O NOUĂ PERFORMANȚĂ a CREȘTERII
LIMBII ROMÂNE
ANOLOGIA Româno-turcă de Ligya Diaconescu, Editura
,,Olimpias”, 2019
Dunyadaki
cagdas romen yazarlarin romence-turkce olarak hazirlanmis ANTOLOJISI,
STARPRESS , Ed. Olimpias, 2019
Note de
lector, Melania Rusu Caragioiu
Să ne amintim cu plăcere și multă considerație, munca autoarei Ligya Diaconescu și a colaboratorilor săi, doar sub aspectul a
dării spre lumină și citire a unui număr
remarcabil de Antologii bilingve:
*Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga
lume, STARPRESS 2011, ediție bilingvă română-engleză,
*Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga
lume, STARPRESS, 2012, volum bilingv în română-franceză,
* Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga
lune, STARPRESS, 2013, volum bilingv în română- germană,
* Antologia scriitorilor
români contemporani din întreaga lume, SRATPRESS, 2014, bilingvă
română-italiană,
* Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga
lume, STARPRESS, 2015, bilingvă
română-spaniolă,
* Antologia
scriitorilor români contemporani din întreaga lume, STARPRES 2016,
bilingvă română-greacă,
* Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga
lume, STAPRESS, 2017, bilingvă română-rusă,
* Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga
lume, STARPRESS, 2018, bilingvă română-turcă.
Zilele acestea am primit din România, nu mai puțin decât zece din exemplarele ,,ANTOLOGIA scriitorilor români contemporani din întreaga lume” exemplar bilingv română- turcă. Îmi este trimisă
de Domnișoara Doctorița Andrada
Diaconescu, din Râmnicul Vâlcea-Olănești, un minunat suflet românesc, care în puținul timp liber face lucrări de secretariat literar în cadrul acelui , ,,concern literar” - l-aș numi eu
- STARPRESS, Canada, USA, România,
Israel, Italia și corespondenți în întreaga lume.
Poate veți
întreba cum de într-o antologie de 111 pagini pot încăpea scriitori din întreaga
lume ? Răspunsul este simplu:
Sunt doar reprezentanți din întreaga lume, chiar dacă ar exista doar unul din fiecare continent. Menționez faptul că în fiecare din antologiile
enumerate la începutul acestei prezentări se găsesc scriitori români de pe
anumite meridiane ale globului pământesc dornici să comunice în limba română sau în traduceri, cu mama
sfântă, glia română, de data acest printr-o antologie.
Acesti scriitori sunt români, ca noi toți, urmașii dacilor care
prin căutările lor curioase sau
interesate au împânzit lumea , lăsând prin acele meleaguri din vestigiile de
multe feluri ale patriei lor Dacia. Astăzi
suntem uimiți de acele numeroase
vestigii, fapte sau obiecte care sunt presărate peste tot în lume. Dar să nu
uităm că acest popor a fost mult jefuit
și astăzi ies la iveală acele bunuri
antice, care au supraviețuit și
care spre fala poporului nostru sunt
recunoscute a fi de proveniență dacă, fiindcă arheologia și istoria nu mint.
Tot astfel și acei români care se găsesc prin
enclavele românești ale lumii sau izolați în alte comunități, doresc, sau privind doar din punctul notru de vedere literar, semnalează
prezența lor de acolo.
În această Antologie colaborează
scritori din USA: Mary Schmith, din
Germania, Ausburg: Adalbert Gyuris și Terezia Bolchiș-Tătaru, din România: Mariana Popa, Camelia
Florescu, Victor Manole, Nadia Urian, Rodica Calotă, Virginia Vini
Popescu, din Canada: Melania Rusu Caragioiu, din Marea Britanie, Londra ,
Ionela Flood, din Canada-Toronto și
România, Râmnicu Vâlcea, Ligya Diaconescu.
Dar pentru a obține o asemenea traducere în
limba turcă au fost rugați, cooptați
scriitori de etnie turcă de naționalitate
română din România. Se știe dintotdeauna că pentru o traducere din română trebuie să cunoști bine limba română cu toate
nuanțele ei melodioase și altă condiție să
fi
nativ în limba în care vrei să traduci. Excepție fac cei școliți anume ca traducători
la facultățile de filologie.
Cel care
se încumetă a face traduceri, dintre noi scriitorii, știe cât de
dificilă este această muncă și mai ales din română într-o limbă străină.
Oricât te străduiești tot apare topica română, tot apar niște cuvinte
hazlii, precum cea care a intrat
în gluma universală: traducerea cuvântului
furculiță, în franceza vorbită grăbit,
s-a strecurat sub denumirea de pomină, ,, furculition”! Deci iată câte motive
serioase și hazlii ne pot pândi, când cuvântiul rebel, căutat, nu ne vine ,, pe
limbă”, cum zice românul.
Dar în
antologiile bilingve și în cea de față
s-au găsit traducători, ei înșiși
scriitori, care au tradus în mod măiestrit chiar poezii scrise în vers clasic, respectând atât metrica
versului, precum și rima, sau reușind,
pentru creațiile în proză, de a reda
farmecul povestirii, autenticitatea
proprie autorului.
In acest
volum apar trei traducători : Aisun Murtaza, Pelin Savtak, Tunkay Savtak.
De ce au
fost aleși acești traducători de etnie turcă, pentru această Anthologie ? Pentrucă orice traducre spre a fi sigur izbutită
trebuie revizuită de cineva care vorbește nativ limba respectivă. . Traducerea este o artă în sine care poate influența mult
valoarea textului original,
ferindu-l de ce este mai grav,
acela de a-l putea chiar deforma.
De aceea noi
mulțumim traducătorilor acestrei Antologii de a fi respectat autenticitatea
scrierilor noastre.
În
această antologie mai
găsim încă o ocazie de a mulțumi.
De data aceasta Editorului, Olimpia Sava, Domnia sa fiind scriitoare și
poetă.
Într-un
format clasic de
carte, de aproximativ 20/14 cm,
Antologia română- turcă ne surâde în culoarea purpurie, purtând pe prima copertă
datele spuse mai sus , iar pe coperta II,
pozele color ale autorilor înconjurând-o pe Directoarea STARPRESS, Ligya Diaconescu.
Acum, după ce am vorbit în mare despre această Antologie
româno- turcă, să deschidem cartea spre a vedea câte puțin din gândurile autorilor.
În prefață scriitoarea Mary Smith face o succintă caracterizare a omului și a artei
Ligyei Diaconescu: ,, Realizările Ligyei Diaconescu în domeniul cultural și
puntea de legătură creată pentru scriitorii români de pretutindeni, dar și
pentru pictori, cântăreți, sculptori, etc., întâlnirile minunate organizate
anual cu români din întreaga lume, sunt bine cunoscute și așteptate de
participanți , ca o întâlnire în familie, în marea familie STARPRESS, cu
emoție, dor și drag. La acestea se adaugă cărțile domniei sale de poezie și
proză și antologiile realizate”… ( și în limba română, n.a).
Desigu, eu
necunoscând limba turcă voi reda în materialul de față doar fragmente
din creația autorilor numai din variantele românești, spre a intra, destul de puțin, în ortizontul unei clipe din
creația lor. Respectăm ordinea cronologică mergând romantic , agale, pe poteca
gândului poetic.
Mariana Popa:
din poezia
,,Lumina Pașnică”
Doamne! Mi-ai făcut
Altar din Cuvânt
Am scris
poemele tristeții,
dar lumina ce-mi trimiți în silabe
mă-nfășoară, în Paradis mă duce
.
. . . . .
. . .
. . .
și slova curge pe ale mele degete…”
Adalbert Gyuris,
din: ,,În urma ta”
Gândul mi-e
Peste tot
Mai puțin
Unde ar
Trebui
Doar noaptea
Revin
Lână tine
Însă
tu
Dormi
Camelia Florescu,
din : ,,Nu tot se aruncă”
Am trăit,
copile, într-o lume în care
N-aruncam
nimica, totul reparam
Și din viața
toată ca-ntr-o vindecare
Grâul de neghină bland îl separam
. .
. . .
. . .
. . .
.
Am trăit,
copile, uneori nevoi
Să-i privim
amarul ca-ntr-un ochi străin
Am fost
viața-ntreagă poate, fii ploii
Dar n-am dat
o palmă nici unui creștin.
Melania Rusu
Caragioiu,
din: ,, Mi-e dor”
(inspirat din Cântarea cântărilor ,
lui Solomon)
,, Vino
iubito, pe aripa serii
Te aștept cu
cercei de cireșe albe și floarea miresei,
Să te sărut cu parfumul amărui al
bujorilor albi,
Cu roua dumbrăvilor necosite,
Cu aburul pădurilor de brad…
Mi-e dor să plutim peste neant”
Ionela Flood,
din: ,, Orizont”
Dezbrăcat de vise
ochiul flămând, crin încercănat
secunda tăioasă decupează savantă
castele de nisip înghițite de timp
Pe sub ape focurile blânde
călătoresc lumina troenită acoladă
Valul de stele coboară pleoapele
îngerilor
ce vor să mă scalde într-un nou
răsărit.
august 2009, Londra
Victor Manole :
Din: ,,Iubește copile”
Iubește copile limba ta,
Iubește și cuvântul dor,
Iubește copile doine,
Iubește al tău popor.
Iubește copile vatra,
Iubește al tău izvor,
Iubește copile țara ta,
Și pe al tău tricolor.
Ligya Diaconescu,
Din : ,,Germinație”
Ascultă cum răsare grâul
Cum printre sălcii trece râul
Cum crește iarba dimineața
Și curge-n stropi de rouă viața
Ascultă cum se plămădește
Un prunc din lacrimi de iubire
Și din ,,seminți” de nemurire
Când dragostea ne contopește
Încheind
capitolul, spicuiri din POEZIE, trecând la partea a doua din antologia noastră , la partea creației în
PROZĂ, întîlnim aceiași sau alți scriitori care au optat pentru a ne
prezenta pagini de proză poetică în
versiune veselă sau plină de amar:
Nadia Urian,
din: ,,Povești
din sat ..Speranța”
,, Te uiți
la el. Un băiețel de nici unsprezece ani, bine făcut, cu niște ochi frumoși și
expresivi cu zâmbetul pe buze. … Nu se putea să nu-l preferi dintr-un grup de
copii, să vrei să-l mângâi. …Tu, ca tu, dar cățelușa când îl căpăta după poartă
îl lingea bucățică cu bucățică răsplătindu-l pentru faptul că el nu se ferea de
ea. O lua de după gât și se răsturna într-o parte pe iarba moale din curte,
lăsând-o să-l guste parcă, nu doar să-l iubească.
Ce făcea câinele când pleca copilul ? Era
jale. Era disperare. Alerga de la o poartă la alta, lătra într-un fel a
chemare, alergând în galop la toate porțile, să nu plece. Să mai rămână… Parcă te ruga pe tine să-l ajuți.” …
Rodica Calotă,
Din: ,,Lacrimile”
… ,, Mă
aflam într-una din acele zile precare, în care bunica ne tăiase câte o ceapă și
ne-o pusese într-o pungă de plastic, lângă un colț de turtă . Și,
cum aritmetica îmi crea nervi la stomac, am simțit o nevoie sfâșietoare să mă înfrupt
din modestele mele merinde. Nu mai știu cine m-a pârât că mănânc, știu doar că
m-am trezit cu un uragan lângă mine și ceapa mestecată gata a zburat din
gâtlej, printre bănci, direct la tablă sub forța dosului de labă pe care l-am
primit peste maxilar. N-am mai luat
niciodată pachet la școală”…
Terezia
Bolchiș Tătaru,
Din : ,, Destin și Destine”
(fragment)
…
,,Batjocura tovărășească asupra intelectualilor, pregătiți chiar de ei, în Amfiteatrul Facultății de Drept din București… Se petrecea
în anul 1956, când poetul Radu Gyr era arestat a doua oară și condamnat la
moarte pentru poezia ,, Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane !”. Critica
literară a consemnat ulterior că nu este cunoscut ca un poet să fie condamnat
la moarte pentru o poezie ! Dar iată că la noi ca la nimeni ! Prin scursurile
societății românești moscovite, a fost posibil ca și tot ce a urmat.”
Redăm mai
jos din poezia respectivă in consemnarea
autoarei:
Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane
de Radu Gyr
Nu pentru o lopată de rumenă pâine
Nu pentru pătule, nu pentru podgoane
Ci pentru văzduhul tău liber de mâine
Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!
5. Și ca să pui tot sărutul fierbinte
Pe
praguri, pe prispe, pe uși, pe icoane
Pe toate ce slobode’ți ies înainte
Ridică-te Gheorghe , ridică-te Ioane!
6. Rudică-te Gheorghe , ridică-te
Ioane
Pe lanuri, pe funii. Pe sfinte
ciolane
Și sus, spre lumina din urmă-a furtunii
Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!
A consemnat Cecilia Costin (alias
TBT)
Virginia Vini Popescu
Din : ,,Sunt fiică de veteran”
… Este
dureros să amintesc că, din familia mea, rude aproipiate, frați și cumnați ai
tatălui meu – ,,cei care au dus războiul”- au rămas ,,pe câmpul de luptă în
Basarabia”( fratele tatălui meu- Stelian Alexandrescu) sau au venit acasă schilodiți de gloanțe și purtători
de schije în trup. Frumoșii tineri, falnici și sănătoși, plecați în lupta
pentru țară, loviți de tragedia vieții au rămas imobilizați pe viață (cazul
unchiului meu Petre Iorgulescu- invalid de războiu) sau și-au oblojit durerea
schijelor și suferința situației lor până la moarte ( fratele tatălui meu – Alexandru
Alexandrescu - ,,luptător pe ambele fronturi”, medaliat). …
*
Preocupările
spirituale, lirice, ale poeților emană din splendoarera plaiului miotitic , din
iubirea candidă, din credința srtămoșească
. Întocmai cum în Basmele Românilor învinge întotdeauna binele , în aceste poezii
firul gândirii se tremină prin optimism.
Este, însă
și ceva specific românului de a-și
însuși sarcina de Sisif și de a rostogoli tăvălugul vieții spre binele său și
al celorlați oameni. Este uneori greu de
înțeles cum un popor prietenos și blajin poate deveni atăt de putertnic prin voința sa atunci când
viața i-o cere.
Dar în
existența noastră și aci în Anthologie sunt sublinite, în revers și fațetele
pline de obidă, durere, nedreptate , oprimare, căzute ca un blestem asupra poporului
și plaiului nostru. De data acesta am putea spune că urgia descrisă în paginile
acelorași basme cu nimb de binefăcătoare
a adus în prim plan și iadul
suferințelor la suprafața pământului, răspândind-o în chip dantesc de hain
peste noi, peste tot ce era al noatru,
și peste mulți ani viitori de suferință, de care mereu încercăm să scăpăm.
Nu există, în sfera gliei noastre
străbune, în cântecul poeților săi, nici
o rămurică, nici un strop de ploaie, nici un nor, nici o floare , nici o
iubire, nici un dor și nici o suferință
care să nu fi fost cântată în graiul său de acasă , oriunde s-ar găsi el, acel poet, scriitor.
Această antologie
abundă de lirismul optimist al poetului liber în cugetul său și dornic de a
comunica și altora s din simțămintele sale, dar și de spasmul durerii prin care
a trecut glia și neamul nostru de nenumărate ori, de astă dată consemnate și prin Antologiile noastre bilingve.
Canada, St Constant, martie 2019,
Meania Rusu Caragioiu,
Redactor șef
cultural, Revista STARPRESS
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu