Restricții energetice. Când călăii se
visează eroi
Wolf Wagner, jurnalist
10 Octombrie 2022
Iarna
2022/2023 care se anunță una dintre cele mai dure din punct de vedere politic,
social și energetic. Miercuri, 14 septembrie, în timp ce Ursula Von Der Leyen
explica pe scena europeană la Strasbourg de ce Uniunea Europeană ar trebui să
urmărească fără îndoială sancțiunile impuse Rusiei, Élisabeth Borne a anunțat
la Paris extinderea scutului tarifar, precum și o limitare la +15% din costul
energiei în Franța în 2023.
Criza
energetică, prin care trec în prezent Europa și Franța, se află în centrul
tuturor dezbaterilor. În raza vizuală, teama de lipsă de aprovizionare în iarna următoare. O teamă care își are
originea în special în sancțiunile economice emise Franța și de către U.E. împotriva Rusiei. Restricțiile
economice impuse Moscovei, dar care ar trebui să slăbească definitiv Kremlinul,
când ele nu ar trebui, potrivit lui Bruno Le Maire[1], ministrul Economiei, să
meargă până la „să provoace prăbușirea
economiei ruse”.
Având
în vedere prima jumătate a anului 2022 și cele 158 miliarde de euro câștigate de Rusia doar în sectorul
energetic, este clar că contul nu este acolo. Chiar nu. Mai grav, cu cât după
doi ani de criză de sănătate și restricții economice pe care companiile franceze
le sunt extrem de greu de suportat, economia țării se prăbușește din nou sub
greutatea, de această dată, a acestei crize energetice fără precedent.
Când,
pe de o parte, cifrele comerțului exterior național care, deja pe fondul crizei
energetice și sanitare, anunță un deficit național record de -84,7 miliarde de euro pentru tot anul
2021 și că, pe de altă parte, inflația face ravagii[2] portofelele francezilor
si cresterea tarii, inevitabil, pilula se dovedeste a fi deosebit de greu de
inghitit pentru o mare parte a opiniei publice. În orice caz, asta tinde să
arate un sondaj Elabe[3], care dezvăluie că trei sferturi dintre francezi (74%)
ar considera aceste sancțiuni ineficiente.
La
fel ca restricțiile economice și măsurile de izolare luate la momentul crizei
de sănătate - și considerate la fel de inutile
– executivul a fost din nou singur la conducere. A fortiori , în aceste
vremuri deosebite (când deputații se aflau în vacanță), favorizând astfel
absența dezbaterilor parlamentare și împiedicând orice formă de opoziție, totul
sub acoperirea unui consiliu de apărare pentru comunicarea mai ermetică.
Și
în jocul țării europene care are cel mai mult de pierdut odată cu apariția unei
astfel de „crize eco-energetice”, Franța nu este singura afectată. Intr-adevar,
situatia este identica in Germania, unde prima putere economica europeana,
adevarat motor al UE si Frantei, prevede o recesiune în 2023[4], pe fondul inflației galopante, unde se inregistreaza
tot mai multe galimente. Este suficient să spunem că nu de partea Germaniei va
trebui să căutăm să sperăm să ieșim din capcana economică spre care ne
îndreptăm cu viteza maximă.
Von
der Leyen: „Trimiteți-vă facturile la Moscova, ele sunt sursa problemelor
noastre”
Indiferent
de sentimentele populației din Franța sau Germania, Ursula von der Leyen,
președintele Comisiei Europene care a fost prezentă miercuri, 14 septembrie în
Parlamentul European de la Strasbourg pentru a răspunde la întrebările
deputaților europeni, nu se clintește asupra Rusiei : „ Sancțiunile sunt acolo și vor rămâne ”, adăugând că „ trebuie să ne arătăm hotărâți, nu căutăm
liniștirea".
Manon
Aubry, europarlamentarul L.F.I., a ținut să o întrebe pe Ursula von der Leyen
cu privire la explozia prețului facturilor la energie pentru anumiți francezi.
Ca cel al lui Gilles care ar fi crescut cu „
110 euro pe lună ”, sau ca cel al
lui Grégoire, a cărui factură la gaz s-ar ridica la „ 2.300 euro ”.
Pentru
fosta ministru german al Apărării - despre care se așteaptă și ea să-și
păstreze postul și să-și continue aventura în fruntea U.E. până în 2029 - dacă aceste facturi sunt „ insuportabile
”, este mai presus de toate vina Rusiei. Ca atare, ea îi încurajează pe
cei afectați de creșterea prețurilor la energie să-și trimită facturile direct
„ la Moscova, pentru că ar trebui să fie
trimise la ei, ei sunt cei care sunt sursa problemelor noastre”.
Mai
mult, actuala președinte a Comisiei Europene a profitat de prezența sa la
Strasbourg pentru a anunța că dorește să inițieze a o „ reformă completă și profundă ” a pieței de energie electrică din Europa,
argumentând că designul actual al acesteia „ nu mai face dreptate ”. consumatorilor,
aceștia ar trebui să beneficieze de avantajele energiei regenerabile la preț
redus. Prin urmare, prețurile la energie electrică trebuie decuplate de
influența dominantă a gazului ”.
Elisabeth Borne oferă un voucher de
energie, extinderea scutului tarifar și o creștere a facturilor limitată la
„+15% în loc de 120%”
De
partea guvernului francez, Elisabeth Borne a vrut să fie liniștitoare în timpul
unei conferințe de presă susținute în aceeași zi la Paris. Prim-ministrul a
declarat astfel că „ în acest context
trebuie să continuăm să răspundem preocupărilor
”. Pentru aceasta, șeful guvernului a anunțat extinderea scutului
tarifar, asigurându-se totodată că prețul energiei va crește în 2023 „doar” cu
„ 15% în loc de 120% ”.
O
altă măsură adoptată, aceea de a trimite către cele mai modeste gospodării un
cec energetic „ pentru 100 de euro sau
200 de euro ” în funcție de veniturile
beneficiarilor. În sfârșit, ultima măsură recomandată de câteva săptămâni de
guvern, aceea de relansare a diferitelor reactoare ale flotei nucleare franceze
care sunt în prezent închise sau în întreținere. Din 56 de reactoare
disponibile Franței, 32 sunt în prezent neutilizate[5], care relatează că EDF a
anunțat că 27 dintre ele ar fi trebuit să repornească până la Crăciun, când
repornirea ultimelor cinci ar trebui să urmeze abia la începutul lui 2023.
Un
anunț care[6], nu pare însă realist, întrucât „
jucătorii de pe piața angro nu cred în capacitatea EDF de a realiza
această redresare. Dovada si un pret pe megawatt ora (1.000 kilowatt ora) de
1.200 euro pentru livrare in decembrie. Acest lucru corespunde unui scenariu
mai întunecat decât cel mai pesimist dintre cele preconizate de RTE pentru
această iarnă”.
Potrivit
lui Le Figaro, viitorul pe termen scurt pare, așadar, periculos în ceea ce
privește soarta energiei nucleare franceze. Și aceasta nu este singura
incertitudine care planează asupra strategiei puse în aplicare de guvern.
Într-adevăr, dacă Elisabeth Borne dorește să fie protectoare și atentă în fața
zgomotului în creștere în cadrul populației, ea reamintește totuși că „ aceste măsuri au un cost pentru finanțele
publice ”. Un cost pe care Bruno Lemaire,
prezent și el la această conferință de presă, îl pune la 17,8 miliarde de euro
(11 miliarde pentru gaz, 5 miliarde pentru electricitate și 1,8 miliarde pentru
voucherul de energie).
Un
alt avertisment lansat la începutul discursului său de șeful guvernului:
necesitatea de a ne asigura „ să nu ne
adâncim mai mult datoria și să ne țintim dispozitivele așa cum anunțase
președintele pe 14 iulie ”.
Agnès Pannier-Runacher: „ Nu le vom cere niciodată francezilor aflați
într-o situație de sărăcie energetică să facă niciun efort”
Dispozitivul
recomandat de Emmanuel Macron este cel al
„sobrietății energetice” . În program, o sumă de măsuri mai mult sau mai
puțin coercitive care vizează reducerea consumului nostru național cu 10%.
Agnès Pannier-Runacher, ministrul tranziției energetice, prezentă și ea alături
de prim-ministru la această conferință de presă, a afirmat că guvernul „nu
va cere niciodată francezilor aflați
într-o situație de sărăcie energetică să depună eforturi. ". Se lasă de
înțeles că dacă s-ar face eforturi, acestea nu ar fi responsabilitatea celor
mai săraci în fața crizei energetice - dar și economice - care afectează țara.
Élisabeth
Borne, la rândul ei, a fost mai evazivă în privința subiectului: „ Doar sobrietatea și solidaritatea europeană
ne vor permite să evităm tăierile și raționalizarea în scenariile cele mai
pesimiste, precum [acela de] o iarnă deosebit de friguroasă combinată cu
dificultăți de aprovizionare. […] Sobrietatea nu înseamnă a produce mai puțin.
Este vorba de a reduce putin incalzirea si a evita consumul inutil. (…) Prin
urmare, milioane de decizii individuale ale fiecăruia dintre noi în fiecare zi
sunt esențiale pentru ca iarna viitoare să meargă bine ”.
Olivier Véran: „Suntem hotărâți să
implicăm pe toată lumea, să-i aducem pe toți împreună”
Olivier
Véran, purtătorul de cuvânt al guvernului, a făcut deja ecou cu o săptămână mai
devreme de la Palatul Élysée: „ Suntem
hotărâți să implicăm pe toată lumea, să implicăm pe toată lumea”[7]. El adaugă
că, potrivit lui, „ inteligența
colectivă este suficientă pentru a atinge obiectivele pe care ni le stabilim
colectiv ”. „Colectiv”, poate, dar numai
în cadrul guvernului și al consiliului de apărare.
Capacitatea
unei afirmații de acest tip de a deveni în cele din urmă înșelătoare depinde
întotdeauna de identitatea autorului său. Totuși, în timp ce Olivier Véran
posedă, fără îndoială, calități lăudabile, simplul fapt că nu ne-a obișnuit
întotdeauna cu cea mai infailibilă comunicare
(cum recunoaște el însuși), nici cu cea mai sinceră (pe care de data aceasta mai greu de
recunoscut), ridică semne de întrebare. Mai ales că nu este singurul în acest
caz.
Într-adevăr,
ne amintim că Emmanuel Macron a asigurat în aprilie 2021[8] că era de
neconceput ca un posibil viitor permis de sănătate să devină „ un drept de acces care îi diferențiază pe
francezi. Nu putea fi obligatoriu accesul în locuri din viața de zi cu zi
precum restaurante, teatre și cinematografe, sau să meargă la prieteni '... înainte de a o înfiinţa în această formă
aproximativ trei luni mai târziu. Inevitabil, cuvintele personalităților
politice nu mai cântăresc foarte mult în imaginația populară. Mai ales când același
președinte a decis, un an mai târziu, să compare toți cei nevaccinați cu „ iresponsabili
”, înainte de a concluziona că „
iresponsabilii nu mai sunt cetățeni”.
Odată
făcută această observație, cum să mai acordăm credit promisiunilor recente ale
acelorași personalități politice? Mai mult, atunci când mesajul transmis în
prezent de puterea executivă pare în realitate deosebit de clar: atâta timp cât
francezii vor fi capabili să ducă la îndeplinire eforturile cerute de guvern,
nu vor suferi restricții individuale sau întreruperi de curent. Cu alte
cuvinte: condițiile adoptate de guvern sunt susceptibile să varieze în timp, în
funcție de concepția sa, ea însăși supusă modificării, despre ceea ce este
„colectiv” rezonabil sau nu. Și va rămâne la latitudinea populației să se
adapteze la aceasta.
Poliția de temperatură, voință
efemeră sau pericol real?
Dacă
nicio restricție individuală și țintită în ceea ce privește energia nu a fost
observată deocamdată în Franța, Canard Enchaine[9] a dezvăluit totuși că
înființarea unei „poliții de temperatură” ar fi luat în considerare deja în
cadrul Consiliului de Apărare Energetică din 2 septembrie. Cu toate acestea,
acest proiect nu ar fi fost reținut de Emmanuel Macron, în special pentru că
acesta din urmă nu ar dori să constrângă companiile pentru moment.
Orice
s-ar întâmpla în viitor cu această posibilă poliție a temperaturii, acest nou
tip de monitorizare a văzut deja lumina zilei în Franța. Într-adevăr, când, în
această vară, polițiștii au fost instruiți să patruleze negustorii pentru a
verifica dacă ușa magazinului lor rămâne
bine închisă atunci când aerul condiționat le era pornit, acesta era deja un
prim semn de „represie energică”. Viitorul ne va spune dacă acesta a fost un
epifenomen sau dacă ne confruntăm cu prima etapă a unui nou proces coercitiv.
Totuși,
dacă guvernul dorește cu adevărat să-i liniștească pe francezii, despre care
știe că sunt îngrijorați, nu este sigur că a continua pe acest ton inducător de
vinovăție și infantilizant are cea mai mică șansă de a da roade. Privindu-i din
ce în ce mai mult de libertate din 2020, fără a recunoaște vreodată că
deciziile luate în cadrul UE și de executivul francez au contribuit la
producerea acestor diverse crize, este sigur că măsurile nepopulare prevăzute
pentru a impune macronie asupra următoarele luni îl expune să se confrunte cu o
rezistență acerbă... cu riscul dacă nu de a vedea poporul francez căzând într-o
letargie cea mai îngrijorătoare pentru viitorul lor și dragostea pentru
libertate.
Între
timp, un lucru este cert, populația franceză se pregătește să facă față unei
ierni 2022/2023 care se anunță a fi una dintre cele mai dure din punct de
vedere politic, social și energetic.
A
cui e vina?[10]
Aranjament
grafic - I.M.
----------------------------------
[1]
https://www.tf1info.fr/international/guerre-en-ukraine-russie-nous-allons-provoquer-l-effondrement-de-l-economie-russe-previent-bruno-le-maire-2212196.html - 1 martie 2922
[2]
https://www.francesoir.fr/societe-economie/inflation-juillet-atteint-plus-haut-niveau-depuis-1985-et-sousestimee
- 12 august 2022.
[3]
https://www.bfmtv.com/international/asie/russie/74-des-francais-jugent-inefficaces-les-sanctions-economiques-contre-la-russie-selon-un-sondage_VN-202209070500.html
- 9 iulie 2022.
[4]
https://www.nouvelobs.com/monde/20220912.OBS63098/l-allemagne-se-dirige-vers-une-recession-pour-2023.html
- 12 septembrie 2022.
[5]
https://www.bfmtv.com/economie/entreprises/energie/nucleaire-edf-confirme-la-remise-en-service-de-28-reacteurs-avant-la-fin-2022-puis-5-debut-2023_AV-202209020582.html
- 2 septembrie 2022.
[6]
https://www.lefigaro.fr/societes/energie-comment-les-errements-de-l-etat-et-les-deficiences-d-edf-mettent-la-france-a-genoux-20220914
- 14 septembrie 2022.
[7]
https://www.bfmtv.com/politique/energie-olivier-veran-en-appelle-a-l-intelligence-collective_VN-202209070379.html
- 7 septembrie 2022.
[8]
https://www.ouest-france.fr/politique/emmanuel-macron/emmanuel-macron-devoile-son-plan-de-deconfinement-notre-entretien-avec-le-president-36102b18-a8ea-11eb-a913-632e32e492a2
- 29 aprilie 2021
[9]
https://www.francesoir.fr/politique-france/sobriete-energetique-bientot-une-police-des-temperatures
- 8 septembrie 2022.
[10]
Sursa: https://www.francesoir.fr/politique/restrictions-energetiques-quand-les-bourreaux-se-revent-en-heros
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu