CALEIDOSCOPUL - Sfantul Ioan din
Kronstadt
Tu esti
acelasi (Psalmul 101, 28), se spune despre firea neschimbatoare a lui Dumnezeu.
O, daca si tu, omule, ai ramâne neschimbat, azi, mâine si poimâine si asa mai
departe si nu te-ai preface într-o mie de feluri, ca un caleidoscop! O, daca ai
ramâne si tu mereu acelasi, pasnic, bun, simplu, amabil, rabdator, iubitor de
munca, binevoitor, generos! Ai putea fi asa daca te-ai ruga cu credinta pornita
din inima si cu dragoste de Cel ce este neschimbator: „Eu sunt Domnul si nu
m-am schimbat” (Maleahi 3, 6). „Eu pazesc neplecati spre rau pe robii Mei, ca
Eu sunt izvorul bunatatii, Care fac bine celor ce dupa vrednicie slujesc Mie”
(Canonul Arhanghelilor, cântarea 6, tropar 3).
Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea
in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 172
C u v i n t e l e
Arhiep. Justinian Chira
Cuvintele
sunt doar crâmpeie, frânturi ce ca un ecou razbat în afara din adânc, dincolo,
dintr-o lume vasta, un univers întreg ce se afla în fiecare din noi. Ce poate
reda în afara poetul din poezia ce se afla în el? Ce poate nota compozitorul
din armoniile ce inima lui, sufletul, urechea lui le aude neîncetat si undeva
adânc în fiinta lui, el le fredoneaza înfiorat? Nimic sau aproape nimic, mare
parte din lumea noastra zace nedescoperita, necunoscuta nici de noi în
întregime si care ni se reveleaza în frânturi, în timp, facându-ne sa ne vedem
schimbatori si necunoscuti, nici de noi însine în vreme.
M â n t u i r e a
Arhim. Sofian Boghiu
,,Pentru cel
care este creștin, idealul este să se mântuiască, să dorească mântuirea. Adică
eliberarea de rău, de întuneric, de ură, de tot ceea ce este rău cu adevărat.
Să se elibereze și să intre în lumină, în lumina lui Dumnezeu. Pentru aceasta
trăim noi oamenii, pentru această mântuire.”
DOMNUL NU-I LASA PE AI
SAI”
SFANTUL CUVIOS KUKSA DE ODESSA
Odata
staretul s-a imbolnavit grav. L-au dus la spital, iar el era aproape sa
moara.(…) Batiuska isi amintea: “Era de Pasti. Eram atat de slabit si de infometat,
incat ma clatina vantul. Soarele stralucea, pasarile cantau, zapada deja
incepea sa se topeasca. Am mers de-a lungul sarmei ghimpate, nemairabdand
foamea, iar dincolo de sarma ghimpata bucatarul aducea de la bucatarie pentru
masa paznicilor, purtandu-l deasupra capului, un platou cu placinta. Deasupra
noastra zburau corbii. Eu ma rugam: <<Corbule, corbule, tu, care ai
hranit pe prorocul Ilie in pustie, adu-mi si mie o bucata de placinta!>>
Deodata, aud deasupra capului: <<Crau, crau!>> – si la picioare a
cazut o placinta. Corbul o furase de pe tava purtata pe cap de bucatar. Am
ridicat placinta de pe zapada si, cu lacrimi, i-am multumit lui Dumnezeu pentru
marea Lui mila si astfel mi-am alinat foamea”.
BOGATI SI SARACI
Sfantul Ioan din Kronstadt
Dupa cum în
lumea în care traim aflam bogati si saraci, tot asa si în ordinea spirituala
exista saraci si bogati. Saracii cer de la bogati si de la cei cu dare de mâna
ajutor si nu se pot lipsi de el; în ordinea spirituala, saracii ar trebui sa
vina si sa ceara ajutor celor bogati sufleteste. Noi suntem cei saraci cu
sufletul, sfintii sunt cei bogati, care înca din aceasta viata au stralucit
prin credinta si prin evlavie. La dânsii trebuie sa alergam noi, saracii, sa le
cerem sa se roage pentru noi, sa ne ajute sa devenim curati ca pruncii, sa ne
învete întelepciunea duhovniceasca, sa putem învinge pacatul, sa-L iubim pe
Dumnezeu si pe aproapele. Rugati-va pentru mine, Sfintilor, oameni ai lui
Dumnezeu, proorocilor, apostolilor, ierarhilor, mucenicilor, cuviosilor,
dreptilor si toti Sfintii, ca sa ma fac asemenea voua! < span
style="color: #a09f9f;">
Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea
in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 225
RAZELE VESNICIEI
Fericitul Trifon Turkestanov
Vad cerul
Tau de-a stelelor stralucire luminat. O, cât esti Tu de bogat; e atâta lumina
la Tine! Prin razele luminatorilor îndepartati cauta vesnicia spre mine; sunt
atât de mic si neînsemnat, dar Domnul este cu mine; dreapta Sa iubitoare
pretutindeni ma tine.
Slava Tie
pentru a Ta purtare de grija necontenita;
Slava Tie
pentru întâlnirile cu oamenii, de Tine mai înainte gândite.
Slava Tie
pentru dragostea rudelor si-a prietenilor credinciosie;
Slava Tie
pentru blândetea animalelor care îmi slujesc.
Slava Tie
pentru clipele de lumina ce-au fost în viata mea;
Slava Tie
pentru bucuriile senine ce mi-au cuprins inima.
Slava Tie
pentru fericirea de a trai, de a ma misca si de a contempla;
Slava Tie,
Dumnezeule, întru vecie!
Fericitul Trifon Turkestanov,
Cunoasterea lui Dumnezeu prin mijlocirea firii vazute, traducere de Olga
Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, cap. Acatist de Multumire „Slava lui
Dumnezeu pentru toate”, p. 128-129.
ZAVISTIA(Invidia)
OTRAVITOARE
Cuviosul Bonifatie de la Teofania
Dintre toate
patimile, cea mai primejdioasa pentru adevar si pentru virtute este zavistia.
„Prin zavistia diavolului moartea a intrat în lume” (Întelepciunea lui Solomon
2, 24); tot prin zavistie se si înmulteste pacatul pe pamânt. Aceasta patima da
nastere multor altora, si este deosebit de primejdioasa fiindca cei stapâniti
de ea o ascund chiar si de ei însisi. Acest vrajmas neîmpacat al virtutii si al
meritelor este întarâtat de tot ce stârneste admiratia oamenilor, si nu iarta
nimanui nimic, decât celor stricati si nebagati în seama stricaciunea si lipsa
lor de slava. Trebuie sa devenim nevrednici ca cineva sa se uite la noi pentru
a atrage privirile si crutarea zavistnicului. Nu este rau cu care sa nu fie
înrudita zavistia; îndata ce pune stapânire pe suflet, îl face din vas întocmit
spre cinste vas de necinste si de mare urâciune.
Cuviosul Bonifatie de la Teofania,
Bucuria de a fi ortodox, traducere de Adrian Tanasescu-Vlas, Ed. Sophia,
Bucuresti, 2011, p. 73-74
UMBRA TRECATOARE
Sfantul Ioan din Kronstadt
Considera
orice lucru în lume ca pe o umbra trecatoare, nu-i îngadui inimii sa se
lipeasca de ceva, nu da importanta la nimic din cele ce sunt ale lumii, nu-ti
pune nadejdea în ele. Alipeste-te de singura realitate nestricacioasa,
preaînteleapta, nevazuta: Dumnezeu. „Neprivind noi la cele ce se vad, ci la
cele ce nu se vad; fiindca cele ce se vad sunt trecatoare, iar cele ce nu se
vad sunt vesnice” (2 Corinteni 4, 18).
Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea
in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 315
Morminte văruite
Sf. Tihon de Zadornsk
De este
cineva bogat şi de neam ales, dacă e robit de păcat, e mai nemernic decât toţi
ticăloşii. Vezi un măr frumos pe dinafară, însă pe dinăuntru putregăit şi urât
mirositor. Asemenea sunt şi mulţi dintre oameni: pe dinafară se mândresc şi se
laudă cu nobleţea lor, dar înlăuntru, în sufletele lor, sunt putrezi şi plini
de duhoare; pe dinafară îi stăpânesc pe alţii, poruncind unora dintre ei, iar
lăuntric slujesc cu sufletul patimilor şi poftelor lor şi, de fapt, sunt robi
acestora, fiind cu mult mai prejos chiar decât slugile lor. Căci mai bine este
să slujeşti omului decât poftelor tale şi păcatului, întrucât omul este făptura
lui Dumnezeu, iar păcatul este lucrarea diavolului. Aşa sunt cei care se numesc
stăpâni, însă îngăduie să domnească asupra lor mânia, răutatea, mamona, iubirea
de argint, mândria, nedreptatea, invidia, desfrânarea, necurăţia, lăcomia
pântecului şi alţii tirani scârbavnici. De aceea zice Sfântul Ioan Gură de Aur:
„De este cineva bogat şi de neam ales, dacă e robit de păcat, e mai nemernic
decât toţi ticăloşii” (Omilia a noua la întâia Epistolă către Corinteni).
Întocmai se aseamănă cu mărul cel frumos pe dinafară şi putregăit pe dinăuntru
toţi acei creştini care pe dinafară se arată buni, iar înlăuntrul lor sunt plini
de ură, de răutate şi de toată duhoarea şi stricăciunea, lucru care este o
vădită făţărnicie şi viclenie.
(Sfântul Tihon din Zadonsk, De este cineva bogat şi de neam ales, dacă e
robit de păcat, e mai nemernic decât toţi ticăloşii
V I Z I T A
Sfantul Ioan din Kronstadt
Când te duci
în vizita, la vreo ruda sau la vreun prieten, nu te duce cu gândul sa bei si sa
manânci bine acolo, ci pentru a purta o discutie prieteneasca si pentru ca prin
acea discutie afectuoasa, cu adevarat prieteneasca, sa-ti revigorezi sufletul
apasat prea mult de grijile vietii si pentru a va mângâia unii pe altii prin
aceeasi credinta. „Nu caut ale voastre, ci pe voi”, zice Apostolul (2 Corinteni
12, 14).
Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea
in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 100
ORBI SI ORBI
Cuviosul Bonifatie de la Teofania
Cel orb cu
trupul îsi cunoaste nenorocirea prin mijlocirea mintii – însa cine va putea
încredinta sufletul ca este orb duhovniceste? Cel orb cu trupul nu îsi iubeste
starea, însa cel orb duhovniceste îsi iubeste, de obicei, întunericul. Cel orb
cu trupul iubeste si nazuieste lumina cea materiala, însa pentru cel orb cu
duhul lumina duhovniceasca este nesuferita. Cei orbi cu trupul nu îsi îngaduie
niciodata sa se sfadeasca cu cei ce vad în privinta celor pe care nu le pot
zari; cei orbi duhovniceste au însa neclintita încredintare ca vad limpede si
curat, ba chiar îi numesc orbi pe cei care nu gândesc si nu se poarta la fel ca
ei. Cel orb trupeste nu se apuca niciodata sa fie calauza altuia pe un drum pe
care nu-l stie; cei orbi cu duhul însa chiar se propun ca îndrumatori altora,
ducându-i în ratacire. Cine îsi da seama de orbirea sa duhovniceasca înceteaza
a mai nadajdui în sine si în dreptatea sa si, asemenea Prorocului David,
striga: „Doamne! deschide ochii mei, si voi pricepe minunile din legea Ta” (Psalm
118, 18).
Cuviosul Bonifatie de la Teofania,
Bucuria de a fi ortodox, traducere de Adrian Tanasescu-Vlas, Ed. Sophia,
Bucuresti, 2011, p. 63-64
NAZUINTA SPRE LUMINA
Sfantul Ioan din Kronstadt
Aici pe
pamânt, toate nazuiesc spre lumina soarelui, a lunii sau a focului, si nu vor,
le e urât si tânjesc când se afla în întuneric; dar marea majoritate a
oamenilor nu cauta lumina vesnica a Împaratiei Cerurilor si nu se înspaimânta
de întunericul vesnic si de nepatruns; ba chiar multora le place sa fie în
întunericul pacatului, si nu vin la lumina, ca sa nu se dea în vileag faptele
lor. Fratilor si surorilor care ati cazut în întuneric, fie-va mila de
sufletele voastre nemuritoare, nazuiti spre lumina vesnica, parasiti cât mai
repede cu putinta întunericul vesnic, timpul zboara repede! „Eu sunt Lumina
lumii; cel ce vine dupa Mine, nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina
vietii” (Ioan 8, 12). Cititi Evanghelia: iata soarele nostru!
Sfantul Ioan din Kronstadt,
Liturghia: Cerul pe pamant, traducere de Boris Buzila, Ed. Deisis, Sibiu, 1996,
p. 101.
MATURITATEA
Sfantul Nectarie al Eghinei
Vârsta
maturitatii face ca duhul, geniul, inteligenta, profunzimea de spirit si
cugetul înalt sa se arate în toata splendoarea lor. Capacitatile cognitiva,
volitiva, afectiva, aceste trei puteri ale sufletului rational al omului domina
universul material printr-o activitate neobisnuita si nemaiîntâlnita. Cel
care-si îndreapta privirea nu spre mecanismul somatic, ci spre rezultatele
activitatilor spiritului, se va convinge ca un mare spirit strain de materie
salasluieste în trup si ca o putere straina vegheaza asupra lui. Iata ca
dintr-o privire pune popoare în miscare si cu o vorba, cu un singur cuvânt
rascoleste întreaga lume si pamântul se cutremura sub pasii sai. Vointa sa,
puternica asemenea celei dumnezeiesti, dorurile sale, nemarginite, asemenea
celor ale unei fiinte pururea-fiitoare, iar voile sale, vesnice. Atitudinea
aleasa si nobila se bucura de atâta stralucire, încât impune respect tuturor
celorlalte creaturi. Toate i se supun si se pleaca la picioarele sale. Cele mai
salbatice fiare se pleaca în fata sa; mai degraba de bunavoie decât din
constrângere s-au supus, pentru ca Dumnezeu i le-a pus pe toate la picioare, si
turmele de oi si toate turmele de boi, pâna si fiarele câmpului, si pasarile
cerului, si pestii marilor; si a sadit în ele dispozitia de a i se supune, la
fel cum a sadit în om, ca într-o fiinta conducatoare, constiinta superioritatii
si a stapânirii.
Sfantul Nectarie al Eghinei, Un
portret al omului, traducere de protopresbiter dr. Gabriel Mandrila, Ed. Sophia
/ Metafraze, Bucuresti, 2015, p. 20-21
Sursa: Pr. Dr. ALEXANDRU STANCIULESCU BARDA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu