Zelenski
îşi umflă muşchii obscuri cu orice fals prilej
Maria
Diana Popescu
22
Mai 2022
Pomenile primite de Ucraina, prezenţa
americană în coasta Rusiei şi arsenalul imens de arme şi tehnică de luptă
adunat în curtea statului neoficial Ucraina, tot din pomeni sau trafic
internaţional de armament, îl fac pe Zelenski să-şi umfle muşchii obscuri cu
orice fals prilej. Obişnuit cu manipulările, pomenile, lamentările şi teatrul
de doi lei legătura, Zelenski, care derapează periculos pe propria şosea
înceţoşată, a strigat imediat după Eurovizion că „Ucraina poate”, „Ucraina
merită”, „Ucraina cucereşte” Europa şi prin muzică. Europa ştie că Zelenski e
dus, la fel şi SUA, de aceea îl şi folosesc. Pentru Ucraina a fost ordin pe
detaşament! Şase ţări care au refuzat respectarea ordinului, au fost eliminate
de la jurizare, printre care şi România, fapt ce demonstrează cît de bine este
văzută România în Europa din cauza slugoilor de la vîrful statului român.
Zelenski speră că va reconstrui Ucraina din
vînzarea biletelor la Eurovizion, din vînzarea de seminţe şi popcorn la
intrare. Tovarăşe Zelenski, mai lăsaţi-ne cu Ucraina! Ucraina „poate” prin
milă, Ucraina „merită” prin furt, Ucraina „cucereşte” prin fraudă pe faţă! Cum
tot prin fraudă Ucraina are în stăpînire teritorii româneşti! Iar România
cheltuieşte pentru fraudele Ucrainei miliarde de dolari pentru înarmarea şi
ajutorare! Dacă nu era războiul, Ucraina nu trecea nici pragul semifinalei, iar
trofeul era pus în poala „gheiului” din Australia. Iată cum, an de an, de pe
trambulina Gogoşeriei Eurovision aterizează în lumea normală, cu imaginea lor
degradantă, deviaţii, hidoşenia, frauda şi urîtul.
Turcia şi Ungaria au refuzat de cîţiva ani
să mai trimită solişti în maşinăria geo-strategică Eurovizion. Tot din cauza fraudelor evidente.
De la an la an, calitatea muzicii şi a interpreţilor este tot mai slabă şi
ofensatoare. Votanţii?, şi ei, pe măsură. Propagandă politică şi afacerile din
spatele acestui bîlci, unde se spală fonduri uriaşe, i-au dat Ucrainei o
nemeritată pomană, fie primită!, prin fraudarea votului, pentru o melodie
execrabilă şi o prestaţie aşişderea. România ar trebui să se retragă din
această jonglerie muzicală, aşa cum au procedat Ungaria şi Turcia. Eurovision
nu mai e o întrecere între valori, ci o parodie care încurajează non-valorile,
o parodie asemănătoare politicii UE, unde se joacă „polca pe furate”, pe tonul
şi sub diapazonul Noii (Dez)Ordini Mondiale. Acelaşi ton cu invazia SUA în
ţările lumii, unde, probabil, Rusia va fi pentru americani frontiera finală a
expansiunii lor în lume, din postura de putere mondială, autodenumită după cel
de-Al Doilea Război Mondial.
Eurovizion cîntă pe acelaşi ton cu o
Europa divizată, la fel ca Bizanţul în vremea decăderii. Pe englezi nu-i
frămîntă Europa, Franţa face afaceri cu arme, Ţările Nordice încă mestecă în
democraţie, Beneluxul e atent la americanii din preajmă, spaniolii au dublă
„ocupaţie”: britanică şi americană, în spatele Germaniei stă America, deşi
nostalgia logodnei istorice dintre Germania şi URSS, de la 23 august 1939, va
mai face valuri. Polonia are temerile ei, Rusia a demonstrat, cu ani în urmă,
că le poate ucide primul om în stat, fie el şi-n avion. Restul ţărilor
europene, inclusiv România, nu contează pentru americani, cum nu contăm
noi pentru ruşi. Carne pentru tunurile lor şi sursă de hrană gratuită pentru „călăreţii
Apocalipsei”.
Este ştiut că de vreo patru secole Rusia
şi Germania îşi împart cum vor Estul Europei şi aşa va fi mereu. Declaraţiile
şi propaganda din jurul războiului sînt pentru ţaţele de cartier. Greu de
crezut că Rusia va avea soarta Irakului pentru că a refuzat vînzarea forţată
petrolului în verzişori americane! Eu sper în pace şi se va întîmpla rapid,
pentru că pînă la anul trebuie să fie pace la Kiev, unde se va ţine Eurovizion.
Asta e regula! Statul cîştigător, în ghilimele, va găzdui maşinăria geo-strategică
a festivalului european de fraudă muzicală! Războiul din Ucraina e o lecţie
amară despre condiţia SUA la aceste ceas, respectiv, faptul că SUA nu mai
poartă eticheta de unic „jandarm planetar”. Istoria consemnează că în întreaga
existenţă a SUA, excluzînd propriul „War of Secession” (Război de Secesiune,
1861-1865), au purtat doar războaie în exterior. După cele două mari
conflagraţii planetare, America a folosit puterea militară în cel puţin 140 de
conflicte pe glob, fără să luăm în calcul operaţiunile serviciilor secrete,
care au generat lovituri de stat şi au impus la putere dictaturi loiale
eminenţelor de la Washington.
Sub pretextul „exportului de democraţie”,
„anihilarea armelor nucleare” sau „intervenţiilor umanitare”, SUA au atacat
zeci de ţări. Aceşti „jandarmi ai păcii” au semănat în lume războaie, sărăcie
şi moarte. În afară de Primul Război Mondial, unde s-au implicat pentru a apăra
drepturile popoarelor şi, Al Doilea, pentru a proteja poporul american de
puterile malefice ale Axei, America şi-a trimis militarii să moară în zeci de
operaţiuni militare pe tot globul. Dintr-o lungă listă, doar cîteva: cucerirea
(de la Spania) şi anexarea Filipinelor, Cubei şi a teritoriului Costa Rica,
Panama, Honduras, Republica Dominicană, Nicaragua, Mexic, Guatemala, Turcia, El
Salvador, Iran, Uruguay, Grecia, Egipt, Liban, Laos, Indonezia, Cambogia, Oman,
Chile, Libia, Angola, Bolivia, Liberia, Arabia Saudită, Kuweit, Somalia,
Iugoslavia, Haiti, Congo, Sudan, Yemen, Pakistan, Afganistan, Irak, Siria… şi cele
două războaie devastatore din Coreea (1951-1953) şi Vietnam (1960-1975),
soldate cu aproape cinci milioane de morţi şi cu răni istorice de nevindecat.
Din nou în ofensivă mascată, SUA dau tîrcoale disperate Rusiei.
Foto Zelenski la bară - internet
Aranjament grafic - I.M.
Parafrazare după cupletul lui Constantin
Tănase - „Nu-s parale!”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu