Marian Ilie - Note de lectură

 

Marian Ilie. Note de lectură

Cuvânt înainte la un roman ce va să apară

 

Am ţinut timp de aproape şapte ani prin nu ştiu ce unghere un roman apărut atunci în Turcia şi dăruit cu dedicaţie de autoarea lui,  o tanăra şi simpatică turcoiacă venită în excursie în România cu un grup de ziarişti profilaţi pe turism de la câteva ziare de mare tiraj din Turcia, grup căruia i-am fost ghid. Lucrase aproape un an la noi, în cadrul unui proiect al unei firme turceşti de construcții și turizm , prilej cu care colindase România şi şi-l alesese pe Vlad Ţepeș ca personaj cheie al romanului ce avea să-l scrie. 

Romanul lui Gülşah Elikbank “Mincinoşii şi iubiţii” – cu titlul original Yalancilar ve sevgililer (Istanbul,  Kirmizi Kedi, 2015) – nu e un roman despre vampiri, după patentul Bram Stoker, ci unul serios, despre frământările sociale din ţara autoarei şi de pe la noi, despre impactul acelor frământări asupra oamenilor, despre dragoste şi deznădejde, despre părinţi şi fii şi mai ales despre răzvrătire, ca soluţie pentru îndepărtarea  răului din societate,  în care sens autoarea a găsit în Vlad Ţepeș prototipul în jurul căruia se ţese acţiunea romanului. Un Vlad Ţepes adevărat, crescut ani buni şi instruit la Înalta Poartă împreună cu viitorul sultan ce avea să cucerească Constantinopolul, Fatih Mehmet (Cuceritorul), împotriva căruia, odată ajuns domn al Valahiei, avea să se răzvrătească.

Cartea a apărut în 2015 şi nu-mi dau seama a cui a fost iniţiativa – a autoarei sau a editurii (de a o promova mergând cu ziariştii prin locurile în care se petrece acţiunea), sau a firmei de turism (de a folosi romanul ca pretext pentru a-şi promova un proiect de tur în Romania) – cert este că excursia s-a bucurat de un larg ecou în Turcia, iar autoarea s-a văzut pusă în situaţia să mai scoată două ediţii. A fost, dacă vreţi, şi un succes neplanificat al turismului românesc, prin excelenta reclamă făcută de cele şapte ziare importante din Turcia unuia din cele mai atractive tururi în România pentru străini – Bucureşti-Sinaia- Bran-Braşov (inclusiv Poiana).

Nu cu mult după aceea m-am instalat în “conacul” meu de lângă Potlogi, cu trei biblioteci după mine, şi nu ştiu cum se face că nu am mai dat de urma carţii pană de curând. De fapt, nu de urma acelui exemplar am dat, ci pur şi simplu l-am rugat pe liderul unui grup venit recent în excursie pe acelaşi traseu să-mi procure volumul respectiv – bineînţeles, recomandându-i cartea şi ca sursă de informare despre ce aveau să viziteze. Mi-a fost adus un exemplar din a treia ediţie (2021) şi m-am aşezat gospodăreşte pe lectură . A fost un  deliciu. O abordare deloc subiectivă a personajului ce în urmă cu secole băgase mare spaimă în otomani, o naraţiune în care am regăsit mai toate detaliile cu care eu îmi încânt turiştii când le descriu la adevarata lui dimensiune personajul lui Bram Stoker, vorbindu-le despre antecesorii si contemporanii lui Ţepeș, despre legaturile familiei sale cu Transilvania, despre Ordinul Dragonului de la care i s-a tras numele Dracula, despre faptele lui şi ecoul acestora în popor , despre iubirile şi trădările ce i-au marcat domnia. Toate acestea se întamplă în substrat, prim planul fiind înțesat cu evenimente și fapte din zilele noastre, autoarea deschizându-ne în față un drum lung, din mahalalele Istanbulului până la palatal construit de Ceaușecu în București, drum pe care-l străbatem ca și când am urmări un film despre  bucuriile, supărările, iubirile și trădările trăite în zilele noastre de români și turci, iar din când în când, din fundal, ar ajunge până la noi glasul dojenitor al lui Țepes Vodă.

Lucrarea captivează atât prin intrigă cât și prin ritmul alert al acțiunii, cu bine orchestrate inflexiuni de thriller și de policier, într-o concepție de inginerie epică pe care eu am mai remarcat-o la un scriitor român din aceeași generație cu autoarea, adept al literaturii Zen. Cred ca nu întâmplător și romanul acestuia (Genovel Fratila, Dracula. Ordinul iubirii, Ed. Rafet, 2014) se grefează tot pe fabuloasa personalitate a lui Vlad Țepeș.

Nu știu ce surse a folosit autoarea, dar cartea m-a captivat până într-acolo încât am început imediat demersurile vizând traducerea și editarea ei și în România. Va fi un succes, comparabil cu marele succes la publicul nostru al filmelor seriale turcești. Și, de ce nu, un respiro recapitulativ în istorie și o incursiune în constiințe, pe fundalul strânselor relații dintre turci și români din vremea lui Țepeș Vodă și din zilele noastre.

PS

Gülşah Elikbank s-a născut în1980 la Istanbul, a urmat cursurile Facultății de Comunicare a Universității Istanbul, desăvârșindu-și studiile superioare la Universitatea Marmara, licențiată fiind în psihologia conducerii și a muncii. Locuiește de mai mulți ani în Izmir, unde administrează un hotel “pe concept literar” (primul de acest fel în Turcia), acordă consultanță pe linie de evenimente literare și publică în revistele literare din țara sa, îndeosebi în Bir Gün (creații) și Ege Telegraf (unde răspunde de pagina de cultură și artă).  

A debutat în 2010 cu primul roman - de mare succes la publicul tânăr - din

trilogia fantastică “Günebakan” (Cel ce se uita spre zi) , Siyah Nefes (Respirație în negru), urmat de Mavi Dağ (Muntele albastru) și Kızıl Ölum (Moartea roșie), apoi

i-au apărut romanul de dragoste Aşkın Gölgesi (Umbra iubirii - 2011), romanul fantastic pentru copii Rüya Takım – Medusa’nın Pusulası (Echipa Visul – Busola Meduzei - 2013), romanul filozofico-psihologic Uykusuzlar (Insomniacii - 2014) și romanul ce face obiectul prezentelor note de lectură, Yalacılar ve Sevgililer (2015, cu două ediții ultrioare).  Seria a fost urmata de romanele Ihtimal (Posibilitatea - 2017) si Aşıklar Gece Olur (Îndragostiții se fac noapte - 2019).  Este inclusă cu o nuvelă în antologia Kar İzleri Örttü (Zăpada a acoperit urmele - 2012).

 

                                                 --//--