Tangou celest
~*~
Iubita mea, am mai durat o
seară
În plin acord de neuroni târziu
Am descântat la trupul
tău chitară
Cel mai nebun tangou pe
care-l știu
Sorbeam eternități din părul tău
Duceam la buze parcă un Graal
În care rezona acel
tangou
Și germina un nou context
astral
Bolnav de miazănoapte și sărut
Ți-am conturat întregul zodiac
Într-un șirag de perle
după gât
Să mângâi zodii să sărut
să tac
Ploua din nori galactici peste noi
Torențiale valuri de
vecii
Acoperiți de stele în
șuvoi
Muream treptat din ce în ce mai vii
Am rătăcit în dansul nostru par
Tot mai pierduți în timp și mai aprinși
Doar când a detunat un nor stelar
Ne-am revăzut staturile
de inși
Ne-am depărtat și ne-am
privit altfel
Redeveniți noi înșine
cumva
Părea că încă mai pluteam
în el
Și ți-am jurat că iarăși
voi dansa
Cu tine dansul par din
Antipozi
Prelung și unduios și sacadat
Ca o colindă-a cetei de
irozi
Ingemănând femeia de
bărbat
~*~
MARIAN ILIE
Foarte frumoase versuri, cu prozodia bine stapanita, din filon poetic autentic. Felicitari, Domnule Marian Ilie, felicitari, frace Benule, pentru Lumina de pe blog!
RăspundețiȘtergere