sufletul poporului - DODOXII de George Anca

DODOXII

de George Anca

ale tale linii line – sufletul poporului – singur și satrap – Hanuman chalisa – Clementina – ajuns de blândețea amurgului - tu

ale tale linii line

ale tale linii line

nelipsite zilei sine

no că fericit te dai

omul care acte ai

numai pus îmi ai de spus

cine-l cruce pe Iisus

cu Zalmoxe nici pe fus

nici pe rugul lui Jan Hus

c-am pus campus pe Ampoi

rampa raptului de-apoi

ce un soare în urzoi

razele se ţes război

pe ce gaiţă aghiuţă

Sfânta Vineri se înstruţă

cu mărarul în căruţă

emisionarule

filosofii paru-le

părul şi mai rarule

cotorţionarule

îndărăt din armonie

racule şi Românie

străvezime nimerie

rămânerea pe liră

religii de-mi inspiră

va fi la timpul trecut

în suburbie pe Prut

la o batere de gong

nu vă pară scrisul long

orele în cap căpestre

caii să-i înaripestre

transcriem himere

de pe veliere

capra trage tragic

vaca rage ragic

ajunsă cataligă

nisipului de rigă

în dună să se frigă

cuvântul scăpătase

binomului crevase

trinomului neşase

la Trevi devi Evei evi

la câte şcoli pe drog elevi

or creşte revărsaţi pe ţevi

tematicile s-ar or sar

în zalele ursar corsar

în pânză roată trăsurar

cu florile juraţii jar

la pas prigorii ploii

din inşii nemai Troii

cu gir giraţi eroii

întorşi la Gura Foii

plîpânda îl încearcă

pe căpitan în zarcă

nici statuie nici comând

altui rând plecat curând

terasă de speranţă rasă

din sunetul de cuirasă

în opozanţă curioasă

de nu rămâne nimeni ca să

vin ai băut la tort catart

mâine penaţi histoire de l'art

Anaximandru argo

Seneca sin embargo

palanca mâncărime

de herpes pe mulţime

sărutului de nime

în hăi şi aferime

junii zilelor trecute

junglele numai cucute

desenatu-ne aorta

care contra care mort a

cât om mai rămâne om

mane padme hum genom

ce şi voi simboluri arhe

tipuri bea-le Taliarhe

brazilor la rădăcină

în cătarea cătălină

tacâmul ne scapătă

camătă ne capătă

la lăsata veştii

la sorbirea ceştii

descleştează cleştii

încleştează peştii

dacă scriu sub mere

malului himere

traulere amere

mă înece sfere

salţi în scris pretorienii

pe întorşii de la denii

Durban cu mahatma ce ni-i

peste avara avar

de şezuşi hindus afar'

mari de atma Raja Rao

Narayan cu Updike dao

Mulk din Raj până-n Bilbao

dă-mi de puja carte na-o

de-ar fi aici Eliade

altfel pe Tagore l-ar rade

en la barba camarade

catalani siberiade

Africa de Sud Gumeşti

angrezi americăneşti

ne lăsăm la mal la loc

la lumină la mijloc

cântecul şi mai bălai

bariş ploaie hindu lai

se răstoarnă rânza splina

pe şoseaua Colentina

tablele bătute de climă

anunţându-se mimă

şi la muntele cu cerii

şi la mările-nvierii

îmbrăcaţi-i pe cei goi

pe la noi prin muşuroi

la mijloc de schituri goale

să mai spargem nişte oale

Dunăre la canarale

îmbucate baclavale

rând hindus la Săvârşin

de rimează aum amin

mi-ai grăit gură uscată

mărul boy că para fată

uşă-n uşă auroră

joc de karmă de cu horă

în coclaur adipos

îţi voi spune de folos

al spetiţilor Hristos

la tine-n bagabonţie

ca la mine-n Bărăţie

vei vedea că voi traduce

Basarabia pe cruce

din acest moment dicteu

mi l-aş potrivi resteu

ne dorirăm Parma schimnic

băuturilor din timnic

tată muzicalitate

zarurilor ecuate

de clară ne declară

în aer de pe scară

ori urcă ori coboară

de cum ne răsuflară

de cum ne respirară

de cum ne inspirară

de cum ne expirară

rit ară măritară

ori Sita brazdă mară

din pomul oglinjoară

ori kalpavriksha doară

că ne întârziară

nu se prezentară

din a lor contrară

vacile ne cară

soarele spre vară

sufletul poporului

sufletul poporului român

ne muri ca pe la Ţăndărei

în lesă disperarea prozodică

facem numai ce ne-a fost dat

parcări pe cadavrul de lemn câinesc

aere în înconjurul bisericilor

de vorbim ne întipăreşte deşertul

bineînţeles că mă gândesc la ceva

arabesc dintr-o fostă caligrafie

refrenele s-ar îndestula pentru nimeni

cealaltă vreme a vieţii noastre

treaba voastră când mă chemaţi

învârtirea crucii coroană albă ochilor

ne închinăm patimilor tale fericirile

izbăveşte-mă de vărsare de sânge

din blestemul legii întăreşte credinţa

n-a rămas inimă să nu fie mişcată

şi vizitaţi un paralitic şi-l întoarceţi

şi i-a privit pe toţi în ochi

n-aţi putut o clipă să privegheaţi

cele şapte cuvântări de pe cruce

în ziua a şasea om măr căpăţână

trădat de oameni pus în temniţă

de va mai scăpa şi primăvara asta cu viaţă

acum 33 de ani prohodindu-mi mama

lângă ea mă voi înmormânta cu a mea

şi eu mă numesc fiul tău

clopotul bate chemare la mântuire

singur şi satrap

singur şi satrap

cu Olga la trap

bine de primire

nu de dăruire

să scuturaţi nucu

până cântă cucu

elita incasto

singură adast-o

armie la pinten

carmina arminden

HANUMAN CHALISA

închinare Raghuvar

fiul vântului mi-e har

înţeleptule brav foarte

bezna o condamni la moarte

porţi veşminte aur preţ

chipeş cercelat şi creţ

gândurile-ţi os i-s

întru Rama gnosis

iarba-ţi Sanjivan

învie pe Lakshman

fratele lui Ram

ca Bharat iei hram

spui Ramei domn

Sugriv pe tron

şi Vibhisan

în Lanka ban

drumul dai

la Rama-n rai

ţi se pleacă

om şi cracă

tremură trei aere

să nu  se descaiere

strigoii pier în şir

de-aud Mahavir

boli se desufăr

l’al numelui tău nufăr

în minte cu Hanuman

viaţă ai nu şi duşman

feţelor speli arama

credincioşi lui Rama

eoni patru lumile

îţi cântă minunile

la Rama-n rai intrat

te naşti încredinţat

doar Hanuman te ferice

altor zei nu zice

nu mai suferi nu spini

de lui Hanuman te-nchini

slăvit fii Hanuman

gurudev mie sărman

chalisa

grăi-s-a

Shiva

grăi-va

Tulsidas inimit-a

Ram Lakshman şi Sita

lui Hanuman aţin’te

să-ţi întărească minte

gyan gun sagar

dragu’ tatii

Raghupati

Pavan Kumar

descheie sutra

Anjani Putra

Sankar suvan

vidyavan

slăvit fie sri Raghuvar

rod împătrind pe altar

puţin la duh eu lui Pavan Kumar

mă-ncredinţez şi-l rog de har

sus Hanuman ocean darshan

sus Kapis lumii izvoran

de la domn Rama vii sfânt tare

chiar al lui Anjani şi Pavan din născare

Clementina

Clementina ba Carbonara să nu

se înjosească vorbind de dragoste

te făcuseră iezuiții murisei nebună

din iarba înaltă abia văd capra

care femeie a avut un singur iubit

Petrarca Liberar l'Italia da' barbari

să li se facă pumnale de Corfu

lista preoților spioni stăpânirii

se pomeni blestemând libertatea

bătrână mă privește rumegare

cum de văzusem o pisică

nu bănuise că ar putea fi carbonar

locuitorii n-au voie să treacă strada

avea cei mai frumoși cai din Roma

*

capul darabana

pielea lui Ravana

însuşi doctorul

experienţa invizibilităţii

carunya bărbatul

împuşcat de vânător

pasărea singură

a plânge epopeea

moartea tatălui

sub galbene crizanteme

dozez patrafire

cu umorul nevestei

*

ochi negru mai

plouă natura

gangrenelor

bingo Pastia

colonel nu mănâncă

da' face teatru

vorbiţi mult mai

bine decât scrieţi

în acustica Vrancei

stomatologul te sculptă

poete dinte dicţiei

de mioriţă seismică

vedeţi-vă de scandal

pahar încântat

mormânt descântat

aure de întuneric în

formare de-o aripă

sfâşiindu-se pământ

cum că te-am lăsat

cu nebunii în camera

cealaltă a părăsirii

ajuns de blândeţea amurgului

ajuns de blândeţea amurgului

vă las păsări sănătoase

mă mai vărs la căi întoarse

ne va mântui aurora înspăimântaţilor

n-ai desena obişnuinţe într-o singurătate veşnică

nerăzbunându-te mă gândeam la tine Buddha

nu voi mai rupe aura dacă n-am mai oftat dacă ţie

nu-ţi găseşti cuiele palmelor a doua oară Anta santa

în veci tainică  duşmănită  îndumnezeire în iad

acum voi înota în sângele poeţilor din puşcărie

mă numesc Natanail   răsfăţat al silabelor

scăldându-mă în zădărnicia durerilor trecute

*

marţi muri mama

judecată din flori

mă voi face o şcoală

scriind cătuşelor salve

înfloriţi şi voi ne

spun margaretele

mumiile nude din

Manchester acoperite

familiile se destramă

scoși clasicii

progenituri doldora

de bani înghețați

mă jigneşti

neauzind ce spun

îmi pui întrebări

fără a cerceta contextul

rîie sub limbă ne face

creierul scrum

şi să fii asasinat

îţi trebuie bani

*

ciulirăm urechile şi ne căutarăm în buzunare

nu poţi mânca de pe urma talentelor tale

cristalele sparte nu tolerează atingerea măturii

devenirăm liberi dar şi adevărul gandhian expiră

you call me clay mă poţi numi lut

te-ai gândit că eşti eu am văzut

un om mergând pe stradă era o umbră

yuga lunii mai vastă decât ecranul minţii

*

nu aveţi nici un pic de decenţă

nu mai vindeţi vieţile oamenilor

schozofrenicii au inteligenţa peste medie

sunt persoane doar aparent normale

până şi voi ar trebui să aveţi o limită

credeţi că sunteţi scutiţi de astfel de boli

nesimţire curată noi suntem  bolnavi

inteligenţi şi de bun simţ

*

malarie Kierkegaard   ne-am fi dorit

grindină în Moreni   fără mângâieri

pe la marginea paradigmei

malaria e boală e şi leac pentru sifilis

crezi că tot ce poate fi ştiut e cazul să se ştie

pe drum înfige ace în tot ce mişcă

transformarea parazitului din semilună în sferă

devenise dependent de Abdul şi de sângele lui

să dea cuiva să bea un cocktail de ţânțari morţi

toată lumea ştie că are nevoie de bolnavi de malarie

a şti ceva înseamnă a schimba acel ceva

crezi că ştii aşa că nu mai ştii nimic

*

scăpaţi vomatului de-aseară

în piaţă lumânare mortuar

cum băutura mariană sfoară

din rele cârme face trotuar

romano doctori cum naţionale

din Mărăşeşti Carpaţi Gitane

acuma pe-ale dumitale

nu ţi le bande mataram

merci de Indii Telemac

din tată Kant păscând Rousseau

iar din armată ahimsak

transcris mămicii în trusou

cu două karme zero sac

în avionul din cavou

*

se moare (în) România Vasile

cancer şi frate-tău sinucis

nu mai e viaţa nu mai e ţara

nu mai e ţara nu mai sunt zile

numai ucigaşul trăiască oara

din timpul nostalgic paradis

*

pe malul unui râu dintr-o carte

mai umblam printre stâncile

malului mai deschideam cartea

rămăsese cartea deschisă ca

şi cum pescuia şi mă

adânceam dincolo de

drum pe o melodie filmi gane

totuşi nu manea nu bhajan

cât o voce s-a făcut auzită

dinspre drum apă carte

mă întorceam dându-mi seama

că o să mi se dea puja

exact o femeie căruntă în hindi

samastha nahi pusese bunătăţi

în faţă pe o piatră înierbată

i-am bombănit amabil mişcat

că nu ezitant le-a luat

şi încă ispitindu-mă

după Rusalii le-a luat

şi s-a dus lăsându-mă pe râu

*

să nu se creadă că nu ştiam limba

chemat şi dermatologul filosof

ce să mai dorm traduc târgovişteni

la hazard şi la mâna lui Stan

genul Giurgiuca al tinerilor

revistele mele mai indiene

capitol ce nu l-aş renunţa

nici pe mine nu m-aş anunţa

grăunţa băunţa crunţa

creier graur balaur cranţ

câinele farmacistei neînlanţ

*

texanul Patrick îi dete drepturile

pentru scenariu lui Tom

Belozerov votă pe Ştoi în Balda

Pogacek muşcătorul de minge

Ayappa Paniker mort în 2006

Saha mi-a trimis cartea prin doi

de chiar n-am trişat nu mi-am făcut timp

şi nici n-am stat degeaba cu (anti)scrisul

anticristul să mă ocolească

unde se dă castingul cine plăteşte drumul

mă vede lumea mă tot vede în filme

scriu cărţi ce cărţi să le citeşti tu

bubonică inducţie garanţi

tichie aur creir sfanţi

din comunism în comunism

din rabin în rabin cuscră

Indra Agni lângă Baruh

rehab Phillip and his ladee luver

cu cine seamănă de sus cu Tom

*

pe ce melodie pierzând vei câştiga

adio România şi pas elegia

nemaiavând patrie încă fiind (c)ea

unde cu Fox şi cu Pasi scaune

spre Smara nea Tudorică

nu-i ziceai nimic bătrâneţii

de-mi spuneai cavalere aferim

cum şi radiaţii Nicule dialectul

cu patologie joculară neminţară

orice universitate o sinagogă

care grilă mai talmudică Pantelie

cum până la urmă joci în film

obligat de Răzvan să vorbeşti monoton

de-i pare firesc nefirescul frumos urâtul

şi nu se plătesc repetiţiile nu castingul

ce să mai vorbim de nemţi dacă şi turcii

au ajuns un exemplu bun pentru noi şi

în plus Olanda e mult peste Franţa

*

ca Tom ieri scriam patovers

în tradusuri şi susuri azi

nimic din selecţie decay

eram in charge cu protocolul

ministerului cu unguroaică

am înţeles să se gătească pentru

musafiri felurile ca ale ei

vezi mâine seară se aflau

trei ceaune cu piure şi

bulion botezat zarzavat

n-o să iasă n-o să supere

mi-am găsit de lucru iar

consilii a doua oară

ceaunele iar de lucru a treia

nici o refierbere diabet

ăia furară voturile sub meci gata

meciu' gata şi pauza de comunism

*

geam deschis eram Kerala

în şi din cu ăl din Ioneşti

de-am tradus englez în rimă

lucratul de voie ca întinerirea

puţinul somn pe apa ochilor

pe strada Vânătorilor în pielea

goală recitând din Vechiul Testament

cercul aurit de pe mantia lui Aminadab

sinucideri din splendida Rusie

ba din primărie periculos la etaj

păi nu vezi că lumea e un Piteşti

vitrine mâncate de schizofrenie

greierii din propriul auz

Târgovişte şi Râmnic două morminte

încotro Kalypso nu-ţi mai vine cal

paşii pe cenuşă mărilor din val

măi ce necârmită karmă şi la mal

să filmăm unghiile netăiate ale Saharei

cu scândura pe zăpadă verticală

tot bătrânul boşevic dictează muzica

până la altă lovitură de stat nu scăpăm de ei

*

până unde  ne mai duceţi suduri nuduri

ne-om strecura nonexistenţa în avataruri

v-aţi dat pe mâna mea moleşindu-vă cadavrul

moaştele lui Epictet şi Astion înapoi la Halmyris

noi gnosticii trăim kosher din ideologiile astea

ies din captivitate fără nici un pic de încredere

nimic nu este acolo în junglă afară de dumnezeu

tentaţia de a mă abandona comportamentelor demonice

dumitale eşti plătit să ataci să-ţi fie ruşine ticălosule

aşa-zisul popor român e pe cale de dispariţie

caracteristicile structurale s-au transformat în negativ total

acolo sunt mai multe celule bolnave decât sănătoase

îi violezi nevasta îi calci copiii cu maşina

pe el îl loveşti cu toporul în cap şi a doua

zi dai o bere după care te votează de-ar învia Ţepeş

probabil în curând vom fi izgoniţi din propria ţară

i-au retras medaliile după ce l-au asasinat

crezi ce spui sau vorbeşti ca să-ţi treacă de urât

et ceterum censeo Carthaginem esse delendam

şi totuşi Cartagina trebuie dărâmată Michiduţă

vreţi ca Tzepeş şi Avram Iancu să vă rezolve problemele

care ai o bombă o duc eu în parlament la Las Vegas

mi-a plăcut asta cu să-i votăm pe alţii din import

parfumul strâns de pe cadavrele fecioare

afrodisiac în masă la Grass în piaţa eşafodului

la Frăsinei trapeza Aurobindo unde nu-s graşi călugării

lacrimi sărate verzi înturnurând înotătoarei

către berze devi în recunoaşterea natya cuantă

nu te duce mintea mai mult decât un fir de păr

nouă ne place de el că ştie să ne mintă

îl strânge nodul la cravată şi nu se mai oxigenează creierul

de-aia sunt aiurea proverbele că s-au întâmplat

în epoca de gheaţă a plouat cu diamante

şi se sfârşeşte întru mine duhul meu se teme de

greutatea drumului şi de schimbarea sălaşului

în această vreme de nelinişte şi spaimă

prea Sfântă Maică a lui Dumnezeu călătoreşte

cu robul tău Hierotheos Vlachos vederea

dintr-odată a întregii vieţi păcate sfâşie inima

lasă-ne tâlharule că ne-am săturat de lepre

ceva ce n-a existat niciodată nu poate muri

ţânţarii atacă gravidele şi supraponderalii

my mother never saw the irony in calling me

a son-of-a-bitch ce cazier vrei fetiţo că tu eşti moartă

i-am scos buletinul şi i-am arătat uite domnule sunt în viaţă

n-are cum să fie că la noi figurezi moartă

Mădălina a murit la patru ani din cauza unei pneumonii

America groapa de gunoi a planetei

vii acasă pe jos trecând oceanul pe la fund

Ana Melouah poetă algeriană de origine română

iar oprimându-te de nemaicompus risipirii

biserica să nu fie mai mare decât sufletul omului cinstit

sfânt secular de imn jurat oh steaguri

din sângele asasinaţilor şi tu

Tahar Djaut la 39 d'ani ca Eminescu

rău a făcut că nu te-a strâns de gât când erai mic

te ascunzi ca o căpuşă de sconcs tarat

puteai şi tu să treci măcar de clasa a cincia

c-a trecut Paulescu la catolicism

da şi de mata se spune că eşti bastard

tutunul totemului în traducere blagiană

multe sunete puţine cuvinte ia-ţi pseudonim Nobel

chiar nu suntem în stare să fim un pic la subiect

să nu mai rămână urmă din neamul nostru românesc

să mă întorc în propriile scrisuri ce imnuri druide

de-a v-aţi traduselea stilizator pătulului între

frigidere nepoate cât să ne părem mai nebuni între noi

mereu va fi vorba de altceva epilepsie clepsidra

ce şi neliniştea din mine la anii altor morţi

decartându-ne Parisul cămilei pe iglu cel ce

trădează pe unul dintre ai săi să sape două morminte

ce văd fără Buzinschi şi Ladea bătrâneţe in vitro

pastişând forumuri pe manipulare solitară

oamenii cu o mutră ciudată sunt chiar ciudaţi

noi nu-l putem revoca decât pe motiv de erezie

s-a sculat în picioare şi a rămas stană de piatră

genocidarul apoi mântuitorul trimişii aceluiaşi

halucinaţiile ocupării de sine decapitarea turcilor de iarbă

turcire şerbet diabet dulce să te vrei iar sub turci

with technology we don't have to worry about translation

Nef'i tot ce-i frumos în cer să se reverse pe pământ

eram în comunism suntem în Europa interfaţă popa

Behdjet muri pe când îi traduceam Voiesc în loc de If

zile şi zile mai mult duse câte rămase ochilor

pentru cititul evangheliilor pe diferenţe Dumnezeu ştie

cânepa muiată-n Balta Grecului Bălţi o culegere

dreptate dăm lui Lawrence recitind apokalipsa

ne-a luat inima Ioan cum îl iubea pe Iisus

lacrimae pondera vocis habent Horatius

incendierea centrului de antrenament din Deva

erau pe luciu numai lotul şi împuşcaţii

e aşa de cald şi oceanul  atât de frumos

*

în oglinda maya ne uitam alţii

mă întorsei superstiţie musulmană

tu trebuie să fi cunoscut Crimeea

nu mai întoarcem instinctelor jugul

mortea insului supravieţuirea comunităţii

ţin de vorbă ce-a mai rămas din frumuseţe

o să-ţi bat la uşă în cinci minute

ne împărtăşim mahmureala îmbătrânirii

toţi jainii sunt banya nu toţi banya sunt jaini

ieşim ca vârcolacii din voi cine mai ajunge

soră-mea aşteptându-ne şi iar înspăimântându-ne

din greu Aurobindo n-am ce-ţi face

iar tu ai amândoi părinţii paralizaţi

am fost mort am mers am văzut o cruce

pe o biserică mi-am dat seama încotro

voi lua-o să mulţumesc lui Dumnezeu

mă trezişi din ocnă piscină dinăuntru

sună-mă ce m-aş înmormânta cenuşă

chiar că ai toţi prietenii musulmani

şi la vii ţi se stingeau lumânările

am zis rugăciunea inimii Doamne Iisuse

Hristoase mântuieşte-mă pe mine păcătosul

atât cât murisei şi acum eşti altcineva

cu şalele fâlfâinde 25 de pe listă ucişi

dormisem în bibliotecă păstrându-ne simbolizării

ăsta e clopotul pentru sufletul morţilor

haiduci nonviolenţi ruinaţi frugalităţii coţcare

la ziuă cadavrele azilanţilor în ultima rundă

cum să nu ne îngropăm de vii

bine că se întorc copiii de la ocnă

pentru plămânul vechi spuza neagră

medeea Tomaida cântându-le Valerian

tu

tu al merelor parfumul eu din flori de nuc

pe reîncarnare fântâna macului

regretul păcii numite dictatură

în putreziciunea comparaţiilor

Gyr în Cugir libertate în Slobozia

fă-te ploaie şi mai vorbim slobobsesional

pranam respiraţi-mă ecoului joacă

n-ai fost aici Zahei nu al statuilor

conchise reconquiste scite ne resuscite

întoarsă traiului din tinereţe direct în dispariţie

pianul sub incunabule dintr-un septembrie în altul

timpul neştiind abia ne vom trezi şi mai posomorâţi

n-ai auzit la virgulă dictarea nebibliologică

bâlbâite negaţii deasupra primăverii

chiar de unde-om fi venind în colţul căldurii

pisăm pisanii de sare în caravanserai

faceţi loc maşinii ministrului în destrămare

tu erai în patriarhie eu melc pe roţi roate nepoate

lume distrusă mohor în pofida macilor

de nu cumva margaretele te-au adus la liman

poemul este în întregime demn de durerea noastră

câinii nu vedeau cum este el în realitate

maicile două sfintei învieri a fără-păcatului

răcoarea hrubei trenul o încălzi-o în sat

hai Todică dimineaţă noapte talpă în talpă

cancerul de repede mai nou în ciuda paraliziei

îi credem îngeri ne cred bestii cu nici unii de ruşine

am greşit hârtia scrisul abrevierea sugestibilitatea

disperări călătoare avem alte acorduri

ce engleză ce ură să scrii şi eu pe româneşte

traduceri în corzi n-aţi pomeni de mame fetelor

euforia renunţării la ce n-am avut parte

nu-mi spune ce-am făcut în somnul cel de moarte

n-am plecat n-am venit după-amiază pe sfârşite

salvări paramănăstirii în auzul cumpănirii

pe o naştere o moarte pe o viaţă o albeaţă

dacă rescriam vântului haina de pe mine

viaţa ni se făcu de-o tristeţe la vedere

plecare de trei copii dacă nu moştenişi pustii

cât mai ţineţi sub botine-ţi ale tale dintre vineţi

am terminat percepţia amurgului fârtat

n-am mai vorbit de când vă duceaţi la Veneţia

lacrimi concentrice peşteri concentraţionare

să nu-i fi şi spus cuiva să mă-mpuşte

ne aflam în underground nu mai ştii cui vorbeşti

aflând cu tristeţe de moartea limbii române

mureaţi să smulgeţi dopul coniacului

peste morminte de martiri ne slăvim ucigaşii

*

credinţe catrinţe

juru juruinţe

rugul ard

scald şi bard

vrutul Prutul

cu mankurtul

Elisaveta şi Ion

dus-întors Castellon

ciudanoviţeanca

uranifer Anca

două-trei surcele

rupte-n fericele

îmi trebuie aură

serpentinaură

veselii pe cruci ladine

ca-n maramureşenime

topindu-se se vaită

gheţarii în haită

neîncăpuţi în purim

somnului ne ocolim

astă-seară alămit

s-o lăsa cu adormit

că de ea înamorat

şi el s-a incinerat

covoare persane

sub zece persoane

ne-am şi sacrifica

în post şi vinerea

pe cine să mai seduci drace

toată lumea te place

http://georgeanca.blogspot.com.au/2017/01/dodoxii.html