Scrisoare pastorală
Foaie periodică, gratuită a Parohiei
Malovăţ-Mehedinţi
Anul XVI(2017),
nr. 341(1 –15 Ianuarie)
Dragii
mei enoriași!
La început
de an 2017, rog pe Bunul Dumnezeu să reverse asupra Dumneavoastră și celor
dragi ai Dumneavoastră sănătate, bucurii, împliniri în toate cele bune, puterea
de a nu vă pierde speranța și credința, să aveți pace, liniște sufletească,
bună înțelegere și trăire în Duh și în Adevăr! La mulți și fericiți ani!
*
Speranțe și
neliniști. Cu ajutorul lui
Dumnezeu, am pășit în noul an. Unii ne bucurăm, alții privim cu nostalgie în
urmă la anii ce s-au dus, alții cu speranță sau cu teamă către viitor. Oricum,
cuvintele Poetului sunt mai actuale ca oricând în această perioadă: ,,Cu mâine zilele-ți adaogi,/ Cu ieri viața ta
o scazi/ Și ai, cu toate astea,-n față/ De-a pururi ziua cea de azi!”
Pentru Dumnezeu nu există această împărțire
a timpului, așa cum o avem noi. Pentru el ,,o
mie de ani sunt ca o clipă”. Pentru noi măsurarea și împărțirea Timpului
este necesară, pentru a ne aduce aminte că suntem călători pe acest pământ, că
am adăugat un an în buchetul vieții noastre, sau că ne-am mai apropiat un pas
de Marea Întâlnire cu Judecătorul lumii.
Parcă mai mult ca oricând, privesc cu
teamă către viitor. Nori tulburi se abat peste lume, ceața se intensifică la
orizont și lumea e tot mai debusolată. Parcă am început să n-o mai înțeleg.
Vorbeam întotdeauna de ,,evoluția lumii” de la un an la altul, de la un secol
la altul. Tot mai sus, tot mai sus, urcând pe culmi….! Azi mă întreb, dacă nu
cumva este vorba, în realitate, de o involuție a lumii, adică o coborâre.
Desigur, trebuie să recunoaștem că, sub aspect tehnic, omenirea a făcut
progrese inimaginabile în secolele trecute și fiecare dintre noi poate constata
acest lucru. Aparatura și mașinăriile de tot felul ne-au inundat viața. Din
păcate, ne-au făcut pe mulți dintre noi robii lor. Observ, însă, că se
neglijează tot mai mult cea mai de preț valoare a planetei noastre: Omul.
Parcă, în mod sistematic, cineva, de
acolo de la cârma pământească a lumii, caută să facă din om o mașinuță
oarecare, un roboțel fără personalitate. Sunt distruse treptat valori
spirituale, morale și sociale milenare. Punem în loc niște aberații, de care
strămoșii noștri nici nu ar fi avut curajul să vorbească, fiindcă ar fi intrat
în pământ de rușine.
M-aș referi în aceste rânduri doar la
familie, lăsând de-o parte otrăvirea zilnică prin mâncare, prin băutură, prin
aer, discrepanța dintre lumea bogată și lumea săracă, bolile de tot felul,
pentru care se face prea puțin spre a le vindeca, însingurarea omului în
mijlocul unei lumi, care mai degrabă seamănă cu o junglă și multe altele.
Fiecare dintre noi, crescuți în
spiritul bunei tradiții românești și creștinești, cunoaștem cât de importantă
este familia în viața unui om, în viața societății. Așa cum nu trebuie să mai
explici că-ți este necesar aerul, apa, mâncarea, tot așa este și familia. Ea este izvor de viață, de
iubire, de bucurie, reazim la nevoie, șansa de supraviețuire a omenirii. Este
rânduiala lui Dumnezeu pentru lume, fiindcă ,,nu este bine să fie omul singur pe pământ, să-i facem lui ajutor
dintr-însul!” Și i-a făcut-o pe femeie, i-a dat-o cu indicație clară: ,,Creșteți și vă înmulțiți! Umpleți pământul
și-l stăpâniți!” Așa a înțeles omenirea milioane de ani și azi suntem peste
șapte miliarde de oameni pe pământ. Și toate au fost bune și frumoase și a fost
seară și a fost dimineață, adică o rânduială, o ordine clară.
Iată că în vremea noastră s-au ivit
oameni, care se cred mai deștepți decât Dumnezeu și vor să aducă o altă ordine,
o altă rânduială. Familia nu trebuie să mai fie unirea liber consimțită dintre
un bărbat și o femeie, ci ,,unirea dintre doi parteneri”. Copilul nu trebuie să
știe că are tată și mamă, ci părintele 1 și părintele 2, iar aceștia pot să fie
amândoi bărbați, sau amândoi femei. Mai multe state zise democratice au adoptat
legi, care permit ,,căsătoria” dintre doi bărbați și dintre două femei.
Lucrurile acestea se petreceau până anul trecut în țările de religie catolică
și protestantă. Anul trecut a legiferat și Grecia această orgie. Grecia, vârful de lance al
Ortodoxiei, de foame, de sărăcie, a fost nevoită să cedeze. Au îngenuncheat-o!
Mai sunt în Europa vreo șaisprezece state, care mai rezistă presiunilor de
acest gen. Oamenii de bună credință de la noi au organizat un referendum, care
să oblige pe parlamentari să modifice textul Constituției și să prevadă acolo
în mod expres, că ,,familia este unirea dintre un bărbat și o femeie”. S-au
adunat peste 3.000.000 semnături, dar oficialitățile n-au făcut nimic concret
până acum să dea curs acestei dorințe a poporului român. Să zicem, totuși, că
se va reuși. Va reuși generația noastră. Dar mâine? Va fi la rând generația
facebook-lui, a internauților. Va fi generația pruncilor de azi, care
învață(sau vor învăța și la noi în anii viitori!) de la grădiniță și până la
terminarea liceului, despre actul sexual
și perversiunile sexuale. Dacă azi, pentru omul de bună credință lucrurile
acestea sunt strigătoare la cer, pentru omul de mâine ele vor fi ceva
,,normal”, așa cum este ,,normal” să umbli cu unghiile netăiate, dar vopsite.
Familia își pierde rolul de a crește
și educa pe copii. Atâta vreme cât tu, părinte, nu ai voie să-l atingi cu o
palmă sau cu o vorbă pe copilul tău, pierzi orice autoritate asupra lui. Dacă
pruncul se va supăra că nu i-ai dat luna să joace fotbal cu ea sau l-ai pus
să-și facă lecțiile, te va pârî că-l persecuți și ți-l va lua și-l va duce la
orfelinat, ori îl va da unor îngrijitori plătiți.
Parcă n-ar fi fost atâtea și atâtea
cauze care duc la destrămarea familiilor! Trebuia să pună pe tapet și aceste anomalii. Mâine, eu,
ca preot, voi fi reclamat că am refuzat să cunun pe Ion cu Gheorghe, sau pe
Marița cu Joița. Voi fi amendat cu cât nu face salariul pe un an întreg, pentru
că am încălcat ,,drepturile omului”. Asta de două ori, fiindcă a treia oară voi
intra în pușcărie!
Antihrist își face tot mai simțită prezența în
lume, iar desfrânata apocaliptică cutreieră ca un corb al morții peste țări și
peste suflete.
Cu un mileniu și jumătate în urmă, un
om de o cruzime nemaiîntâlnită a trecut prin foc și sabie pământurile
românești. Era regele Atila, conducătorul hoardelor hune, strămoșii ungurilor
de azi. Bătrânii noștri îl spuneau ,,biciul lui Dumnezeu”! Voiau să spună că
Dumnezeu îi pedepsește prin acel om pentru păcatele lor.
Privesc cu teamă spre viitor și văd
că ,,biciul lui Dumnezeu” se ridică din nou, gata de-a se slobozi asupra
noastră. Musulmanii invadează Europa, leagănul creștinismului. Nu mă refer la
amărâții care fug îngroziți de moarte ca să caute un adăpost. Mă refer la cei
infiltrați printre ei, care-și fac din curățirea pământului european de scârnăviile
destrăbălării morale un ideal, pentru care sunt gata să-și dea și viața. Când fac atentate și lasă în urmă zeci și
sute de cadavre, socotesc că și-au împlinit misiunea lor de reformatori ai
vieții morale, de ,,bici al lui Alah” asupra păcătoșilor. Privesc cu teamă spre
viitor, fiindcă, după cum spun statisticile, până în 2050, jumătate din
populația Europei va fi musulmană. În Siria au fost creștini și musulmani.
Siria avea creștini înainte de a se
creștina Sfântul Apostol Pavel. El a primit primele noțiuni ale învățăturii
creștine în capitala Siriei, în Damasc. Ei bine! Mii de oameni nevinovați din
Siria au fost uciși în ultimii ani pentru simplul motiv că erau creștini.
Biserici au fost distruse, case de creștini incendiate, episcopi și preoți uciși
sau răpiți și multe-multe alte atrocități.
Privesc spre viitor și tare mi-e
teamă că-ntr-o zi cel care va îmbrăca reverenda de preot, va îmbrăca ceea ce se
numea ,,cămașa morții”. Preoția însăși, ba chiar statutul de creștin, vor
trebui să aibă din nou dimensiunea martirică, jertfelnică de altădată. Atâta
destrăbălare morală nu poate fi spălată decât cu sânge!
Se aud tot mai puternic zăngănind
armele și la răsărit și la apus. Taberele militare se pregătesc tot mai intens,
cu arme tot mai sofisticate pentru război pe pământ, în aer, pe apă! Se
pregătesc să…. lupte pentru pace! Fiare hămesite plănuiesc sfârtecarea
României!
Rugați-vă lui Dumnezeu să ne aibă în
pază. Sodoma și Gomora ar fi scăpat nemistuite de flăcări, dacă în ele ar fi
fost doar zece drepți, adică oameni curați sufletește, nepervertiți de păcate.
Haideți să fim noi, românii, cei zece din cetatea Europei, pentru care Dumnezeu
să n-o pârjolească!
*
La cumpănă de ani. Îi mulţumim
lui Dumnezeu pentru tot şi pentru toate, căci fără El suntem praf şi pulbere.
Atât cât vrea El mai fiinţăm pe acest pământ, ne mai bucurăm de fiecare zi ce
ne-o dăruieşte, de fiecare anotimp, de fiecare clipă fericită, pe care mai avem
prilejul s-o trăim!
Vă mulţumim
cordial tuturor pentru tot sprijinul ce ni l-aţi dat în cursul anului 2016!
Vă mulţumim tuturor celor care ne-aţi primit cu colindul, atât la Crăciun,
cât şi la Bobotează, după datina străbună, ca nişte adevărate familii de
creştini! Vă mulţumim cordial pentru darul ce ni l-aţi făcut, fiecare după voia
şi posibilităţile ce le-a avut, dar mai ales pentru bunăvoinţa creştinească şi
românească. Să dea Dumnezeu să vă găsim pe toţi sănătoşi şi cu voie bună mulţi
ani de aici înainte!
La
cumpănă de ani, se cuvine să facem un scurt bilanţ fiecare
dintre noi cu privire la viaţa noastră, la familiile noastre, la speranţele ce
le avem de viitor. Dacă n-ar mai fi sărbătorile şi rânduielile acestea ale
anotimpurilor, viaţa ar fi ca o lungă călătorie fără popas. Aşadar, să ne oprim
un pic în lungul drum al trecerii noastre prin lume şi să ne facem un examen de
conştiinţă fiecare. Să ne imaginăm că derulăm filmul vieţii noastre de până
acum, cu toate ale sale bune şi rele. Să ne imaginăm, de asemenea, că la acest
film ar privi şi Dumnezeu. Ia gândiţi-vă, aţi găsi vreo scenă în acel film de
care să vă fie frică, ori să vă roşească obrazul la gândul că va vedea-o
Cel de Sus? Sau chiar şi numai ceilalţi semeni ai Dumneavoastră?! E o
grea încercare. Căutaţi, de asemenea, să socotiţi dacă aţi făcut tot ce a
depins de Dumneavoastră, ca propria familie să dureze, ca soţul, soţia, copiii,
părinţii, socrii, cumnaţii Dumneavoastră să aibă o rază de fericire, când
s-au aflat în preajma Dumneavoastră, când aţi vorbit, când aţi muncit împreună.
Vedeţi dacă aţi făcut vreo fărâmă de bine cuiva, dacă v-aţi făcut întotdeauna
rugăciunea, dacă sunteţi împăcaţi cu Dumneavoastră înşivă, cu cei din jur şi,
mai ales, cu Dumnezeu. Încercaţi să vă imaginaţi, că în clipa următoare aţi fi
chemaţi înaintea lui Dumnezeu, că v-ar sosi ceasul cel din urmă. Aveţi, oare,
bagajul făcut? Sunteţi, într-adevăr, pregătiţi de marea călătorie? Aveţi
suficiente argumente ca să vă apăraţi la dreapta judecată pentru faptele
săvârşite în această viaţă? Sunt câteva întrebări, pe care ar trebui să
ni le punem fiecare dintre noi la această cumpănă de ani. Faceţi planuri pentru
familia Dumneavoastră, dar ţineţi seamă şi de ceilalţi membrii ai familiei.
Vedeţi dacă şi lor le place şi dacă sunt de acord cu ceea ce vreţi să faceţi.
Numai aşa va fi armonie şi unitate în casa Dumneavoastră şi nimănui
lehamite nu-i va fi, că staţi sub acelaşi acoperiş! Dumnezeu să vă
ajute şi să fie bine!
*
Starea parohiei(II). În numărul
trecut al ,,Scrisorii pastorale” făceam o analiză amănunțită a vieții
religioase din parohia noastră din cursul anului 2016. Colindul cu Botezul ne
determină să venim cu câteva completări, pe care le considerăm absolut
necesare. În primul rând, mulțumim lui Dumnezeu că avem asemenea creștini în
parohia noastră, care păstrează atât cât se mai poate tradițiile noastre
strămoșești, credința și datinile. Veniți în număr mare la biserică în duminici
și sărbători, sunteți atașați de biserică, nu batjocoriți slujitorii
bisericești, ci, dimpotrivă, avem semnale că vorbiți chiar mai bine decât ar
trebui despre preotul Dvs. Aveți în casele Dvs. icoane, candele, atmosferă
creștinească. În majoritatea caselor icoanele sunt așezate pe peretele dinspre
răsărit, pe acel perete nu mai sunt tablouri, postere, decupaje din reviste cu
mâțe, câini, lei, șerpi, femei goale și alte bazaconii de acestea. Am găsit
case în care cărțile primite de la
parohie în ultimii ani erau așezate pe masă, în mijlocul camerei, ca
într-o sală de lectură dintr-o bibliotecă. Aceleași cărți le-am văzut în multe
case în biblioteci, în altele ele singure formau ,,biblioteca” familiei. Au
fost legați cei mai mulți câini, iar cei care au fost dezlegați s-au dovedit a
fi bine educați. Anul acesta nici unul dintre ei n-a încercat rezistența pantalonilor
popii și nici nu i-au verificat gustul cărnii. Aproape toți enoriașii noștri
știu să se închine corect. Am mai întâlnit câteva cazuri, în care oameni în
toată firea nu știau acest lucru: fie făceau niște rotocoale cu mâna, parcă
s-ar fi apărat de muște, fie dădeau din mână, parcă ar fi tras la
ferestrău. Sunt câțiva enoriași, pe
care-i putem număra pe degetele de la o mână, care evită în mod sistematic, de
ani buni, să-și arate fața cu prilejul colindului. Altfel spus, fug de icoană,
de cruce, de agheasmă! Nu putem pune, deocamdată, un diagnostic definitiv,
fiindcă mai trebuie făcută și proba cu tămâie! Sunt cazuri puține, câteodată
unice, dar ele mai există, totuși. Rușine să-i fie preotului!
De aproape patruzeci de ani suntem
împreună și în fiecare an v-am explicat, fie verbal, fie în scris, că la
Crăciun nu vin în casa Dvs. ca să fac
molitvă porcului, ci colindul are alt rost. Încă am mai găsit case cu acel prilej, în care cineva din
familie iese la poartă să-i spună preotului: ,,-Părinte, eu n-am avut porc!”
sau ,,-Părinte, eu nu l-am tăiat!” Că unii dintre Dvs. doresc să facă și
molitva cărnii, este foarte bine, dar aceasta nu este obligatorie. Este o
rugăciune, o slujbă și atâta tot. La fel de bine se poate face și sfințirea
casei, a fântânii etc.
În Malovăț s-au făcut multe
construcții noi, s-au consolidat ori s-au extins altele mai vechi, s-au
amenajat frumos, au fost dotate cu multă aparatură, ceea ce arată că nivelul de
civilizație s-a ridicat simțitor. Mai puțin s-a întâmplat acest lucru în Bârda.
Vorbe amuzante, nevinovate, am auzit destule și anul acesta: ,, - Este rău, dar
tot e bine!” Dacă e vorba de porci, remarcăm că și anul acesta au fost destul
de mititei. Nu mai sunt porcii de altădată, care umpleau câte două postăvi cu
carne! Nu mai sunt nici câinii de altădată! Acum predomină pechinezii! Criza
economică se resimte peste tot. Chiar starea Dvs. de spirit, îngrijorarea față
de nevoile de azi, de mâine, spune acest lucru. Mulți, foarte mulți nu aveți serviciu,
mulți sunteți plecați în țară sau peste hotare la muncă. Sunt copii lăsați în
grija bunicilor, în grija rudelor. Lipsa părinților se resimte în timpul
anului, atât la școală, cât și în viața
lor în general. Am găsit multe porți deschise între vecini, între părinți și
copii, dar am mai găsit și garduri noi construite între părinți și copii! Am
mai găsit frați și consăteni certați și încrâncenați de ani de zile. Am
găsit și mulți bolnavi, bătrâni, săraci
și singuri! Din păcate, parcă mai mult ca-n alți ani, am găsit familii
destrămate. Nu sunt familii aflate în luna de miere, ci familii cu copii la
școli, alții în prag de căsătorie. Nu analizăm aici cauzele, ci deplângem
copiii rămași cu un părinte, gospodăriile frumoase pe care și le realizaseră,
viața lor de familie de altădată, care părea atât de armonioasă! Poate că nu e
totul pierdut! Dumnezeu să le ajute, să le dea pace, înțelegere, împăcare și să nu uite că pasărea din mână e mult mai
de valoare decât cea de pe gard!
Dacă Dumnezeu ne va ajuta şi
Dvs. îmi veţi fi alături, vom reuşi să mai facem multe lucruri bune
împreună, spre slava lui Dumnezeu. Dorim să continuăm publicarea şi
răspândirea cărţilor religioase; să continuăm să scoatem şi să vă
trimitem ,,Scrisoarea pastorală”; să distribuim gratuit fiecărei familii
din parohie şi celor ce ne-au ajutat cartea Călăuză patristică și să găsim binevoitori, care să suporte costul
viitoarei cărți, pe care s-o tipărim și să v-o donăm de Crăciun, anul acesta;
să dăm cât mai multe filme cu conţinut religios; să fim prezenţi în presa
scrisă şi pe internet cu cât mai multe contribuţii; să organizăm mai multe
excursii cu caracter religios; să continuăm cu donarea pâinii în duminici
şi sărbători; să menţinem serviciile gratuite şi contribuţia de cult la
aprecierea fiecăruia; să putem să acordăm ajutoare celor bolnavi, neputincioşi
şi tuturor celor loviţi de nenorociri; să intensificăm activitatea
pastorală şi misionară; să mărim numărul participanţilor la slujbe şi multe,
multe altele, despre care vom vorbi pe parcurs. Dumnezeu să ne ajute!
*
Îndemnuri părintești ale Sfântului Ioan Gură
de Aur(II): ,,Noi putem încă să şi pedepsim întru slava
lui Dumnezeu. Cum? Adeseori ne supărăm pe slugile şi pe supuşii noştri; dar cum
putem să-i pedepsim pentru Dumnezeu? Când vezi că sluga ta sau un cunoscut, sau
altcineva din cei legaţi cu tine s-a îmbătat, ori a răpit ceva, umblă la locuri
rele, nu se îngrijeşte de sufletul său, jură, minte, ocărăşte-l şi-l
pedepseşte, readu-l pe calea cea dreaptă, pune-l în rânduială, şi toate acestea
vor fi făcute întru slava lui Dumnezeu.
Iar dacă vezi că el a greşit împotriva ta, şi în slujba ta a fost leneş,
iartă-l şi tu îl vei ierta întru slava lui Dumnezeu. Dar, cu părere de rău,
mulţi fac cu totul din contra, atât cu cei cunoscuţi, cât şi cu slugile lor.
Când aceştia păcătuiesc împotriva noastră, atunci ne facem judecători aspri şi
nemilostivi; dimpotrivă, dacă ei au jignit pe Dumnezeu şi şi-au aruncat
sufletele lor în pieire, noi nu pierdem nici o vorbă pentru aceasta.
Mai departe. Poate tu trebuie să-ţi faci prieteni. Fă-ţi prieteni pentru
Dumnezeu! De trebuie să-ţi faci vrăjmaşi, fă-ţi-i pentru Dumnezeu! Insă cum
putem noi să ne facem prieteni şi vrăjmaşi pentru Dumnezeu? Să nu căutăm prieteni
de la care primim daruri, de care suntem invitaţi la masă şi care ne părtinesc
în lucrurile cele pământeşti, ci să ni-i câştigăm pe acei prieteni care
totdeauna ţin sufletul nostru în rânduială, ne îndeamnă la datoriile noastre,
pedepsesc greşelile noastre, dojenesc încălcările de lege ale noastre; când
cădem, iarăşi ne ridică, şi prin sfat şi rugăciune ajută apropierea noastră de
Dumnezeu. Dar şi vrăjmaşi trebuie să-şi facă cineva pentru Dumnezeu. Când tu
vezi pe un om desfrânat, încălcător de lege, plin de păcate şi de socotinţe
rele, care voieşte să te ducă la cădere şi să te amăgească, retrage-te şi fugi,
precum a poruncit Hristos să faci, când a zis: „De te sminteşte ochiul tău
cel drept, scoate-l şi-l aruncă de la tine“ (Mat., V, 29). Prin aceasta, El îţi porunceşte ca şi pe prietenii pe care tu
îi iubeşti ca pe ochiul tău, şi care îţi sunt foarte folositori în viaţă, să-i
smulgi şi să-i arunci de la tine, când mântuirea ta cere aceasta.
Când te duci în societate şi trebuie să vorbeşti multe, fă şi aceasta
pentru Dumnezeu. Şi când taci, să taci pentru Dumnezeu. Cum poate însă cineva
să facă acestea pentru Dumnezeu? Când tu, în societate, nu vorbeşti cu alţii
despre lucruri pământeşti, despre lucruri deşarte şi nefolositoare, ci despre
adevărata înţelepciune, despre cer şi iad; când nu vorbeşti nimic de prisos şi
fără de minte, precum: cine a dobândit o dregătorie, cine a fost pedepsit şi
pentru ce, cum a câştigat cutare aşa de mult şi s-a făcut aşa de bogat, ce a
lăsat celălalt la moartea sa, pentru ce unul nu a moştenit, pe când el socotești
că are cea mai mare nădejde la aceasta, şi altele asemenea. Despre astfel de
lucruri noi nici să nu începem vorba, nici cu alţii să nu vorbim despre ele.
Mai vârtos să avem in vedere ca să facem şi să vorbim ceea ce place lui
Dumnezeu. Iarăşi, tu poţi să taci pentru Dumnezeu atunci când vei fi tratat cu
îndrăzneală sau ocărât, sau vei suferi mii de necazuri, dar toate acestea le
vei îngădui cu nobleţe de suflet şi nu vei răspunde cu nici o vorbă
defăimătoare.
Dar noi putem, întru slava lui Dumnezeu, nu numai a lăuda şi a dojeni, nu
numai a rămâne acasă şi a ieşi, nu numai a vorbi şi a tăcea, ci putem şi a ne
întrista şi a ne bucura spre slava lui Dumnezeu. Atunci când tu te vezi pe tine
sau pe vreun frate căzând în păcat, jeleşte şi te întristează, şi prin această
întristare tu vei câştiga mântuirea cea fără de căinţă, după cum zice Apostolul
Pavel: „întristarea cea după Dumnezeu aduce pocăinţă spre mântuire, fără
părere de rău” (II Cor., VII, 10). De asemenea, când vezi pe unul slăvit, nu-l pizmui, ci
mulţumeşte lui Dumnezeu ca pentru binele tău propriu, căci El a făcut aşa de
slăvit pe fratele tău, şi această bucurie îţi va aduce mare plată. Căci, spune
mie: Poate să fie cineva mai vrednic de jelit decât cel care pizmuieşte, care,
în loc de a se bucura şi a trage câştig din bucurie, se întristează când altuia
îi merge bine, iar prin această întristare el totodată îşi atrage pedeapsa lui
Dumnezeu?
Trebuie, oare, să mai adaug că noi putem şi a cumpăra şi a vinde întru
slava lui Dumnezeu? Când? Atunci când, de exemplu, nu cerem preţ mai mare decât
cel obişnuit, nu abuzăm de timpurile în care toate sunt scumpe, şi încă atunci
dăm săracilor din proviziile noastre. „Cel ce ţine grâul este blestemat…” (Pilde, XI, 26), zice Domnul.
Insă ce trebuie să număr toate îndeosebi? Un exemplu poate sluji pentru
toate. Precum zidarii, când voiesc a zidi o casă, măsoară din unghi în unghi cu
sfoara şi aşa întocmesc zidirea, pentru ca partea ei cea din afară să nu fie
nepotrivită, aşa trebuie şi noi, de-a pururea să întrebuinţăm, ca o sfoară,
cuvintele Apostolului: „Ori de mâncaţi, ori de beţi, ori altceva de faceţi,
toate să le faceţi spre slava lui Dumnezeu” (I Cor., X, 31).
Aşadar, de ne rugăm ori de postim, de pedepsim ori iertăm, de lăudăm sau
dojenim, de intrăm ori ieşim, sau orice facem, toate să fie spre slava lui
Dumnezeu. Ceea ce nu poate sluji spre slava lui Dumnezeu, nici să facem, nici
să grăim.
Însă nu numai cu cuvintele, ci şi
cu faptele să slăvim totdeauna pe Tatăl, împreună cu Hristos Dumnezeul nostru,
căci Lui se cuvine cinstea şi slava şi închinăciunea, acum şi în vecii vecilor.
Amin.”
*
|
Rugăciune. Acum, la început de an, vă propun o rugăciune foarte frumoasă și
cuprinzătoare, creație a cunoscutului duhovnic Ilarion Argatu(1913-1999):
„Doamne Dumnezeul nostru și
al tuturor puterilor, dăruiește sănătate și vindecă-i pe cei bolnavi, dă-le
hrană celor înfometați, haine și adăpost celor ce nu au, libertate celor ce
sunt lipsiți de ea, iertare de păcat tuturor. Luminează-le, Doamne, mintea
celor ce sunt în examene. Dă, Doamne, liniște și pace în lume și ne iartă pe
noi păcătoșii! Luminează-le mințile, Doamne, la toți mai-marii vremii, care
vor să distrugă întreaga omenire, pentru ca să rămână ei stăpânii acestui
sfânt pământ al Tău, Doamne! Întărește-ne în dreapta Ta credință, alungă de
la noi pe toți vrăjmașii, cei văzuți și nevăzuți. Dăruiește-mi și mie,
Doamne, tot ceea ce doar Tu crezi că-mi este de folos; fie, Doamne, așa cum
voiești Tu și nu după voia mea. Binecuvântat fie Numele Tău Cel Sfânt în
vecii vecilor, Amin. Doamne, noi ne rugăm pentru cei care nu au timp să se
roage, pentru cei care nu au credință, ce nu au nădejde în Dumnezeu; ne mai
rugăm pentru săraci, pentru care nimeni nu se roagă. Și mai pomenește, Doamne,
și pe cei săraci, adormiți întru Domnul și care nu au pe nimeni care să-i
pomenească. Amin!
*
Previziuni privind România. O cunoscută vizionară din Bulgaria, Vanga,
a făcut câteva previziuni privitoare la România cu câțiva ani în urmă. Având
în vedere că multe, foarte multe din previziunile ei s-au împlinit, redăm și
noi această previziune, sperând să fie adevărată.
,,În România va veni cel
promis lumii. Se va bucura întregul Pământ de nașterea lui. Dumnezeu îl va
ocroti într-un loc, departe de locul unde se odihnesc străbunii lui, până
când va veni ceasul său. Cu puterea de Sus va fi dăruit. Pământul, Apa, Focul
îi vor veni în ajutor. O dată cu venirea lui în această lume, tot ceea ce
este construit pe minciună se va nărui. Toate acestea se vor petrece în anul
2005. El va fi piatră de temelie pentru omenire. Primii care îl vor
recunoaște vor fi cei din poporul său, poporul din care el a ieșit. Drept
răsplată, el va aduce acest popor pe cea mai înaltă culme a desăvârșirii, din
întreaga lume. Acest popor va deveni o adevărată pildă pentru toate popoarele
pământului. El nu va veni cu un cal viu, ci cu un cal din fier, pe care
singur îl va mânui.”(Cf. ,,Evenimentul zilei” (httpwww.evz.ro).
*
|
Contribuția de cult. În Malovăț au achitat 90,39% dintre
familii. Cea mai mică contribuție a fost de 2 lei, iar cea mai mare de 255
lei. Pe primele trei locuri s-au situat: I. Domnul Căprioru Marius-Emanoil, cu 255 lei; II. Doamna Ionașcu Maria și Domnul Înv. Ion Michescu, cu
câte 220 lei; III. Domnul Popescu Mihai,
cu 215 lei.
În Bârda au achitat 94,07% dintre
familii. Ce mai mică contribuție a fost de 9
lei, iar cea mai mare de 240 lei. Pe
primele trei locuri s-au situat: I.
Doamna Popescu Valeria, cu 240 lei;
II. Domnul Botoșan Dumitru, cu 230
lei; III. Domnul Mihăescu Nicolae, cu 200
lei.
La nivel de parohie au achitat 91,55%
din familii.
Tuturor, indiferent cât ați achitat, vă mulțumim cordial. Dumnezeu să
vă răsplătească.
*
Ajutoare și donații. În această perioadă, am primit câteva ajutoare și donații din afara
parohiei, astfel:
a. Fii ai satului Malovăț: Domnul Pera Valeriu(Tr. Severin), Domnul Pera
Alexandru(Tr. Severin) și Domnul
Vlăduț Florin(Tr. Severin): câte 100
lei; Domnul Pera Aurel (Tr. Severin): 60
lei;
b. Fii ai satului Bârda: Doamna Rădulescu Gica(Verona-Italia): 150 lei; Doamna Ing. Aurica Zăuleț(Tr. Severin), Doamna Cioloca Polina(Timișoara), Domnul Tănase Aurel (München-Germania)
și Domnul Motreanu Constantin(Timișoara):
câte 100 lei; Domnul Botea Constantin(Șimian-MH):
50 lei;
c. Credincioși străini de parohie: Domnul Ovidiu
Mitran De Keyser(Zoersel – Belgia) și Doamna Leonte Elena(Sicilia-Italia):
câte 442 lei; Domnul Vermeșan Mirel
(Timișoara) și Doamna Antonescu Mădălina
(București): câte 100 lei;
Domnul Primar Ion Michescu a achitat 120 lei, reprezentând contravaloarea
pâinii donate la Sf. Ion.
Dumnezeu să le
răsplătească tuturor!
Până la 15 Ian. s-au donat 294 exemplare din cartea Călăuză patristică. Îi rugăm și pe cei
care n-au ridicat-o până acum să se grăbească, fiindcă s-ar putea să se termine
stocul.
Până la încheierea acestei ediții, pentru Orodan Claudiu s-au adunat 250 lei. În următoarele zile îi vom trimite încă 400 lei, totalizând până acum 1.200
lei. Colecta rămâne deschisă.
*
Publicații. În această perioadă, preotul Dvs.
a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: În spiritul normalității, în ,,Națiunea”, București, 2016, 31 dec.,
ediție și on-line (http://www.
ziarulnatiunea.ro) ,,Scrisoare pastorală” – 340, în
,,Armonii culturale”, Adjud, 2017, 12 ian., ediție și on-line(http://armoniiculturale.ro);
în ,,Bibliothca Septentrionalis”, Baia Mare, 2017 ian. 14, ediție și on-line(https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com);
Laica, în ,,Datina”, Tr. Severin,
an. XXVII(2017), nr. 6810(21-22 ian.), p. 5.
*
Zâmbete. ☺Creierul
este singurul organ care gândeşte, dar nu singurul care ia decizii. ☺Un
semn sigur că ai îmbătrânit este că lumânările de pe tort costă mai mult decât
tortul. ☺Nu contează dacă eşti sărac sau bogat; contează să ai bani! ☺
Rugăciunea Alinuței: ,,Bunule Dumnezeu, fă în așa fel ca Londra să
fie capitala Danemarcei, așa cum am scris la lucrarea de control
ieri”. ☺,,- Vă temeţi de criza
financiară și de noul val de teroare?” ,,- După 30 de ani de căsnicie, nu mă
mai tem de nimic!” ☺,,- Părinte, iartă-mă că am greșit! Ieri am dat cu
mașina peste un politician!” ,,- Fiule, aici îți mărturisești păcatele, nu te
lauzi…!”
*
Apel. Rugăm pe toți enoriașii parohiei
noastre, tineri sau vârstnici, cât și pe oricare dintre credincioșii din afara
parohiei, care au acces la internet și o adresă de e-mail, să ne comunice acea
adresă și vor primi ,,Scrisoarea pastorală” și multe alte materiale ziditoare
de suflet și de conștiință creștinească și românească. Totul e gratuit.
*
Botezuri. Înmormântări. În ziua de 14 Ian. am oficiat Taina Sfântului Botez pentru Dragotă Rareș-Andrei, fiul Domnului Dragotă Florin și al Doamnei Dragotă Ramona din Tr. Severin.
Să le trăiască! În ziua de 10 Ian. am
oficiat slujba înmormântării pentru
Curea Anica(72 ani) din
Bârda; în ziua de 12 ian. pentru Vișan
Gh. Ion(72 ani) din Malovăț.
Dumnezeu să-i ierte!
*
Program. În cursul lunii februarie avem următorul program de
slujbe: 2 Febr.(Malovăț); 4
Febr. (Malovăț-Bârda); 5 Febr.(Bârda);
11 Febr.(Malovăț-Bârda); 12 Febr.(Malovăț); 18 Febr.(Malovăț-Bârda); 19
Febr.(Bârda); 25 Febr.(Malovăț-Bârda);
26 Febr.(Malovăț); 27 Febr.(slujbă seara, de la ora 16, la
Bârda); 28 Febr.(slujbă seara, de la
ora 16, la Malovăț). În restul
timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la
biserică, acasă, la școală, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa de
e-mail: stanciulescubarda @gmail.com. Sănătate, pace și bucurii! La
mulți ani!
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu