CĂ UITĂ AŞA N-AŞ VREA
SĂ MOR...
~*~
Vasile, Vasile, adună-ți-se binele
ca să-ți încunune binele, zilele,
cu înțelepciune-atitudine,
cu dimensiune şi gratitudine, că-n
magistral era la mintea cicişului Aurel Rău de pe Bârgău, din Joseni, bun rău, având
gustul artist vestit de acasă, cu viața frumoasă, că nu fu alta mai frumoasă, prin
Cluj lapudară şi stufoasă,
deşi viața, zic unii, ne era ca vespii,
ca găunii,
că lucra dumnealui pe altarul
soarelui, lucra inspirat ca redactor-şef pe la revista Steua
ca orchestrând cuvântul cu damblaua,
cu propriile-i dimensiuni cu
disensiuni,
principii şi reguli de Biblii,
cu totul o poveste de bună veste,
o întreagă nebunie de omenie că-n
grozăvie rezolva bine marea ecuație de noblețe şi frumusețe apusă, culme, în
tristețe, el ficusat pe carieră cu intuiție,
cu dureri de cap
ca să ni se adune binele până peste
cap,
până nu ni se gată zilele
ca şi răul, să ni se spele...,
că el, acest Rău,
cu raționalment, arunca în iad cele
rele,
şi cu haiku, muzica lui prefărată
serios implicat în artă, că el vroia şi speră ca brend, haiku să aibă un
profund, ca un păstor blând,
ca faur în epoca de aur
cu bască ceauşistă, comunistă,
că treaba lui nu era cosmopolită, ci
performantă cu manieră şi cu eleganță,
deşi de la chineji poezia-i aiasta
scurtă era exportată,
că Rău aiesta, de pe Bârgău,
îşi avea Dumnezeul său important
inteligent... despicând firu-n patru,
ca Dorel Vişan director pe la
teatru...
psalmist şi artist optimist-altruist,
comunist: "că uită aşă n-aş vrea să mor !..."
~*~
PAVEL
RATUNDEANU-FERGHETE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu