Zgârcenia şi vindecarea ei
Se
povesteşte că demult, demult trăia un morar ce mânca la o masă o turtă cât
roata morii de mare şi tot nu se mai sătura. Într-o zi la acest morar veni
Sfântul Petru cu un ucenic de-al lui, cu doi saci de grâu să-i macine. Era
aproape ora mesei când se termina cu măcinatul grâului şi morarul cu coptul
turtei pe care o mânca la prânz. Când moşul luă turta din vatră, Sfântul îi
zise: - Moşule, dă-mi şi mie o bucată de turtă! - De unde să-ţi dau şi ţie,
dacă mie singur nu-mi ajunge? - Nu te îndoi, moşule, că iţi va ajunge! Luă
Sfântul Petru turta, pe care i-o dădu moşul, o tăie în bucăţi şi începu a o
împărţi oamenilor de la moară, apoi luă şi el o bucată dându-i moşului bucata
ce rămase. Morarul se posomorâse: vedea el bine că va rămîne flămând! Dar,
minune! Mâncând bucata de turtă, se sătură mai bine decât atunci cînd mânca o
turtă întreagă. - Cum se face că acum m-am săturat cu o bucăţică? Îl întrebă pe
Sfintul Petru. Eu nu pot pricepe asta! - Înainte nu te săturai pentru că mâncai
singur. Acum, când ai împărţit şi altora, ţi-a dat Dumnezeu saţ
NECREDINCIOSUL ÎŞI ESTE
SIEŞI CĂLĂU
Sfantul Nicolae Velimirovici
Când omul
îşi întoarce faţa către Dumnezeu, toate drumurile duc la Dumnezeu. Când omul,
însă, îşi întoarce faţa de la Dumnezeu, toate drumurile duc spre prăpastie.
Cine se leapădă cu totul de Dumnezeu, şi cu buzele şi cu inima, acela nu
săvârşeşte în viaţă nimic altceva decât cele ce duc la desăvârşita lui surpare,
şi trupească şi sufletească. De aceea nu te grăbi să cauţi călău pentru cel
necredincios. El însuşi l-a găsit în sine, unul mai de încredere decât cel pe
care i l-ar da lumea întreagă.
LUMEA E PRECUM O CASA
Sfantul Ioan din Kronstadt
Lumea este o
casa. Ziditorul si Stapânul acestei case este Creatorul. El, Dumnezeu, este si
Tatal celor ce locuiesc în ea, crestinii. Mama este Preasfânta Nascatoare de
Dumnezeu. Tot ce faci, faci întotdeauna în prezenta lui Dumnezeu, Tatal nostru
al tuturor, pe care se cuvine sa-L asculti si sa-L iubesti, si de asemenea în
prezenta Maicii noastre a tuturor, Preasfânta Nascatoare de Dumnezeu. Arata-i
iubire sfânta, evlavie, ascultare. De te vei afla în nevoi materiale sau
spirituale, la suparare, la necaz, la boala, vino la ea cu credinta, nadejde si
dragoste. Fii sfânt, asa cum Domnul, Dumnezeul, Creatorul si Parintele tau
Sfânt este si cum este Stapâna noastra, Maica lui Dumnezeu, dar si Maica
noastra. „Femeie, iata fiul Tau... Iata mama ta” (Ioan 19, 26-27). Pentru ca sa
nu ne îndoim de dreptul de a o numi mama pe Maica Domnului, Maica Celui
Preaînalt, Preasfânta, Preacurata, Preabinecuvântata, Slavita Stapâna noastra,
dumnezeiescul sau Fiu, Cel mai dinainte de toti vecii, Domnul nostru Iisus
Hristos, ne-a risipit îndoiala, îngaduindu-ne tuturor, sau acelora dintre noi
care se arata mai râvnitori spre sfintenie, sa o numim pe Maica Sa mama. „Iata
Mama ta”, caci în persoana Sfântului Ioan Teologul aceste cuvinte ne-au fost
adresate noua, tuturor crestinilor. Da, ea este pe drept cuvânt gingasa,
îndatoritoarea, atotsfânta noastra mama, care ne poate duce si pe noi, copiii
sai, la sfintenie.
Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea
in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 275
Sursa: Pr. Dr. ALEXANDRU
STANCIULESCU-BARDA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu