ÎNSĂ CETĂȚENE AL
PATRIEI, IARBA -LIMBII ROMÂNE, DEŞTEAPTĂ-TE ANDREI MUREŞANU- !
~*~
Gârlița lui Sadavovianu e de viță
nobilă domnească, rurală:
bărbătească/femeiască,
o fire sărbătorească
ca de fața bisericească
a bălții
şi codrului fără modru: mândru cu lac
abastru având pentru ceată barcă, în mare trecere
ca
un anume cu nume şi renume, cel iubit
e numit şi supra numit: Nicoară Potcovă, şi să tragem linie colorat intens
cu sens eceea ce-i iubire: om haiduc,
de mare PESPRECTIVĂ, candidat
pentru adoua venire: OM fain-fainel,
rebel, scoțând-o cu Mihai Viteazu la capăt, cu doză de adrenalină,
cu perspectivă de a sparge de ispravă
ideală rutină de oboseală,
într-a lui Dumnezeu calitate şi slavă
ca bucovă, de ceaslov, ispravă,
din care mulți ca din Biblie,
duh de adevă şi duh de viață
simetrie,
cu bună dispoziție dezlegară citire
rezolvând marea dilemă,
memorabilă ecuație din şcoala
cetățenească
şi omenească, firească, din şcoala cu
voință şi scop se se nască-n feciorie şi hărnicie oiricie,
acea parte aparte de carte,
de libertate şi dreptate,
un fel fain făinel, în drept de a fi
zi de zi "laudă"/ladă, de zestre,
zări şi flrori albastre în cât binele
fără şăinăleală, cruțare,
cu sens viața hopşa-şa, pate a unui
imens, cât cuprinde undă verde, magna cum "laude" dându-ne şanşa să
îmbrăcăm cheneşa fericirii, şansa
durerii
şi mesie a iubirii a învierii
cristrice: pâine şi pace,
liturghie-n spice trasă-bine
confirmat, pentru omenire-n mâine
Ispravă,
ca fără îndoială cu fir întins către
şcoală,
de dincolo de şcoală,
trasă şuhan cu iubire fără a fi
într-o ureche fără pereche,
pe verticală, îmbunătățită cu citire,
cu dreptul de cantida la feticire,
cu atitudine, pasiune şi înțelepcine,
cu drept la înviere la adoua venire,
în socio-uman cu sens netrăind
nemernic, în van,
dcă grâul deşteptă-te patrie limba
română ni de triat, ales, de pleavă şi neghină,
că grâul, ni cuvântul,
Dumnezeul-pâine, a celui din mâine,
urmaş al urmaşilor, cântare a
cântărilor, în pâine: pace, liturgie-nspice, curat şi luminat,
în grâul curățat de neghină şi ales
în lumină lumină lină Ioan Alexandru,
din lumină înviere, pentru lumina cu
procesare, chimie, de fotosinteză în frunză,
în frunza din edenica, inspirată cu
ideal, grădină,
cu ispravă şi firul de neghină ales,
eliminat din viață ca stres, goz,
că la ce bun s-avem stres, roz,
ascuns sub preş ca să ne margă fără
amejamente bunul ca să ne parvină doar harul, evidentul mânii lui
Dumnezeu, tupeul, care ni s-a pus țap
ispăşitor, în cap, uitând...
să ni se streseze dragostea de viața,
gargară cu pioneze, unii neştiind să gestioneze marele concert al vieții, nu-l
ştiu să-l dirijeze
ca iepurile garagație, obrăznicie,
din munte, de pe deal şi din câmpie,
iepurile sidrofie şi rapsodie
să deabuzna, iama-n blid, în farfurie
ca s-avem mult soare
şi multă căldură de om fără
asemănare,
în sentimente şi prețuire să-n floare
omul, ca un pom, Dom,
prospețime, iubire la înălțime,
în drept memorabil, responsabil şi
drept ca dreptul,
ca dreptul de a te naşte, eşti în
drept de a candida la fericire?
însă deşteaptă-te cetățean al vieții patrie
limba română şi dreptății, elexir fragil a tinereții,
că nu s-au isprăvit neică, cu
neisprăviții, corupții, din şoul cavou/distrație pe sub tei, în copou pe
degenarate
alei, văduvite chiar de minunea de
tei, lipsiând: onorea, delicatețea de românească biserică,
hoardă şi tagmă de jefuitori haini
dând năvală nimicitor, globalizator
de țară şi de neam prăduitori,
de veşti mai proaste,
că-s pierdere intenționată de
naționalitate
de şi vânzători, cozi de topor
pe la dragi curți de dor, lipsită de
scutieri, de justițiari,
că nădăjduim în bine,
cu mar îngrijorări şi multe aşteptări
pentru mai multe şi mai mar: bune, drepte orânduieli
şi deşteptări întru omeneşti
îndreptări
între albastre şi româneşti zări.
(Noi într-un fel fain-fainel trebuie
să ne motivăm
cu lucru bine făcut,
prin țară şi neam,
din lumina facerii a zilei de
început).
~*~
Pavel
Rătundeanu-ferghete
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu