„Primăvara
reînvierii noastre”
Simona
Mihuțiu
21
Aprilie 2024
Simpozionul eveniment de sărbătorire a împlinirii 105
ani de la intrarea în Oradea a generalului Traian Moșoiu
În 17 aprilie 2024, într-o atmosferă festivă, de mare
sărbătoare pentru Oradea și pentru Bihor, a avut loc simpozionul de deschidere
a manifestărilor de celebrare a generalului Traian Moșoiu și a împlinirii a 105
ani de la intrarea sa, în fruntea Grupului de Armate de Nord în Oradea (20
aprilie 2019), eliberând orașul de bolșevicii lui Bella Kun, care produseseră
teroare, crime abominabile în nord-vestul țării noastre, dar și pe teritoriul
Ungariei, încercând să implementeze prin forță comunismul.
Intrarea lui Traian Moșoiu în fruntea „Armadiei
Române” eliberatoare chiar în zi de Paște, a fost considerată de localnici ca
un semn divin, o reînviere. Acesta este și motivul pentru care simpozionul
organizat la Primăria Oradea de către „Asociația Națională Cultul Eroilor
„Regina Maria” - filiala Bihor, de d-l col (r) ing. Dan Poinar și de d-l gen.
(r) Creț, s-a numit „Primăvara reînvierii noastre - 105 ani de la instaurarea
administrației românești în Bihor și Oradea”. Documentele vremii menționează că
Traian Moșoiu și ostașii conduși de el au fost primiți cu un covor de flori de
către orădeni, indiferent de etnie. Pe ecran, de altfel, au rulat imagini care
au imortalizat momentul - fotografii de epocă de mare valoare.
„Strigăte de Ura străbat văzduhul și capul coloanelor
trupelor române apare în piața orașului, defilând în fața generalului. Strada
se umple de un covor cu flori peste care calcă, mândri, faimoșii dorobanți pe
când tunurile bubuie, împroșcând moartea în dușmanul ce fuge de atâta măreție.
I-a fost dat armatei românești, le-a fost dat ostașilor țărani ai regelui
Ferdinand să defileze, intrând în Oradea Mare pe un drum de aproape 1 km
acoperit cu flori. Aproape 9 batalioane au intrat în Oradea Mare. Soldații defilând
în fața generalului Moșoiu n-au mai putut ține privirile lor înainte din cauza
valurilor de flori care se revărsau de pretutindeni asupra capetelor lor”,
spunea cronicarul vremii, citat de col (r) Constantin Moșincat în articolul
„Armata Română primită la Oradea cu flori de liliac (20 aprilie 1919)”, Revista
Art-emis în 19 aprilie 2019.
Festivitatea a început cu intonarea Imnului Național.
După o succintă introducere a moderatorului acestui simpozion, d-l col (r) ing.
Dan Poinar, care a prezentat contextul intern și internațional al perioadei
1918-1919, a luat cuvântul doamna Antonia Nica, viceprimar al Oradei - „orașul
care de 105 ani și-a asumat să-și scrie povestea, aflat fiind sub administrație
românească”. A fost un discurs rostit din inimă, fără înflorituri inutile, fără
tentativă politică de confiscare a evenimentului, ceea ce se întâmplă rar
astăzi, având în vedere și perioada de campanie electorală în care ne aflăm.
„Bihorul a spus dumeaei, este județul care parcă simbolic este spațiul reunirii
energiilor și a vâltorilor celor trei Crișuri, ce străbat spațiul și
vremurile”.
Dr. Costin Scurtu – coordonatorul Filialei Constanța a
Muzeului Militar Național Regele Ferdinand I, a „făcut o punte peste Carpați”,
specificând legăturile care au existat în acele vremuri, dăltuite în timp
pentru a rămâne, dintre Dobrogea și Crișana. A ținut o prelegere despre
„Destinul dobrogean în povestea eroică a României Mari.”
Col. (r) dr. Dan Prisăcaru de la Muzeul Militar
Național „Regele Ferdinand I” - Filiala Iași l-a readus în memoria noastră pe
Emmanuel de Martonne, geograful francez, fin cunoscător al realităților din
zonele în care trăiesc românii, cel care a trasat granițele României Mari. La
sfârșitul Primului Război Mondial președintele american Woodrow Wilson
propusese paisprezece principii pe baza cărora popoarele ieșite de sub tutela
de fier a imperiilor multinaționale să-și exercite dreptul la autodeterminare, iar
unul dintre acestea era majoritatea etnică, principiu profund democratic.
Liderii Conferinței de Pace au decis granițele României pe baza rapoartelor
științifice, ale hărților etno-demografice ale lui Emm. De Martonne, care
demonstrau prevalența etnică românească în Transilvania, Dobrogea, Banat și
Basarabia. Aceste granițe au fost consimțite prin tratatul de la Trianon (4
iunie 1920). „Noua Românie ni se prezintă nu ca stat născut din fantezia
diplomaților, sau fabricat în virtutea unui principiu abstract, ci în termenii
logici ai unei evoluții. Este cât se poate de aproape de idealul național, îi
reunește pe aproape toți românii în interiorul unor frontiere oarecum ideale,
în jurul citadelei carpatice care a fost mereu inima națiunii române”, a spus
Martonne doi ani mai târziu.
Deciziile în legătură cu granițele statelor europene,
luate după Primul Război Mondial, s-au bazat pe argumente științifice și au
fost profund democratice pentru popoarele bătrânului continent, menite să aducă
stabilitate, echilibru, dreptate. Iată de ce tema aleasă de distinsul vorbitor
a fost valoroasă: „Savantul geograf Emmanuel de Martonne și granița de vest a
României Întregite” („Povestea geografului care a desenat prima hartă a
României Mari”, Florian Saiu, Jurnalul național, 4 aprilie 2023).
De la înălțimea pregătirii sale profesionale, prof.
univ. dr. Viorel Faur a prezentat tema „Reflectarea evenimentelor de la 20
aprilie 1919 în opera vicarului episcopal Roman Ciorogariu”.
M-a impresionat numărul mare de tineri prezenți în
sală! Unul dintre ei, Patrick Roșu, elev în clasa a XII-a la Liceul „Emanuil
Gojdu”, a prezentat deosebit de frumos biografia generalului Traian Moșoiu.
Mi s-a făcut onoarea de a fi invitată să recit
„Cântecul lui Moșoiu”, o doină populară (autorul Sandu Popii) închinată celui
omagiat.
Ca element inedit, d-l lt. col (r) Gheorghe Nedelcu,
semănând izbitor cu figura generalului Traian Moșoiu, îmbrăcat în uniforma
militară de atunci, a dat citire „Proclamației lui Traian Moșoiu”, reușind să
ne transpună pe noi, cei prezenți, în acele timpuri.
Corul bărbătesc „General Traian Moșoiu” ne-a reamintit
frumusețea muzicii corale, precum și vibrantele noastre cântece patriotice.
Este un cor de excepție, în opinia mea.
A fost o întâlnire prețioasă și merituoasă, un
preambul la marea sărbătoare care va fi aniversată în 20 aprilie, când aproape
600 de militari vor defila pe drumul intrării generalului Moșoiu în Oradea.
Să-i întâmpinăm și noi cu flori!
- „Povestea Generalului Traian Moșoiu: a învins
armatele ungurului bolșevic Bella Kun în 1919, eliberând Ardealul, și a ocupat
Budapesta...”, Tomi Tohăneanu, „Cunoaște România, istorie”, 21 apr. 2017
- „Armata Română primită la Oradea cu flori de liliac
(20 aprilie 1919)”, Col. (rtg) Dr. Constantin Moşincat, Art-emis Academy, 19
apr. 2017
- „Simpozion „Primăvara Reînvierii noastre – 105 de
ani de la instaurarea administrației românești în Bihor și Oradea”, site
oficial al Primăriei Oradea, 17.04.2024
- „Povestea geografului care a desenat prima hartă a
României Mari”, Florian Saiu, Jurnalul național, 4 apr. 2023
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu