, ci conținut dens, profund, nou”, pag. 620-621.

 

– Florea TURIAC, pag. 623-627, profil realizat de Mihai STAN, „Florea Turiac este un romantic nu întârziat și bine deghizat într-un poet care-și trăiește clipa și veacul, cu toate ale lor, prin toate filtrele ființei și gândurile lui”, pag. 626.

 

– Al. Florin ȚENE, pag. 628-638, profil realizat de Nicolae VASILE, „În septembrie 2006, a înființat Liga Scriitorilor din România, devenind președintele executiv al acestei organizații profesionale care are 34 de filiale în țară și 12 în străinătate și care editează 18 reviste în care se promovează literatura română autentică”, pag. 629.

 

– Gheorghe ȚICLETE, pag. 639-642, profil realizat de Geo CĂLUGĂRU, „Viziunea scriitorului este a unui neoromanric, exprimând un romantism bine temperat, ce promite, în pofida vârstei ușor înaintate, noi împliniri literare pe care, desigur, le așteptăm”, pag. 642.

 

– Ovidiu ȚUȚUIANU, pag. 643-651, profil realizat de Nicolae VASILE, „Prin noua sa carte, profesorul inginer Ovidiu Țuțuianu pășește cu dreptul pe terenul umorului de calitate pentru care manifestă o înzestrare naturală”, pag. 651.

 

– George Toma VESELIU, pag. 652-655, profil realizat de Victor PETRESCU, „Poet, dramaturg, prozator și publicist, George Toma Veseliu, surprinde cu minuțiozitate, atât în creațiile de ficțiune, cât și în monografii un spațiu vitregit și uitat de lume, devenit pentru el o matrice spirituală, sursa inspirației și a sevelor sale creatoare, comunele dâmbovițene Răzvad și Ocnița”, pag. 655.

 

– George VLAICU, pag. 656-660, profil realizat de Antoneta RĂDOI, „Toate romanele lui George Vlaicu reprezintă povești de dragoste contemporane”, pag. 659.

 

– Vasile VULPAȘU, pag. 661-667, profil realizat de Nicolae VASILE, „Abordarea unor tematici diverse, de la poezia de dragoste la poezia de critică socială și politică, de la poezia simplă cu înțeles clar și direct, la poezia cu iz filozofic, de la poezia care descrie trăiri simple și firești la poezia care meditează asupra marilor mistere umane, fac din Vasile Vulpașu un poet complex, predispus spre autoperfecționare și autodepășire în dorința de a deveni un poet în adevăratul înțeles al cuvântului și pentru a intra în galeria poeților români contemporani”, pag. 666.

 

– Nicolae VASILE, pag. 668- 680, „Spiritul căutător, ludic și mereu tânăr, i-a îndreptat pașii spre domenii de activitate diferite, în care și-a dezvoltat cariere de succes. Poezia are un loc aparte în lumea sa, considerând-o ca fiind altceva, un vis”, pag. 674.

 

FELICITĂRI întregului colectiv de coordonare! FELICITĂRI tuturor celor care au achiesat acestui proiect, acestei minunate idei! FELICITĂRI, pentru munca depusă în slujba literaturii și a scriitorului! Doamne ajută să fie bine! Succes în întreaga dumneavoastră activitate culturală.

 

Chiuzbaia, 8 decembrie 2020, (V.B.).

membru în Asociația Scriitorilor Baia Mare;

membru în L.S.R. – filiala Cluj-Napoca;

membru în Cenaclul literar ,,Petre Dulfu”, Satulung-Maramureș;

membru în Cenaclul literar „Nichita Stănescu”, aparținător Centrului Cultural al M.A.I.

 

 

Sursa: Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis”