marți, 8 noiembrie 2016

Balerina






Balerina

Cu emoţie, din culise, vede luminile,
pereţii de aur ai operei, ţinute sclipitoare,
forfota spectatorilor, lojile purpurii.

Dincolo de  fantezie şi efecte efemere,
dincolo de dinamica scenei, costume diafane,
dincolo de graţie şi zâmbete angelice,
dincolo de exuberanţa de culori şi sentimente,
dincolo de imaginile contopite-n sunete,
dincolo de aburul mişcărilor plutitoare -
alunecări suave, arabescuri, respiraţiile mâinilor,
pas de bourrée, battement tendu, frappé,
coupe jeté en pas de deux,
eleganţă, glezne subţiri, picioare arcuite,
rotaţie de umeri, un dans de vârfuri, piruete,
o înălţare şi fâlfâiri de braţe lungi,
uşor rotunjite, ce-abia ating aerul, cad,
se retrag în abandon, apoi, deasupra pieptului -,
dincolo de reverenţe cu aripi de pasăre,
aplauze frenetice
şi acel de nedescris moment de fericire.
Treci de oglinzile care îmbracă zidurile,
pătrunzi tot mai adânc,
în spatele cortinei căzute
vraja se risipeşte,
scena e goală, secunda se-opreşte.

În fiecare zi există alegerea şi confruntarea
cu adevărul unor linii crude, ascunse,
juxtapuse înserării lumii,
în inima misterului, incandescenţă,
chemare, arderi, impulsuri necunoscute,
de la abis la stele, lumini
şi umbre decantate
se-amestecă-n hazardul vieţii,
ore istovitoare, calvarul repetiţiilor,
lacrimi, frica şi lupta,
mereu lupta,
picioare însângerate
şi degete de fulgere străbătute,
povara unor vise străpunse, spulberate,
tentaţii, umilinţe, introspecţii,
rivalităţi acerbe, sacrificii
şi suferinţa până la ultima limită,
dar, dincolo de toate, pătrunde-n suflet,
rămâne-n inimi, fragila,
delicata clipă,
un ultim cânt de lebădă,
impresia de vis a prins viaţă,
din zborul înălţat şi-acea trăire
emoţia glisează delirantă,
iluminând adâncuri şi tenebre,
un nou limbaj al vieţii şi dăruirea-n sine.
 

Irina Lucia Mihalca










Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu