Ce să facem noi, cu mâinile, că nu știm nici să le
ținem bine, în teatru?!
~*~
Acuma tremură mai tare.
Din mâna stângă. Mâna dreaptă.
n-ai cui să spui această faptă.
Să mai adaugi o povară.
Celui mai sus de el, cu-o treaptă.
Și câte altele, urcară.
Și vine. Drege. Face. Pleacă.
Corăbiei lui, îi este barcă.
Care ia apă, tot mai seacă.
Speranța Bună de pe Arcă
Se duce-n Lumea Cealaltă.
Și-n urma ei, rămâne-o Poartă.
A celor care vin s-o dreagă.
Tot mai ilustru, neglijată
De Lumea foarte ocupată.
În Misiunea ei Specială.
Pentru Creat Război, și Boală.
*
22 octombrie 2022
~*~
Cdr,
Jianu Liviu-Florian
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu