Polonia
1939 și Polonia 2022, la indigo
Prof.
univ. dr. Ion Coja
23
Octombrie 2022
Polonia este vedeta zilelor noastre! Este
activă în mai multe planuri, cu idei neașteptate, care stârnesc deja
controverse însuflețite. Cum ar fi recenta cerere / pretenție a parlamentarilor
poloni de a pretinde de la Germania despăgubiri de război în sumă de peste
1.300 (o mie trei sute), de miliarde de euro. S-a constituit cu ceva timp în
urmă o comisie parlamentară care a făcut un inventar al pagubelor materiale
suferite de Polonia de pe urma ocupației germane din perioada septembrie
1939-1945. Și au ajuns la această valoare, deloc mică, care nu ia în calcul
suferințele morale pricinuite de ocupantul teuton! Ci numai pagubele materiale
inventariate cu mare grijă.
Pretențiile de azi ale Poloniei trebuie
corelate cu comportamentul deseori anti-bruxellez al Varșoviei în cadrul
Uniunii Europene! Unii taxează aceste pretenții ca manifestări ale unei
doctrine suveraniste, tot mai prezentă printre statele din Uniunea Europeană!
Remarcabilă este și poziția vehement anti
rusească a Poloniei în conflictul din Ucraina, foștii noștri vecini mergând
până la solicitarea înarmării nucleare, cu care să participe / să combată mai
eficient într-un viitor și proxim conflict N.A.T.O.-Rusiadorit sincer pe
malurile Vistulei! Sau cel puțin așa se pare! E de așteptat ca într-o conjunctură
favorabilă, Polonia să ceară despăgubiri de război și de la Rusia, de la ce va
mai rămâne din Rusia, dacă strategia Occidentului va merge până la capăt!… Sunt
deja curios cum se vor calcula exact pagubele suferite de polonezi prin
masacrul de la Katyn.
Semnalăm și suspiciunea că polonezii ar fi
avut o contribuție la sabotarea conductelor de gaz rusesc recent atacate de
pirați submarini extrem de bine echipați!
Nu este greu de observat că în felul
acesta Polonia face jocul democraților aflați la guvernarea Statelor Unite.
Biden s-a angajat tot mai evident într-un meci cu Germania, a cărei performanță
economică devine tot mai supărătoare peste ocean. În felul acesta urmând ca
Europa însăși să-și piardă din putere de îndată ce Germania nu va mai fi atât
de competitivă! Slăbită prin datoria către Polonia și prin pierderea gazului
rusesc, Germania va înceta să mai fie locomotiva Europei și nu se va găsi nicio
țară europeană care să-i ia locul, iar Europa va fi obligată să devină astfel
și mai obedientă față de regulile stabilite la Casa Albă! E greu de găsit
rațiunea acestui comportament al Casei Albe. O Europă slăbită este în primul
rând o lovitură, încă o lovitură dată rasei albe și creștinătății.
Avem voie să folosim acești termeni?
Exagerăm cumva?
Când spunem azi „democrații de la
guvernarea Americii” se înțelege, după unii comentatori, în frunte cu Donald
Trump, o entitate tot mai străină de interesele autentice ale poporului
american, cel pe care se sprijină America profundă, făuritoarea legendei
visului american. Ce se va mai alege din acest vis dacă democrații își vor
impune definitiv doctrina/strategia globalistă?! Mulți comentatori văd însă în
spatele democraților americani o entitate mult mai puternică decât însuși
guvernul american, oricare ar fi acel guvern. Și anume ar fi vorba de oculta
marii finanțe mondiale. În strategia secretă a acestei oculte adversitatea față
de Germania, față de Europa, dar și față de Rusia, este pe cât de logică, pe
atât de puțin cunoscută, conștientizată de clasa politică! Clasă politică
occidentală amăgită de ideea că se luptă pentru implementarea pe planetă a
regulilor democrației!
Așadar, Polonia de azi se angajează într-o
adversitate tot mai fățișă față de Germania! O face de capul ei sau este
stârnită de entități anti-germane mult mai puternice? Este conștientă de faptul
că mai există un interes în spatele comportamentului ei suveranist, un
comportament atât de onorabil la prima vedere?!
Vând nevrând ne aducem aminte de jocul
făcut de Polonia în 1939. Luăm în serios părerea celor care consideră că
Polonia a avut un rol cheie/important în declanșarea războiului declarat de
aliați Germaniei. În declanșarea tragicului Al Doilea Război Mondial! Adică
ținem seama de cei care consideră că Polonia prin numeroasele acte de agresiune
anti-germană săvârșite pe parcursul anului 1939 i-a obligat pe nemții lui
Hitler să invadeze vecinul recalcitrant și iresponsabil de la Răsărit! Nu prea
sunt cunoscute de opinia publică aceste acte de agresiune iresponsabilă prin
care polonezii au pus la grea încercare răbdarea Berlinului! Pretențiile la
despăgubiri de război, formulate la Varșovia, s-ar putea să trezească la Berlin
(și nu numai) amintirea comportamentului iresponsabil al Poloniei înainte de
septembrie 1939… Polonia are locul ei aparte în ecuația celui de Al Doilea
Măcel Mondial! Pretențiile Varșoviei la despăgubiri de război trebuie puse în
contextul întregului film al războiului, al întregii partituri interpretate de
Polonia!
Se pune întrebarea obligatorie: ce i-a
făcut pe polonezi să adopte în 1939 un comportament iresponsabil, sinucigaș la
o aproximare fugitivă?
Ce se știe sigur este că Polonia a fost
încurajată la aceste acțiuni provocatoare de asigurările Angliei. Perfidul
Albion i-a zăpăcit de cap pe liderii polonezi că sprijinul anglo-francez va
interveni pedepsitor de îndată ce se va produce o agresiune nazistă. Ba
polonezii au primit asigurări că armata germană este slab pregătită și va fi o
formalitate pentru neînfricata oaste leșească să-i spulbere pe teutoni! Prostia
guvernanților de la Varșovia a fost atât de mare încât s-au lăsat convinși de
serviciile secrete britanice că tancurile nemțești nu există de fapt, că sunt
de carton, tancuri de mucava, făcute să deruteze fotografii militari inamici!
Astfel că polonezii au atacat cu cavaleria apariția tancurilor nemțești pe
pământul sfânt al patriei! Caz rarisim de prostie la acest nivel politic maxim!
Dar nu și unic în istoria Poloniei!
A avut Marea Britanie un interes major în
declanșarea războiului? Se fac englezii vinovați de stârnirea fiarei
apocaliptice? Știm bine că primii care au cerut război împotriva Germaniei
naziste nu au fost membrii vreunui guvern, ci cercurile marii finanțe
internaționale de orientare cazară, iudaică. Eu aș adăuga că promotorii/inițiatorii
războiului anti-nazist au fost animați și de o adversitate maladivă față de
rasa albă, față de lumea creștină! Din rândurile „albilor” s-au ales cele mai
multe victime umane ale monstruosului Al Doilea Război Mondial! Conform regulei
criminalistice cui prodest? Ale cui speranțe s-au văzut împlinite la sfârșitul
celui de-Al Doilea Război Mondial? Ca de altfel și la sfârșitul Primului?!…
Cine a avut de tras foloasele cele mai mari? În niciun caz Anglia sau Polonia!
Ne întoarcem la Polonia! Fără să aibă habar,
a făcut jocul iudeo-sionismului în 1939! Și se pare că face din nou acest joc,
în 2022, împotriva Rusiei și a Germaniei! Repet: fără să-și dea seama! Căci
există, după unii, un interes ultim sionist în desfășurarea evenimentelor din
Ucraina. Implicarea în Ucraina a unor planuri sioniste este un lucru foarte
probabil, dacă nu cumva o certitudine! Politica Poloniei față de ce se întâmplă
azi în Ucraina merge în aceeași direcție cu speranțele și activitățile unor
lideri sioniști, ale clanului Rothschild însuși! Și ne punem întrebarea despre
vecinii și prietenii noștri polonezi dacă sunt conștienți de această recidivă
în care se postează cu convingerea împlinirii unui destin eroic excepțional!
Postură penibilă, ridiculă, cu valențe tragice!
E lucru sigur că în momentul de față unii
speră că conflictul din Ucraina va consemna începutul sfârșitului pentru marele
imperiu rus, pentru Marea Rusie! Și nu e de mirare să existe mai multe scenarii
care visează la o secesiune a Rusiei. Nu de azi, de ieri, ci de zeci de ani!
Doar e țara cu întinderea cea mai mare și cu o diversitate etnică amețitoare.
Se fac scenarii cu autori diferiți și cu interese divergente. Există ruși
siberieni care văd cu ochi buni o separare de Rusia metropolitană, moscovită.
Dar există și scenarii puse la punct de entități internaționale, mai mult sau
mai puțin moștenitoare /continuatoare ale idealurilor bolșevice cominterniste.
Idealuri categoric anti-rusești! Vladimir Putin cunoaște foarte bine acest
subiect și nu avem cum să nu-i dăm dreptate în pornirea „acțiunii speciale”
prin care, de-i va reuși planul, nu va înlătura pericolul secesiunii, ci doar
îi va amâna sorocul. Ceea ce nu-i puțin!
Să reținem că „acțiunea specială” a
Moscovei contravine unei strategii kazare, că a fi împotriva lui Vladimir Putin
înseamnă să sprijini proiectele sioniste, kazare, cu privite nu numai la
viitorul teritoriului ucrainean, ci și la viitorul Rusiei! Repet, secesiunea
Rusiei este un proiect sionist de cea mai mare importanță. Un proiect
deopotrivă globalist!
Rusia de azi și de mâine nu cred că mai
are tendințe sau tentații expansioniste, moștenire a mentalității țariste sau
staliniste. Perspectiva secesiunii va fi principala preocupare a strategilor de
la Kremlin de aici înainte!
Perspectiva secesiunii este valabilă
pentru foarte multe state, îndeosebi pentru statele cu o întindere geografică
mare și o structură multi-etnică pronunțată! Însăși America, adică Statele
Unite, este confruntată cu această perspectivă, existând voci care se fac
auzite pe această temă. Secesiunea Rusiei a fost deseori invocată, dorită de
mulți analiști politici. Secesiunea Chinei este și ea pe agenda respectivă!
Un mic exercițiu de imaginație: cum va
arăta – sau ar putea arăta secesiunea Rusiei? Luăm în calcul două variante:
varianta cea mai firească și varianta cea mai nefericită. O secesiune firească,
naturală a Rusiei, ar putea să însemne o autonomie cât mai mare a unor teritorii,
cu anumite particularități istorice, geografice și demografice, teritorii care
ar putea într-un final fericit să-și dobândească suveranitatea politică,
menținând cu celelalte entități secesioniste relații de bună vecinătate, de
colaborare etc. O colaborare chiar „frățească”! Sic! Amintirea marelui imperiu
rus poate avea și componente pozitive, amintiri frumoase, pe baza cărora
„statele posterioare” secesiunii să rămână într-o comuniune de state ad-hoc,
liber consimțită.
Varianta cea mai nefericită a secesiunii
Rusiei are în vedere precedentul victoriei bolșevice din 1917, care a
îngenuncheat poporul rus vreme de câteva decenii. Nici azi nu se poate spune că
Rusia a ieșit complet de sub ocupația/guvernarea bolșevică instalată în toamna
anului 1917. Secesiunea Rusiei se pare că a fost ținta bolșevicilor troțkiști!
Varianta aceasta ar însemna transformarea Rusiei, a statelor posterioare
secesiunii Rusiei, în colonii ale Occidentului democratic, adică ale
iudeo-bolșevicilor. Nu trebuie uitată nicio clipă hecatomba în care au pierit
milioane de ruși, de slavi, după „Octombrie Roșu”. Este probabil crima cea mai
mare din istoria omenirii. Holocaustul nazist a fost un veritabil „parfum” prin
comparație cu deceniile de teroare bolșevică din Rusia! Nu trebuie uitat că
acel adevărat holocaust s-a petrecut cu sprijinul marii finanțe
anglo-americane. Acea finanță există mai departe și prosperă neîncetat. Este
sigur că are planurile ei privind mult dorita secesiune a Rusiei. Aceste
planuri nu sunt nicicum favorabile unor principii generoase de organizare
socio-politică a planetei, de „resetare” mondială! Deci ne privesc pe toți
aceste scenarii apocaliptice și în primul rând trebuie să ne preocupe pe noi,
rasa albă și popoarele creștine, care suntem ultima și prima redută în calea
marșului triumfal iudaic.
O afirmă răspicat voci autorizate din
partea neamului ales – Jacques Attali și rabini importanți. Se simt foarte
aproape de victoria finală: îngenuncherea planetei. Le mai stă în cale doar
Rusia și China!
Consider că aceasta este perspectiva
responsabilă din care trebuie să-și gândească pașii fiecare stat european,
creștin, al rasei albe! Inclusiv Polonia!
Noi, creștinii, suntem vizați direct și
fățiș de demența planului Kalergi și de strategia milenară a iudaismului. Nu avem
voie să ne lăsăm păcăliți de propaganda „democrației” occidentale, aservită
iudaismului cotropitor! Confruntarea s-a desfășurat până acum fără să fim
conștienți de lupta în care eram angajați! De acum înainte avem toate datele ca
să știm în ce lume ne aflăm, care ne sunt adversarii ireductibili.
Am avut mult de pierdut lăsându-ne amăgiți
de propaganda „drepturilor omului”, fără să conștientizăm importanța
datoriilor, a obligațiilor cu care te încarcă condiția de om, de creștin. Încă
mai putem reacționa eficient împotriva planurilor care există de sute de ani de
subjugare a planetei, de extincție a lumii creștine, a rasei albe. Aceștia sunt
termenii corecți ai problemei! Polonezii să nu se amăgească cu alte
interpretări ale viitorului care ni se pregătește în spatele ușilor închise ale
marilor cancelarii ale Occidentului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu