sâmbătă, 21 mai 2022

Parohia Malovăţ - SCRISOARE PASTORALĂ - 469

 



Scrisoare pastorală

Foaie periodică,  gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi

Anul XXII(2022),  nr. 469(1 – 15 Mai)

 

Dragii mei enoriași! HRISTOS A ÎNVIAT!

Singurătatea slăbănogului. De câte ori citesc Evanghelia vindecării slăbănogului de la scăldătoarea Vitezda, mă înfior. Pe de o parte, mă îngrozesc la gândul că un om zăcuse, paralizat, timp de treizeci și opt de ani, pe de alta, mă îngrozesc de situația acelui om, care ședea acolo, la scăldătoare, în mijlocul oamenilor, călcat de toți, neglijat, nebăgat în seamă, singur.  E cutremurător!

Suntem obișnuiți – și aceasta este normal, uman, creștinește – să dăm atenție celor bolnavi, să-i îngrijim, să-i tratăm, să-i hrănim, să-i mângâiem, să-i încurajăm. Pentru cel bolnav, grija celorlalți față de el este uneori un adevărat medicament, mai puternic decât medicamentele recomandate de medici. Când te interesezi de un medic mai bun, mai competent sau de un medicament mai deosebit, când îl duci pe bolnav la un spital mai bun, mai renumit, când te rogi pentru sănătatea lui fie personal, fie prin biserică sau mănăstire, îl faci să înțeleagă că nu este singur în fața bolii, că lupți și tu alături de el, fie că ești soț, soție, părinte, copil, rudă, prieten. Atunci boala nu mai este așa de grea, suferința devine o cruce mai suportabilă, chiar moartea nu mai este așa înspăimântătoare. Bolnavul înțelege că tu, aproapele lui, faci tot ce-i omenește posibil să-l ajuți: pentru aici luptându-te și tu cu boala, pentru dincolo urmând să te rogi pentru sufletul lui, să-i oficiezi toate cele rânduite, așa încât să-i împlinești tu cele neîmplinite de el în timpul acestei vieți. Comportându-te în felul acesta, e posibil ca în sufletul bolnavului să renască speranța că nu e totul pierdut, că până la urmă va birui boala, se va face sănătos. Convingerea celui bolnav că este iubit de cei din jur, că le este necesar, că vor cu tot dinadinsul să se facă sănătos, îi mobilizează resurse sufletești nebănuite și puterea de a se lupta cu boala. Bolnavul trebuie să fie sigur că nu-l minți, că-i spui adevărul, cât ar fi el de crud și că lupți și tu cu el pentru învingerea bolii. Incertitudinea, teama că suferă de o boală incurabilă și că este mințit îl dezarmează, de multe ori îl fac să cadă în disperare, în depresie. În astfel de situație va refuza tratamentul, mâncarea, chiar discuția cu cei din jur și se va topi de la o zi la alta.

Bolnavul de la Vitezda nu avea nimic din toate cele de mai sus. De treizeci și opt de ani era țintuit la pat. Probabil că avea în jur de șaizeci de ani, fiindcă Mântuitorul îi spune: ,,Vezi? Te-ai făcut sănătos! De acum să nu mai păcătuiești, ca să nu-ți fie și mai rău!” Boala lui era consecința unui păcat, unui viciu. Ca să practice un viciu atât de periculos care să-i provoace o asemenea boală, el trebuia să aibă cel puțin douăzeci de ani. Când era la Vitezda, probabil că părinții îi muriseră între timp sau erau foarte bătrâni; nu știm dacă avea soție, copii, frați. Oricum, chiar dacă ar fi avut, aceștia îl părăsiseră. Alți bolnavi veneau la scăldătoare însoțiți de apropiați ai lor, care îi băgau în apă la timpul potrivit. Numai bolnavul nostru nu avea pe nimeni. Numai el era singur. Cei ce veneau cu ceilalți bolnavi, de îndată ce-i vedeau pe aceia, pe ai lor, sănătoși, plecau să-și vadă de treburi. Nimeni nu mai zăbovea câteva ore sau câteva zile să-l ajute și pe el. Poate îi mai aruncau niște resturi de mâncare și nimic mai mult. ,,- Doamne, nu am om să mă arunce în scăldătoare….!” îi spune el Mântuitorului. Aceasta era drama vieții lui, mai mare chiar decât boala în sine. Acesta era iadul vieții lui. Scriitorul Dostoievski spunea că iadul este neputința de a iubi, adică singurătatea!

Câți dintre cei bolnavi ai noștri nu gândesc sau spun: ,,- Dacă aș avea medicamentul acela și eu….!” ,,- Dacă m-ar duce și pe  mine la spitalul acela, la doctorul acela….!” ,,- Dacă s-ar interesa și ai mei de sănătatea mea, alta ar fi situația!”

În Evanghelie nu ni se spune dacă bolnavul acela era un om credincios, dacă se ruga, dacă cerea ajutorul lui Dumnezeu. Aflăm doar că după ce se face sănătos, se duce în templu să se roage, cu siguranță ca să-I mulțumească lui Dumnezeu. Altul s-ar fi dus la cârciumă!

Din Evanghelie aflăm că Dumnezeu îl are și pe acest om în grija Lui. Toți îl uitaseră, numai Dumnezeu nu-L uitase. Erau mulți bolnavi la scăldătoare, dar Dumnezeu vine numai la el. Bolnavul nu-L cunoaște pe Dumnezeu, dar Dumnezeu îl cunoaște și-i știe suferința. Bolnavul aștepta pe cineva să-l arunce în scăldătoare; Dumnezeu îi redă sănătatea printr-o minune, prin puterea Sa dumnezeiască. La o asemenea soluție nu se gândise nici bolnavul, nici rudele sau cunoscuții lui. Cu siguranță că vestea despre Iisus și minunile Lui ajunsese și la urechile acelor rude. O femeie venise tocmai din Canaan să-L roage pe Iisus să-i vindece fiica; Iair  își călcase pe mândria lui de mai mare al preoților și-L căutase pe Iisus să-L roage să-i vindece fiica. Rudele slăbănogului, dacă au existat, n-au făcut acest lucru. Când toți îl părăsiseră, Dumnezeu îl caută!

Ne simţim tot mai singuri ca civilizaţie, ca generaţie, ca indivizi. În imensitatea universului ne tot întrebăm dacă mai există undeva viaţă, dacă Pământul este singura planetă locuită. Tresărim când se vorbeşte de extratereştrii, de OZN-uri... Suntem singuri ca generaţie, cumpănă între cei ce-au fost şi cei ce vor veni, între trecut şi viitor. Scrutăm veacurile cu ajutorul istoriei, arheologiei, arhivisticii, antropologiei, paleontologiei, vrând să ştim câte ceva, – cât mai mult dacă se poate! –, despre părinţii noştri. Folosim viitorologia cu toate disciplinele ei, ca să aflăm ce vor face copii noştri peste veacuri. Toate acestea se fac numai de dragul de a şti? Sau este şi o reflexie a sentimentului nostru de singurătate pe pământ. Căci, de fapt, în contextul generaţiilor, suntem ca un copil pierdut, care-şi caută rostul, trecutul şi viitorul.

Cel mai acut se resimte sentimentul acesta al singurătăţii la nivelul individului. Întotdeauna a fost şi va fi aşa, dar mai cu seamă într-o economie, care se vrea de piaţă. S-au rupt multe, foarte multe legături dintre părinţi şi copii, dintre fraţi, dintre soţi. Interesele materiale, setea de înavuţire, lăcomia, corupţia de tot felul, au izolat individul de familie, de rude, de prieteni, de societate. Fiecare luptă cu fiecare şi cu toţi ceilalţi. Lupta însăşi pentru supravieţuire devine tot mai acută. Nemulţumirile şi dezamăgirile macină încrederea între oameni. Internetul ne dă o falsă imagine a prieteniei, a solidarității!

Oamenii se grupează de acum în funcţie de interese şi apucături. Iubirea, cinstea, onoarea, talentul, dreptatea, adevărul sunt glume vechi pentru mulţi. Altele sunt valorile, alţii devin şi oamenii. Este o evoluţie periculoasă, care trebuie să dea de gândit. Omul se simte tot mai singur, tot mai încolţit, tot mai nesigur. Creşterea alarmantă a criminalităţii, a infracţiunilor de tot felul, a hoţiei, corupţiei, prostituţiei, înşelătoriei, mafiotismului, nonvalorilor sunt doar câteva din bolile societăţii noastre. Eşti în centrul atenţiei atâta vreme cât eşti util, apoi, uşor-uşor, eşti părăsit, uitat. Este drama atâtor bolnavi şi bătrâni!

Din punct de vedere religios-moral, omul nu este singur, nu poate să fie singur. Dumnezeu este cu el, îi bate la uşă. Depinde însă de om şi numai de el, dacă vrea să-I deschidă. Cu Dumnezeu alături nu eşti singur, nu poţi fi singur, nici aici, nici în veşnicie. Ca să fii cu El, îţi trebuie atât de puţin... E suficient să fii Om! E suficient să vorbești cu El cât mai des. El întotdeauna are timp pentru fiecare. Și pentru tine!

*

Cuvinte părintești. Regretatul Arhiepiscop Justinian Chira al Maramureșului spunea: ,,Acela nu e om daca nu-i este dor de alt om… Chinul cel mai teribil al iadului este că sufletele nu pot comunica unul cu altul: fiecare își trăiește propria catastrofă și nenorocire…! Tuturor ne e dor de toți. Altfel viața nu înseamnă nimic”.

*

Dorul. În contextul celor de mai sus, redăm câteva gânduri exprimate de fostul cântăreț al parohiei noastre în noua sa carte aflată la tipar intitulată Ascultă-ți inima!:  ,,Distanța dintre două persoane poate fi de mai multe feluri: o diferență de opinii, de viziune, poziție diferită în ierarhia socială, diferențe de personalitate etc. Distanța care mă interesa pe mine era cea dintre inimi. Puteam să fac eforturi pentru a reduce semnificativ oricare altă distanță măsurabilă, dar nu știam și nu știu cum să reduc distanța dintre inimi. Așa că am început să o măsor cu dorul. Dacă nu puteam să o reduc, măcar să știu cât era de mare.

Distanța dintre inimi poate fi enorm de mare chiar dacă cele două inimi se află aproape una de cealaltă. Atunci când se formează o prăpastie între două inimi, cu greu o mai poți reduce. Hăul devine din ce în ce mai adânc, mai negru, deschizătura din ce în ce mai mare până când nu se mai vede celălalt mal. Rămâne dorul să strige după mângâiere. Dorul strigând de dor. Rămâne dorul pe marginea râpei și strigă după cealaltă inimă, fără să primească vreun răspuns, ci doar ecoul propriului strigăt. Cu fiecare ecou, numele iubit, numele strigat revine și mai puternic în conștiința celui care strigă. Numele celui chemat, în loc să stingă dorul, îl aprinde și mai tare”.

*

In memoriam: Arhim. Caliopie Georgescu(III)În 29 August 1982, cu prilejul hramului Mănăstirii Schitul Topolnița, m-am dus din nou la acea mănăstire, după ce am rezolvat problemele din parohie.

Am ajuns la Sfânta Evanghelie de la Liturghie. Se făcuse Sfântul Maslu și Aghiasma. Am slujit în continuare cu Părintele Caliopie Georgescu și Părintele Matei Gheorghe. Părintele Caliopie a vorbit mult și frumos la predică. Are talent oratoric și cunoștințe religioase. Mi-a plăcut comparația pe care a făcut-o în ,,aplicare”, că pentru fiecare dintre noi conștiința este un Sfântul Ioan Botezătorul întemnițat.

După slujbă am stat cu călugării la masă. A fost o masă plăcută și modestă, cu sărmăluțe, ardei, fasole, pește și lubeniță.

De la mănăstire am plecat cu Părintele Caliopie și cu toți călugării de la Lainici și Cozia(cinci la număr). Călugării mergeau cu un ,,ARO”, proprietatea mănăstirii Cozia. Conducea un călugăr, fost mecanic auto. Am mers la Malovăț, unde s-au minunat de lucrările de acolo. Părintele Caliopie m-a îndemnat să-i dau lui Ivănescu oricât, numai să termine lucrarea. ,,- Toți pictorii sunt nebuni, s-o știi de la mine!” mi-a spus dânsul.

Am mers apoi la Bârda și i-am ospătat ca la zi de post cu ciorbă de zarzavaturi, fasole bătută, ardei umpluți, zacuscă, prunată, struguri și apă rece. Ne-am despărțit în relații cordiale

La 21 Octombrie 1983 m-am dus la Agenția C. F. R. de lângă Hotel Nord din București, ca să-mi iau bilet pentru noaptea la tren. Acolo l-am întâlnit pe Părintele Caliopie Georgescu. Abia venise de la Muntele Athos. Șezuse împreună cu un ucenic al său vreo două luni acolo. Mi-a spus că Athosul e ceva de vis. În Balcani și în Athos te descurci bine, dacă știi grecește și englezește. Franceza nu prea face pureci în zonă. Mi-a promis că dacă voi avea vreodată trecere pe la Lainici o să-mi povestească multe pe-ndelete. Din păcate, un asemenea prilej nu s-a mai ivit niciodată!

După Revoluție, am ajuns în Hunedoara cu niște probleme. Nu cunoșteam localitatea și, găsind un mic răgaz,  am  plecat pe străzi s-o vizitez. Am ajuns și în piață.  In apropiere era o suprafață mare, liberă. Probabil acolo se făceau serbări, târguri, spectacole, mitinguri etc. Atunci nu se desfășurau astfel  de manifestări. În mijlocul acelei suprafețe ședea Părintele Caliopie pe un scaun. Era îmbrăcat în veșminte. Un șir lung de  lume aștepta la rând ca să ajungă să vorbească cu dânsul. Pe unii îi asculta și le da sfaturi; pe alții îi spovedea, cu alții vorbea prietenește, fiind vechi cunoscuți; de la alții primea pomelnice pentru a le pomeni la slujbele de la mănăstire. Am vrut să mă retrag discret, să nu-l deranjez. Oricum, nu aveam timp să stau la rând ca să ajung la dânsul. M-a văzut. S-a ridicat în picioare și m-a strigat. M-a îmbrățișat și m-a sărutat. I-am spus cu ce ocazie am ajuns pe acolo. La un moment dat, mi-a spus: ,,- Aici e pământul înțelenit, părinte Alexandre! Aici au prins sectarii teren. Dacă nu facem ceva noi, ortodocșii, în scurtă vreme ne vor lua toți credincioșii! Problemele astea nu-i interesează pe mai marii noștri. Fac și eu ce pot!”  A mai trecut ceva vreme de atunci și în județul Hunedoara s-a înființat o episcopie ortodoxă. Era atâta nevoie!

*

Dumnezeu cu traista-n băț! Maica Maria era trecută de optzeci de ani. În ciuda neputințelor fizice, mintea îi rămăsese lucidă și spiritul vioi. Într-o zi, cu puțin înainte de a muri, m-a chemat să-mi spună un păcat vechi, care-i apăsase sufletul din tinerețe.

Cu mulți ani în urmă, la o nedeie, avea musafiri numeroși, ca de obicei. Era familie înstărită, iar bărbatu-său avea funcții în comună, așa că nedeia la ei era prilej de mare chef. Maica Maria alerga în dreapta și în stânga, ca o adevărată Marta, ca să le împlinească pe toate, după cuviință.

Iată că, la un moment dat, cineva i-a bătut la poartă. Era un cerșetor.  Un bătrân albit de vreme,  slăbit și petecit, ostenit și flămânzit. I-a cerut Mariei ceva de mâncare. Copleșită de griji și alergătură, femeia l-a repezit și i-a închis poarta în nas. Omul a plecat legănându-se.

Trecuse mai bine de o jumătate de veac de atunci și imaginea rămăsese vie în mintea bătrânei. 

,,- Nu-i pot uita ochii, părinte! Mă urmăresc mereu! Cred că avea o mare suferință, că-i erau plini de lacrimi!” Am încercat s-o liniștesc. Zadarnic.

,,- M-am interesat în zilele următoare la vecini, pe mahala, să văd dacă a intrat la cineva, dacă i-a dat cineva să mănânce. Nimeni nu-l văzuse, nimeni nu știa de el. Acela cu siguranță a fost Dumnezeu!”

M-am înfiorat. Imaginea era extraordinară:  Dumnezeu cu traista-n băț,/ Rătăcind pe Malovăț/

 Și cerșind din casă-n casă/ O fărâmă de pe masă!”

Numai în fața unei asemenea revelații poți înțelege proverbiala ospitalitate românească, spiritul de frățietate și într-ajutorare, mila față de cel în suferință și nevoi. În persoana semenului poate fi Însuși Dumnezeu, Care ne cere  mână de ajutor. Numai un popor care s-a născut creștin, care de două mii de ani s-a înfruptat din învățătura creștină, poate gândi și simți astfel. În duminici și sărbători, prin  Sfânta Evanghelie și sfintele predanii a auzit glasul Mântuitorului spunând: ,,Flămând am fost și Mi-ați dat să mănânc, gol am fost și M-ați îmbrăcat, însetat am fost și Mi-ați dat să beau, bolnav am fost și M-ați cercetat, în temniță am fost și ați venit la Mine!”

Dacă acea femeie a păstrat în cugetul ei mai bine de cincizeci de ani imaginea unui cerșetor, care i-a bătut în poartă într-o zi; dacă faptul că, din motive de moment, i-a întors spatele acelui om, îl considera cel mai greu păcat al vieții ei și-l mărturisea cu limbă de moarte, nu-i totul pierdut. Puterea de regenerare a poporului nostru este imensă. Ajută-l, Doamne!

*

File de jurnal – 20 Nov. 1982(II). ,,Marți am avut conferință de orientare la protoierie. A prezidat consilierul cultural al mitropoliei, Pr. Ioan Răduț. Ca temă a fost combaterea unor vicii, abuzuri etc. Părintele Tudorescu Marincu a ținut conferința (…). Am luat apoi mai mulți cuvântul, printre care și Părintele Ioniță G.. Acesta, cu fața buhănită de băutură, cu privirile șterse și dezorientate, a vorbit despre mijloacele de combatere a…. beției! Cuvântarea sânției-sale a fost scurtă. În câteva cuvinte, referindu-se la propria experiență, a spus că de la o vreme nu mai bea la serviciile pe care le oficiază, ci spune oamenilor că ,,dacă vreți să-mi dați ceva, puneți-mi în traistă!” Corect, nu? Și caraghios!

Consilierul Răduț a vorbit despre fumat. A spus că taică-său, pasionat fumător, i-a spus când a reușit la seminar: ,,- Mă, tu ține minte la mine, poți să faci mulți ani de școală, dar dacă vei fuma, vei fi un prost! Care fumează e un prost, asta s-o știi de la mine!”

Mai bine de nu s-ar fi lăudat feciorul!

Pe plan internațional lucrurile mocnesc. Schimbarea de la Kremlin a lăsat loc la comentarii în unele părți, la derută sau expectativă în altele. Nu se așteaptă schimbări structurale, ci se pare că e mai mult vorba de o trecere. Ronald Reagan a suspendat măsurile de sancționare a U. R. S. S., tinzând spre unele medieri. Se resimte o tendință de modificare a relațiilor sovieto-chineze și americano-chineze. Se pare că uriașul galben, indignat de relațiile americano-taiwaneze, își întoarce fața spre colosul roșu. Se remarcă relații strânse între S. U. A. și R. F. Germania, mai cu seamă cu prilejul vizitei lui Kohl la Washington, dar și relațiile americano-engleze. În Polonia situația e într-o tensiune difuză. Eliberarea lui Walesa se pare că nu rezolvă mare lucru. Liderul sindical se pare că e trecut pe linia moartă. În R. F. G. au fost arestați șefii unor bande autointitulate ,,armata roșie”. În  S. U. A. terorismul e în floare. Ploconul pe care l-a făcut Cuba lui Fidel Castro Statelor Unite e proverbial. Toți criminalii și borfașii au fost scoși din pușcăriile cubaneze și trimiși sub formă de emigranți în ,,patria libertății”. Aici fac ravagii nemaipomenite.

Nava ,,Columbia” și-a încheiat o nouă misiune în condiții bune.

Unchiu-meu Sandrică mi-a povestit că la Șantierul Naval din Tr. Severin lucrurile merg tot mai prost. Muncitorii pleacă în număr tot mai mare. Își dau demisia, renunțând la sporul de vechime și celelalte drepturi ce le revin. Salariile sunt tot mai proaste. Nu este de lucru. Comenzi din străinătate sunt tot mai puține, materii prime și materiale lipsesc, penele de curent electric sunt tot mai dese și mai lungi, nemulțumirea doar face progrese”.

*

Ajutoare și donații. În această perioadă, parohia noastră a primit câteva ajutoare și donații, astfel: Domnul Alexa Cristian-Giani(Londra-Anglia): 320 lei; Domnul Drăghia Aurel(Tr. Severin): 200 lei; Doamna Felicia Sârbu(Turda-CJ): 150 lei; Doamna Chipară Liliana(Sibiu): 115 lei; Domnul Vrâncianu Lucian(Tr. Severin), Domnul Ciulu Florin(Tr. Severin): câte 100 lei.

Dumnezeu să le răsplătească tuturor!

*

În ziua de 5 Mai am făcut o acțiune caritabilă la Azilul de bătrâni din Șișești/Ciovârnășani. Au acolo 27 bătrâni internați. Le-am dus mâncarea de prânz(ciorbă de perișoare, sarmale cu mămăligă, ceafă la grătar cu piureu, cozonac), la care am adăugat 60 ouă, mere, suc și apă minerală. Doamna Corina Mălureanu din București a trimis deja 1.000 lei,  reprezentând costul mesei. Am mai dus acolo 17 rame de aluminiu cu plasă de sârmă pentru ușile și ferestrele imobilelor. Mâncarea a pregătit-o Casa de Catering ,,Costea”, iar ramele firma de tâmplărie de aluminiu și PVC ,,Joldoș”. La această acțiune a participat, alături de preot Domnul Vasile Crumpei, consilier parohial.

*

Alegeri eparhiale. În ziua de 5 mai au avut loc la catedrala eparhială din Tr. Severin alegerile pentru Adunarea Eparhială pentru o nouă perioadă de patru ani. Parohia noastră a participat la alegeri prin Domnul Nistor Petre, consilier parohial. Preotul nu a putut să participe, fiind prezent la Azilul de la Șișești.

*

Excursii-pelerinaje. Excursia din 26 Mai o amânăm pentru marți, 31 Mai, deoarece pe 26 Mai preotul Dvs. va ține o conferință la Galați. Excursia se va desfășura pe următorul traseu: Bârda – Malovăț - Tr.  Severin – Orșova – Caransebeș – Timișoara (catedrala) - Arad (catedrala, orașul) - Mănăstirea Hodoș – Bodrog - Mănăstirea Izbuc - alte câteva mănăstiri de pe traseu, în funcție de timpul disponibil. Prețul 70 lei/persoană.

*

Pentru joi, 30 Iunie, organizăm o excursie – pelerinaj pe următorul traseu: Bârda - Tr. Severin-Gura Văii – Cladova (Serbia) – Negotin (Serbia) – Vidin (Bulgaria) – Albotina (Mănăstirile rupestre, mormântul Cuvioasei Teofana Basarab) – Calafat - Mănăstirea Maglavit - Mănăstirea Jiana - Vânju Mare - Tr. Severin – Malovăț - Bârda. Prețul e de aprox. 60 lei(încă nu ne-a stabilit prețul definitiv).

*

Publicații. În această perioadă, preotul Dvs. a reușit să mai publice câteva materiale astfel:  ,,Scrisoare pastorală” – 468, în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 4 mai 2022, ediție și on-line (https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com); în ,,Armonii Culturală”, Adjud(VN), 8 mai 2022, ediție on-line(https://armoniiculturale.ro/scrisoare-pastorala); Generali în opoziție, în ,,Națiunea”, București, 12 mai 2022, ediție on-line(https://ziarulnatiunea.ro/category/confluente-istorice); Măciuca ciobănească, în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an. XXIV(2022), nr. 1129(12 mai), p. 12; Răsplata dezertorului, în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 16 mai 2022, ediție și on-line(https:// ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com); În grădina lui Adam, în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an. XXIV(2022), nr. 1130(19 mai), p. 12; Rugăciunea și proverbele românești, în vol. Mehedinți – Istorie, Cultură și Spiritualitate, vol. XIV, Dr. Tr. Severin, Editura Mitropoliei Olteniei și Editura Didahia, 2022, pp. 479-490.

Parohia noastră a publicat ediția a II-a din cartea preotului Dvs. Justiția și proverbul românesc(70 pag.).

*

Simpozion. În zilele de 13-14 mai, la Tr. Severin, s-au desfășurat lucrările celui de-al XIV-lea Simpozion ,,Mehedinți. Istorie, Cultură și Spiritualitate”, organizat de către Episcopia Severinului și Strehaei. Au susținut comunicări peste 50 de oameni de cultură din țară și din străinătate, ierarhi, preoți și laici, pe teme de teologie, istorie, etnografie, folclor etc. Comunicările au fost solicitate încă din aprilie, așa încât, la simpozion, a fost lansat și volumul de comunicări. Sufletul acestei nobile manifestări a fost, ca întotdeauna, Prea Sfințitul Episcop Nicodim. Preotul Dvs. a susținut comunicarea Rugăciunea în proverbele românești. La sfârșitul lucrărilor din ziua de 13, rămânând un spațiu de un sfert de oră, preotul Dvs. a fost solicitat să le vorbească participanților despre Cuvioasa Teofana Basarab, ceea ce a și făcut cu bucurie.

*

Lansare de carte. Domnul Dr. Ivo Gheorghiev, președintele Asociației Vlahilor(românilor) din Bulgaria, l-a invitat pe preotul Dvs. la Vidin, ca să facă acolo lansarea cărții Viața Cuvioasei Teofana Basarab și să le vorbească românilor/vlahilor de acolo despre Cuvioasa  Teofana. Manifestația  va avea loc  joi, 19 mai. După lansarea cărții, va urma o deplasare la Albotina, unde va fi vizitat mormântul Cuvioasei Teofana Basarab, fostă țarină a Bulgariei, fiica lui Basarab I, întemeietorul Țării Românești. Aflând de acest eveniment, Părintele Arhim. Ioachim Pârvulescu, starețul Sf. Mănăstiri Lainici(GJ), a donat parohiei noastre suma de 1.000 lei, reprezentând prețul exemplarelor din cartea menționată, ce vor fi donate participanților la manifestare.  Dumnezeu să-i răsplătească!

*

De la Arhiepiscopia Dunării de Jos din Galați, prin Preotul Eugen Drăgoi, preotul Dvs.  a fost invitat să facă lansarea cărții Viața Cuvioasei Teofana Basarab și să țină și o conferință pe această temă, joi, 26 Mai. Organizatorii suportă costurile pentru drum, casă și masă. Se merită. 

*

Lucrări la biserici. Conform obiceiului încetățenit la noi, s-a efectuat și anul acesta curățenie generală la ambele biserici, astfel:

- la Bârda au participat: Ivașcu Domnica, Mema Păuna, Luca Ana, Luca D. Maria, Tănase Maria, Rolea Ilie, Rolea Nicolița, Stoichină Ecaterina, Drăghia Maria, Drăghia Aurel, Gheran Paraschiva, Mema I. Ileana, Stănciulescu Petronela, Stănciulescu Florin, Gheran Aurel și Luca Mihai(consilier parohial).

- la Malovăț au participat: Pera Dumitru, Dima Vasile, Nistor Petre(consilieri parohiali), Popescu Alexandra, Popescu Elena, Lupșa Anca, Bogdan Andreea, Crăciunescu Paraschiva, Motreanu Cornelia, Haidamac Miroana, Diaconu Elena, Voican Maria, Bobiți Violeta, Oproiu Elisabeta, Bogdan Silvia, Tărăbâc Elena, Baltac Mariana, Popescu Valeria, Hurduc Gica, Glavan Ioana, Meilă Andrei-Vasile, Bobiți Gabriel și  Bobiți Marian.

Le mulțumim tuturor! Dumnezeu să le răsplătească efortul depus! 

*

Lucrări la cimitire. Am erbicidat ambele cimitire prin bunăvoința enoriașilor noștri, astfel:

- la Bârda au participat: Ivașcu Domnica și Luca Mihai(consilier parohial).

- la Malovăț au participat: Nistor Petre(consilier parohial), Baltac Alexandru, Surugiu Gh. Gheorghe, Scutașu Dan, Ciobanu Iulică, Orodan Dumitru, Văcăriu Niculae.

Le mulțumim tuturor! Dumnezeu să le răsplătească efortul depus! De asemenea, mulțumim și celor care au dat curs apelului nostru și și-au curățit și săpat mormintele.

*

Zâmbete…… de altădată. ☺,,- Care-i deosebirea între noi și copiii noștri?” ,,- Copiii noștri nu reușesc să înțeleagă bancurile de mai jos, iar noi reușim să râdem și acum!” ☺Gigel, fericit, către învățătoare: ,,- Tovarășa, ne-a fătat pisica cinci pisoi și să știți că toți cinci sunt comuniști!” După un timp, învățătoarea se interesează ce mai fac pisoii comuniști. ,,-- Sunt bine, răspunde Gigel, dar nu mai sunt comuniști!” ,,- Cum așa?” ,,- Păi, acum au deschis ochii... !” ☺,,- De ce este societatea socialistă multilateral dezvoltată cea mai avansată formă de organizare socială?” ,,- Pentru că a preluat creator tot ce a  fost mai semnificativ de-a lungul istoriei: din epoca de piatră – relațiile; din comuna primitivă – organizarea; din sclavagism – retribuția; din feudalism – inchiziția; din capitalism – falimentul!” ☺ ,,- Capitalismul este pe marginea prăpastiei !” ,,- Ce face acolo?” ,,- Se uită de sus la noi... !” ☺ În România nu se mai fabrică paturi. Nu mai avem nevoie. Dușmanul de clasă nu doarme, partidul veghează, iar clasa muncitoare lucrează necontenit.

*

Botezuri. Cununii. Înmormântări. În ziua de 1 Mai a oficiat Taina Sfântului Botez pentru Săvescu Alexandra-Gabriela, fiica Domnului Săvescu Victor și Doamnei Săvescu Alina din Copenhaga (Danemarca) și pentru Cosma Yanis-Victor, fiul Domnului Cosma Ionuț-Victor și al Doamnei Cosma Nela din Malovăț, iar în ziua de 7 Mai pentru Bobon Maria-Elisa, fiica Domnului Bobon Vasile și a Doamnei Bobon Vili din Tr. Severin. Să le trăiască! În ziua de 1 Mai am oficiat Taina Sfintei Cununii pentru Domnul Cosma Ionuț-Victor și Doamna Cosma Nela din Malovăț. Dumnezeu să le ajute! În ziua de 7 Mai am oficiat slujba înmormântării pentru Bobiți Maria(96 ani) din Malovăț. Dumnezeu s-o ierte!

*

Licitație. Duminică, 29 mai, la ora 11, în biserica de la Malovăț, va avea loc licitația terenului bisericii din Ogașul Barbului și a curții bisericii din Malovăț, iar duminică, 22 mai, la ora 11, în biserica de a Bârda, va avea loc licitația terenului bisericii de la Bucium-Retezeanu și a curții bisericii din Bârda.

*

Anunț. Cineva din Tr. Severin  dorește să cumpere o casă în Bârda.

*

Program. În cursul lunii Iunie avem următorul program de slujbe: 2 Iun.(Bârda); 4 Iun. (Malovăț-Bârda); 5 Iun.(Bârda); 11 Iun.(Malovăț-Bârda); 12 Iun. (Malovăț); 13 Iun.(Malovăț); 18 Iun.(Malovăț-Bârda); 19 Iun.(Bârda); 24 Iun.(slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12; 25 Iunie(Malovăț-Bârda); 26 Iun.(Malovăț); 27 Iun.(spovedit și împărtășit, la biserică și în sat, la Bârda); 28 Iun.(spovedit și împărtășit, la biserică și în sat, la Malovăț); 29 Iun.(pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț). În restul  timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com. 

Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu! HRISTOS A ÎNVIAT! 

     Pr. Al. Stănciulescu-Bârda







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu