CE-I
MEMORIA ?
~*~
Nu-nţeleg
bine ce-nseamnă cuvântul Memorie,
Oricât
să fi-ncercat vreo definiţie să-i găsesc…
O
punte spre trecut sau peste timpuri o victorie ?
Putem
să mergem înapoi, să ne-amintim de glorie?
În
seifurile minţii deschizând, acolo unde se dosesc,
Amintirile,
se regăsesc…
Nu
ştiu de-are gust dulce, d-elixir sau, de venin,
De-i
hrub-adâncă, plină de cadavrele zilelor trecute…
De-s
în cromozomi înscrise memoriile unui Destin,
Cu
cele rele, cele bune, cu toate bucuriile sau, chin,
Din
vremi uitate, prin mărăcinii istoriei nerăzbătute,
Vremi…
ascunse şi tăcute…
Memoria
e cârja, de care se sprijină ologul Timp,
La
care apelez, dacă Prezentu-i crud şi doare ?
Poate…
când clipele îmi trec, zile, luni şi anotimp,
Să
pot să mă întorc, să gust câte ceva-n răstimp,
Din
adolescentina vreme, c-o iubire, care moare,
Sau…
vise false în vâltoare…
Cumva
nu-i oglindă scorojită, ce-n mreje mă atrage
Fascinant,
prin ea să trec, ca vremi să pot învinge ?
Să
retrăiesc din amintiri sau-n alte lumi mă bage,
Necunoscute
mie, închipuite, citite prin hârţoage,
Cu
mistere şi-adevăruri pe care nu le poţi atinge ?
De
ne-am putea-ntr-un fel convinge…
De
câte ori, rănită fiind, ma strânge dura realitate,
Mă-ntorc
la ea, la Memorie, in minte sa se inculce,
Ducându-mă
spre înapoi, pe cărările de imensitate,
La
întâlnire cu Necunoscutul sau cunoscutele uitate,
Pe
patul amintirilor, ca liniştea cu-ncetul să mă culce,
În
somnu-mi lin şi dulce…
~*~
ANNA
NORA ROTARU
__________________
NORA ________________
versuri
din vol. __ „ Pe urmă paşilor pierduţi ” __
Μπορεί
να είναι κοντινή λήψη ένα ή περισσότερα άτομα
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu