Sursa: Prof. Valentina Lupu
Sub auspiciile lui
Eminescu la Bârlad
Ca la
fiecare început de an, în preajma zilei de 15 ianuarie, iubitorii operei lui
Eminescu au dovedit că nu și-au uitat idolul, onorând cum se cuvine cei 167 de ani de când
luceafărul poeziei românești a văzut lumina zilei.
Acțiuni deosebite s-au desfășurat
în toate școlile și instituțiile de cultură din județ. În cadrul acestor acțiuni
s-au înscris și bibliotecarii școlari din județ care, alături de numeroși
oameni de cultură, s-au întâlnit la Casa Eminescu din Bârlad, ctitorie a
doctorului Constantin Teodorescu.
Tema simpozionului, organizat cu
această ocazie în colaborare cu filiala Asociației Bibliotecarilor din România
(A.B.R), a fost ”Modelul Eminescu pentru bibliotecari” temă inspirată de faptul
că bună parte din activitatea sa Eminescu și-a desfășurat-o în bibliotecă, ca
director și bibliotecar al bibliotecii Academiei Mihăilene din Iași care astăzi
îi poartă numele.
Custodele Centrului Eminescu,
doamna bibliotecar Geta Modiga, în deschiderea lucrărilor simpozionului a
subliniat cum se cuvine auspiciile sub care se desfășoară manifestarea și
participarea de excepție la această temă. În acest context a vorbit despre
dragostea eminesciană pentru carte, despre celebra ladă cu cărți care l-a
însoțit pretutindeni pe poet, despre soarta cărților sale și periplul lăzii în
care erau depozitate, rolul lui Maiorescu în recuperarea lor și donarea către
Academia Română.
Din cele 14 teme anunțate în
program, 12 au vizat efectiv activitatea prefațată de Geta Modiga, continuată cu ”Mihai
Eminescu în biblioteca școlii (Elena Anușca Doglan, Daniela Popescu),
Bibliografie Mihai Eminescu (Tincovici Alina, Cecilia Vasilescu), Mihai
Eminescu în conștiința elevilor și tinerilor (Olguța Grijincu, Camelia Geantă),
Mihai Eminescu și Ziua Națională a Culturii Române (Cecilia Vasilescu,
Valentina Lupu), Mihai Eminescu – călăuză puternică în definirea poeziei
universale (Luiza Scântei, Crina Poptorac), Eterna iubire a lui Mihai Eminescu
(Marcela Marcu), Perenitatea lui Eminescu (Maria Leonte, Cristina Păcuraru),
Mihai Eminescu atât de actual (Beatrice Manea, Gabi Moga), Eminescu spun...Codrului,
izvoarelor și lunii (Corina Rădescu, Ramona Arsene) și Eminescu infinit!
(Luminița Zuran).
Cum era și firesc lucrările au
omagiat poetul și mai ales impactul operei sale asupra generațiilor care i-au
succedat.
Valentina Lupu a remarcat în prezentarea
sa semnificația asocierii Zilei Naționale a Culturii Române cu ziua de naștere a
marelui nostru Eminescu, ca o recunoaștere a faptului că întruchipează esența
culturii poporului nostru.
Un moment special l-a reprezentat
cuvântul omului de artă, profesorului Gheorghe Alupoaiei, sculptor și grafician,
care a vorbit despre primul bust a lui Eminescu și odiseea lui și în general
despre istoria portretisticii sculpturale eminesciene încântând pe cei prezenți
cu detalii artistice.
În încheiere doctorul Valeriu Lupu a
evocat patru momente din copilăria lui Eminescu care îi vor marca evoluția și
concepția despre lume și viață. Este vorba de epoca Agafton și impactul
trăirilor din mănăstire, perioada studiilor gimnaziale la Cernăuți, periplul
transilvan cu etapa Blaj și momentul Giurgiu, când Eminescu își câștiga în
condiții jalnice existența, dar scria cu entuziasm și optimism cea mai frumoasă
poezie patriotică din lirica noastră ”Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!”.
Emoția întâlnirii cu Eminescu a
fost subliniată și de momentele muzicale oferite de profesoarele Lolica Antipa
și Eugenia Acatrinei.
Toți cei prezenți am parcurs astfel
încă un moment de emulație spirituală la care Eminescu ne cheamă mereu.
Bibliotecar –
Ludmila Zuran
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu