miercuri, 11 septembrie 2019

Cenaclul scandalagiului - Ce titlu? SCANDALAGIUL CU CEI MAI MULȚI PRIETENI POEȚI.




Cenaclul scandalagiului
Publicat pe septembrie 11, 2019

M-a pus dracu și mi-am botezat o ultimă carte „ULTIMELE CRONICI ALE SCANDALAGIULUI ALTFEL”. Că, dacă nu-i ziceam așa, aș fi avut material pentru încă 20 de volume. Păi, numai bolșevicul cotrocean, ăla provenit din escroc imobiliar dovedit de justiție, care a participat și la trafic de copii, aproape că mă roagă în fiecare zi să scriu câteva cronici, prin acțiunile lui anti-românești . Dar, dacă am apucat să zic că alea au fost ultimele …
Cred, însă, că mi-am găsit salvarea. Am niște amici poeți. Și nu poeți d-ăia de „Cățeluș cu părul creț…”, și nici d-ăia cu „Cine e gheneralul …”. Adică, nu limbiști, ci chiar poeți! Oameni care scriu fie duios de frumos, fie profund, fie sarcastic (cum îmi place mie!). M-am gândit să-mi fac un cenaclu. Cenaclul scandalagiului. Sigur, doar cenaclul e al meu, că mie mi-a trăznit ideea, dar poeziile sunt ale lor.
Încep cu câteva creații din operele poeților Marian Ilie, Liviu Zanfirescu, Eugen Laurian, iar Marian Ilie și iarăși Liviu Zanfirescu și iarăși Marian Ilie. L-am băgat pe Marian Ilie și la-nceput, și la mijloc, și la coadă, fiindcă și el a stat lângă mine, în bancă, la un post-academic d-ăla lung, nu d-ăla de două zile, sau două săptămâni, sau două luni, și la-nceput, și la mijloc, și la coadă. N-am scăpat de el cu nici-un chip. Acuma să suporte consecințele!
La următoarea șezătoare, voi inversa doar ordinea poeților și, desigur, voi prezenta noi creații ale lor, ei rămânând aceeași. Că, oricât de scandalagiu aș fi eu, nu m-am școlit printre poeți, nici grădinița n-am făcut-o printre ei, și nici n-am lucrat în lumea poeților, astfel că și trei sunt destul de mulți, pentru un scandalagiu fără nici-o legătură cu lumea poeziei. Aș putea primi chiar un premiu, sau măcar un titlu. Ce titlu? SCANDALAGIUL CU CEI MAI MULȚI PRIETENI POEȚI.



CÂNTEC DE MITITICĂ
Marian ILIE

Mi te-ai proţăpit, Mititico
Odată la Inter, la Bar
Dădeau morocanii în tine cu banii
De-ai pus SRI-ul pe jar

Şi-a fost pe atunci o Zaveră
În faţă la Naţional
Ai măturat Piaţa, cu dosul, cu faţa
Vestală a Noului Val

Când din secretara blondină
Ajuns-ai fost consilier
Cu flacăra-ţi vie ai ars Primărie
Visându-te Doamnă de Fier
Că te-ai măritat într-o doară
Să fii şi tu doamnă-n oraş
Stăpână-n principiu pe-ntreg municipiu’
Sub chiombul primar nărăvaş

Iar când cel crucean cu chelie
Sus, la Cotroceni, a ajuns
Să nu i se-ndoaie, pe ţevi şi butoaie
De baş-kan-chelară te-a uns

Ţi-ai luat nasul fin la purtare
C-aveai la prea multe acces
Pârâşi că Patriciu mai vrea un serviciu
Şi nu cotiza la succes

Te-ai tras pentr-o vreme deoparte
Prin nu ştiu ce colţ de parcări
Dar flacăra-ţi vie şi-n contumacie
Ardea, la Palat, prin cămări

Iar când preluară Guvernul
Haiducii Echipei de Şoc
Ţi-au dat ministere placate cu miere
Şi simţ de răspundere – ioc!

Băgarăţi adânc mâini hapsâne
Şi-aţi ras ce-aţi găsit prin Hazna
Tăiarăţi subvenţii, salarii şi pensii
S-aveţi de pe unde fura

Mi te-a cultivat Mititico
Un monstru marin deghizat
Dar omul-scânteie – hulpav de femeie
De whisky şi şperţ – e-n rahat…



ʺPENTRU O ROMÂNIE NORMALĂʺ
Liviu ZANFIRESCU

Te pomenești că țara-i anormală
Și ignoranți cum suntem, noi nu știm
De aceea vrea el nou mandat de fală
Normali s-ajungem, să nu ne prostim

Guvernul lui, găselniță mortală
La gaze TRUMP ne pune să postim
EXXON s-ajungă firmă națională
Pe moca, exploatare, aferim!

Păstor de case, gânduri dau năvală
Și-o rugăciune, să nu rătăcim
Că din reclamă, Țara-i anormală
Iar el la schi ar vrea să nemurim

Justiția păcatele îi spală
Îl face mai frumos, către sublim
Dar la Caracal stare anormală
Ne vrea, prin nou mandat, tot proști să fim
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Deci ignoranți cum suntem și nu știm
Că e needucată ʺanormalăʺ
O Românie-n care rătăcim
Pe bicicletă toți să ne iubim
Să-i fie lui reclama … păcăleală?!



DEZIDERAT
Eugen LAURIAN

Nu pot să-ndrept eu lumea,
nici taine să dezleg…
Și nici să schimb natura…
Pot, doar, să-o înțeleg…

N-am să detest lichele,
netrebnici ori otrepe…
Și nu le-admir prezența,
vreau, doar, să-i pot percepe…

Când știu că lumea asta-i
făcută – nu de zei –
nici nu le plâng absența,
nici nu m-amuz de ei.

Nimic din ce-i în viață
nu voi disprețui
am grijă, doar, întruna,
a nu păcătui.

Nu vreau să știu de toate,
nici lauri să culeg!…
Vreau, doar, îngăduință,
și, doar, să vă-nțeleg!…

Bragadiru – 30 ianuarie 2017 – Din volumul de poezii „Furia disperării” – Editura Amanda Edit / 2019



CUCUVEAUA
Marian ILIE

Bre Principesă de Trivale
Constat că ţi-ai luat safteaua
Că văd pe blogul dumitale
Cu ochi albaştri, cucuveaua

Mă cufundasem în lectură
Şi începu să-mi fie rău
Simţind subţiri dâre de ură
Cum se răsfrâng pe blogul tău

De când în patria iubită
Se-ncrâncenară două oşti
Feisbucii ce se cred elită
Şi gloata ce-o numesc ei proşti

Mărul discordiei pendinte
Îşi trage seva de prin Malta
– Cum zice Domnul Preşedinte:
“Una îi una, alta-i alta”

Nu o să intru în detalii
Problema e prea delicată
Pe buzele adâncii falii
Stă Romania crăcănată

Dar mă întreb de ce matale
Ce te pretinzi imparţială
Nu vrei s-aloci spaţii egale
Cumva eşti transnaţională?

Zic guri mai rele că rezbelul
Îşi are-n SRI trăgaciul
Iar DNA poartă drapelul
Sub care luptă Klaus Baciul

Că veni vorba de Codruţa
Gândind eu rostul dumneata
Îmi zic în sine: sărăcuţa
S-a pricopsit c-o cucuvea

Şi crede a vedea mai bine
Prin ochii cei albaştri-ai ei
Cu care nu mai dă de mine
În lupta asta de idei…



FIDELITATE
Liviu ZANFIRESCU

Pe laptop, pe mobil … avânt
Comunicarea e stăpână
Dar bucuria din cuvânt
E-n darul … scrisului de mână

Cu lira mai încerc să cânt
Firesc, e gândul la-ndemână
Caligrafia e veșmânt
Aura scrisului de mână

În floarea scrisului cărunt
Cu frăgezime de cadână
De laptop sau mobil înfrânt
Salvarea e … scrisul de mână …

Pe laptop, pe mobil … avânt
Cu nerv scriu tinerii, în vână
Dar am în mine încă sfânt
Izbucul scrisului de mână

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Zic unii că s-ar fi sfârșit
Povestea scrisului de mână
Cu nerv, trăire azi e vână
Pe laptop sau mobil grăbit
E noul scris, o altă zână
Alt Univers, alt Infinit
Ce pe Pământ o să rămână …
Pe ʺcel de mânăʺ … răstignit!



CÂNTEC EURO-MAIMULTDECAT-TRIST
Marian ILIE

Nu te mai vreau, prea mândră Europă –
M-am săturat de mofturile tale
Şi vreau să ies din tragica sincopă
Să-mi vântur gândul şi să-mi văd de cale

Prea am crezut în nurii tăi fuduli
În visul meu tembel de contopire
În care eu, precum atâţi masculi
Adulmecam obrazul tău subţire

În ritual, să-i simtă gura puful
Cum s-ar drapa cu puf de piersici coapte –
Vai, ce obraz scorţos aveai ! Năduful
Îmi răscoleşte sufletul în noapte

O noapte grea şi lungă, cu năluci
De sperie şi morţii din istorii

Te las, cucoană dragă , să te duci 
Ori încotro te trage dunga sfrorii

Nu te mai vreau – acum te ştiu, cucoană
M-aş pricopsi cu noi şi noi dureri
M-ai lăsat lefter dintr-o simplă toană
Din ce îţi dau, tu tot mai mult îmi ceri

Şi de mi-ai da măcar ceva în schimb
La cât am risipit eu pentru tine –
S-au răzvrătit şi zeii din Olimp
Şi mă muştruluiesc în limbi străine

Că-s un tembel şi ţanţoş masochist
La câte-mi faci şi încă te ador
Zamolxe însuşi plânge-n munte trist
De cât de jos putut-am să cobor…

Nu te mai vreau si gata – sunt falit
Insa mai am o traista de mandrie
Mi-o iau in spate si te las, grabit
Sa mai respir un pic de poezie



P.S. Ca să evit eventuale întrebări precizez că eu NU sunt euro-sceptic. Pe mine mă deranjează că am devenit BĂȘTINAȘ AL COLONIEI AMERICANE cunoscute până nu de mult ca țara independentă ROMÂNIA.



COMENTARII
O idee prea interesanta, ca s-o lasam sa se risiperasca altfel decat in spatiul virtual interesat: un cenaclu al unui scandalagiu notoriu (da, celebrul nostru Don Pedro) - la care debutez de trista buna voie si silit de imprejurari deloc faste. Vin alegerile - sa vedeti scandal de-aici incolo!!! 
Cine se mai baga la bataie?

Sursa: MARIAN ILIE
https://altfel.wordpress.com/2019/09/11/cenaclul-scandalagiului/










Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu