Scrisoare pastorală
Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi
Anul XIX(2019), nr. 403(1 –15 August)
Dragii mei enoriași!
Marele Judecător. În fiecare zi suntem bombardați cu tot felul
de știri care mai de care mai grozave, mai groaznice. În unele părți ale
pământului se derulează războaie. Mor mii și mii de oameni de-o parte și de
alta a frontului, fie că sunt soldați, fie civili; rămân mii de oameni
schilodiți trupește și sufletește pentru tot restul vieții, sunt frânte destine
și visuri înaripate ale tinereții. Câțiva oameni însetați de putere sau de
avuție, care se află într-un anumit moment la butoanele de comandă ale unei
țări sau ale lumii declanșează
conflagrații locale sau mondiale și în urma lor rămân munți de cadavre.
După război rareori sunt trași la răspundere cei vinovați. De cele mai multe
ori învinșii sunt singuri vinovați, ei suportă toate ponoasele. Marii vinovați
sunt declarați eroi, li se aduc osanale, sunt aclamați de ,,cooperativa
alaiul”, li se construiesc statui, se scriu cărți despre ei. Sunt și cazuri
când cei care sunt adevărații vinovați mor înainte de a răspunde pentru crimele
lor, fie de moarte naturală, fie asasinați de proprii lor dușmani. Întrebarea
firească pe care și-o pune orice om normal este aceasta: cine răspunde, oare,
pentru toate crimele, pentru tot sângele vărsat, pentru toată durerea acestor oameni nevinovați? Nu se poate
să rămână acestea nejudecate de un Judecător
Suprem, Atotputernic și Atotștiutor!
Auzim de atâtea acte teroriste, de atâtea crime,
care se petrec în toate colțurile lumii. Zeci, sute, chiar mii de oameni nevinovați
sunt sfârtecați într-o clipă de explozii provocate de bombe puse de oameni
fanatici, care slujesc organizații criminale sau cauze aberante. Oamenii uciși
nu aveau nici o legătură cu problemele pe care le aveau teroriștii, își aveau
viața lor, problemele lor, necazurile sau bucuriile lor. Și, totuși, ei sunt
uciși! De multe ori în atacul terorist cad victime și teroriștii, dar cui
folosește? Cine mai redă viața celor masacrați? Cine mai poate să facă dreptate
pe pământ? Nimeni. Rațiunea omului normal, sănătos, spune că nu se poate să
rămână nejudecate și nepedepsite asemenea fapte. Trebuie să fie un
Judecător Suprem, Atotputernic și Atotștiutor!
Auzim de criminali de tot felul, care curmă
vieți omenești nevinovate pentru câștig, pentru plăcere, pentru răzbunare, ori,
pur și simplu, la comandă. Auzim de oameni sugrumați la colțul străzii,
împușcați în diferite locuri, otrăviți, înecați, aruncați în prăpăstii etc.
Auzim de criminali în serie, care sacrifică nenumărate vieți de tineri și de
vârstnici, după ce-i violează, îi ciopârțesc, îi tranșează ca măcelarii porcul
pe tejghea. Auzim de criminali, care-și topesc victimele în substanțe chimice,
îi dau drept hrană la câini sau alte grozăvii. De multe ori asemenea criminali
nu sunt descoperiți niciodată de autorități, ori sunt descoperiți când sunt
prea bătrâni, bolnavi, când orice judecată omenească nu-și mai are rostul. Conștiința
oricărui om normal strigă din străfundul ființei noastre, că nu poate să rămână
nejudecate și nepedepsite asemenea fapte abominabile. Trebuie să fie un
Judecător Suprem, Atotputernic și Atotștiutor!
Auzim de copii și tineri răpiți și omorâți
pentru a li se scoate anumite organe, precum inima, ficatul, plămânii, rinichii,
ochii spre a fi transplantate la alții care plătesc bani grei. Mii de copii
dispar anual în lume spre a fi folosiți în astfel de scopuri. Alții sunt
abuzați sexual de oameni bolnavi psihic, fără scrupule, fără milă și fără frică
de Dumnezeu sau de autorități. Auzim de oameni folosiți ca sclavi în vremea
noastră, în veacul nostru. Niciodată nu se va mai reda viața unui copil ucis,
iar cel rămas în viață după o asemenea experiență sinistră va rămâne marcat
pentru tot restul vieții. Cine-i va face dreptate dintre oameni, cine-i va
șterge lacrimile de pe obraji, cine va răspunde pentru durerea și zbuciumul
părinților? Autoritățile? Rareori. Cele mai multe asemenea crime rămân
nedescoperite. Chiar necunoscuți și nepedepsiți rămân făptașii? Nu se poate! Trebuie
să fie un Judecător Suprem, Atotputernic și Atotștiutor!
Auzim de tot felul de abuzuri și nedreptăți.
Oameni cu putere răpesc proprietățile celor slabi și se fac stăpâni pe ele.
Falsifică acte, mituiesc funcționari publici pentru a le măslui probe, păcălesc
oameni bătrâni și mai puțin cunoscători într-ale justiției și-i lasă în stradă,
fără munca de-o viață. Auzim de procese în care sunt folosiți martori
mincinoși, acte false, sunt sustrase acte de la dosare, se fac intervenții și
mituiri de judecători, procurori, organe de anchetă și dreptatea devine un fel
de minge, care este aruncată încolo și încoace. Auzim de procese politice, în
care sentințele sunt hotărâte cu mult înainte de proces, când cel acuzat
trebuie să moară, trebuie să fie condamnat la ani grei de temniță, indiferent
de argumentele și probele pe care le aduce în apărarea sa, indiferent de
adevărul probelor ce-l incriminează. Auzim de oameni care au stat o viață sau
zeci de ani după gratii, fiind nevinovați. Când s-a descoperit adevărul, era
deja prea târziu! Să rămână, oare, făptașii, batjocoritorii dreptății
nejudecați și nepedepsiți? În lumea aceasta e posibil, dar conștiința noastră
ne spune altceva. Trebuie să fie un Judecător Suprem, Atotputernic și
Atotștiutor!
Chiar în familii există situații, când unul
din soți îl terorizează pe celălalt, pe copii. Sunt femei cu viață de sfânt,
care dorm în ierni grele prin clăi și prin cotloane, ascunse ca să nu fie ucise
de proprii lor soți sau de copii. Sunt bătute aproape zilnic, umilite,
torturate de un soț bolnav psihic sau beat. Auzim de copii abuzați sexual de
proprii lor părinți sau rude apropiate. Sunt fapte care de cele mai multe ori
nu sunt reclamate la autorități, se consumă în tăcere, sub perdeaua nopții, a
fricii, a terorii. Să rămână, oare, nepedepsite pentru totdeauna? Conștiința ne
spune categoric: Nu! Trebuie să fie un Judecător Suprem, Atotputernic și
Atotștiutor!
Sunt oameni care fac bine semenilor lor și nu
primesc drept mulțumire nici măcar un cuvânt de la ceilalți. Unii fac asemenea
fapte pe ascuns, să nu fie știuți de oameni, alții nu sunt înțeleși, ba chiar
rău înțeleși și huliți pentru faptele lor nobile. Sunt oameni care salvează de
la moarte pe alții, punându-și viața lor în primejdie sau chiar murind ei înșiși;
sunt oameni care hrănesc pe cei
flămânzi, adapă pe cei însetați și îmbracă pe cei goi, care construiesc case
celor fără adăpost, care adoptă copii ai nimănui, care înmormântează pe cei
săraci și străini, care transformă lacrimile în zâmbet și durerea în fericire,
care arată altora Calea spre Dumnezeu și-i ajută să pășească pe ea. Ei nu
așteaptă nici o răsplată de la oameni. Fac totul cu bucurie, fiindcă așa cred
ei că este bine, așa cred ei că-L slujesc pe Dumnezeu. Oare, vor rămâne aceste
fapte nejudecate și nerăsplătite pentru totdeauna? Conștiința ne spune că nu. Trebuie
să fie un Judecător Suprem, Atotputernic și Atotștiutor!
Creadă alții ce vor vrea. Noi, creștinii,
credem și mărturisim, chiar cu prețul vieții dacă e nevoie, că există Dumnezeu,
creatorul cerului și pământului, Judecător mare și puternic, Care știe toate și
nu poate fi mituit sau păcălit de
cineva, Care va judeca pe fiecare în parte și pe toți laolaltă la vremea
potrivită, Care va ști și cele mai ascunse ale ființei noastre, Care va pedepsi
pe fiecare pentru faptele rele după a Lui dreptate și va răsplăti fiecare faptă
bună după a Lui milostivire. Ne îndreptățesc să credem aceasta Sfânta
Scriptură, Sfinții Părinți, conștiința noastră morală, orice om sănătos și bine
intenționat. Cu această convingere, greul nu mai este atât de greu, durerea nu mai este atât mare, iar viața e mai frumoasă, atât aici,
cât și dincolo.
*
Sfaturi părintești. I. Vom reda mai jos câteva
reflecții ale regretatului Părinte Arhim.
Iustin Pârvu despre minciună.
,,În vremea noastră cuvântul s-a
degradat. Omul este măsura a ceea ce spune. Îmi amintesc legăturile acestea,
realizate prin cuvânt, între oameni, erau totul in satele noastre, în așezările
noastre din alte vremuri. Buna vecinătate era ca o fixare temeinică a omului pe
pământ, între ceilalți oameni. Acum, la bloc, oamenii nu mai comunică, nu se
cunosc între ei, necunoscându-se nu se mai iubesc și nu se mai prețuiesc unii
pe alții. Lipsa de comunicare îi face nefericiți, nesociabili, nu se mai
influențează unii pe alții în bine, să aibă unul rușine față de celălalt, să
aibă respect tânărul față de bătrân. Minciuna a venit pe lume odată cu
adevărul. Omul trebuie să treacă încercarea asta, să aleagă. Dacă alegi
adevărul, alegi viața. Dacă alegi să trăiești în minciună, te supui diavolului.
Cu fiecare minciună spusă, omul se îndepărtează de rai. Și Adam a încercat să-L
mintă pe Dumnezeu când a fost prins păcătuind.
Acum, industria minciunii a luat o
dezvoltare foarte mare. Mincinosul minciuna vorbește. Ca și hoțul. Hoțul de hoț
se teme. Omul cinstit este cel care știe rostul adevărat al societății. Dar
vedeți? Oamenii s-au influențat unii pe alții, adică eu te șicanez pe tine ca
să obțin ceva, ca să-mi plătești cinstea. La rândul tău tu vei șicana pe altul,
pe care îl obligi să fie necinstit. Oamenii s-au obișnuit, în societatea
noastră, că cinstea se cumpără, ca orice marfă, ca și adevărul. Societățile de
acest tip, în care cinstea e disprețuită, sunt jalnice. Dar până și tânărul nostru,
altădată cu frică de Dumnezeu și de lege, a devenit și el așa, duplicitar,
mincinos și asta pentru că intelectualul l-a învățat. Vina grea și povara grea
revine și în acest caz intelectualului.
Românul minte că nu l-a convins nimeni că
minciuna e urâtă, că îl face pe om urât de toți cei din jur. Omul simplu minte
și din cauză că politicienii din frunte mint la rândul lor. Se face așa, un
circuit al minciunii, nimeni nu mai crede pe nimeni. Minciuna este pedepsită
aspru și de Dumnezeu; ar trebui pedepsită aspru și de lege. Dacă îi iei drogul
minciunii, omul se simte dezorientat, suferă, se dă legat numai să-l minți mai
departe. Ne dăm nemulțumiți de cum sunt copiii și tinerii din ziua de azi? Dar
cine îi împinge la televizor, cine îi îndeamnă să stea toată ziua în mediul
mincinos al calculatorului, al filmelor? Avem ceea ce creștem, avem roada a
ceea ce am semănat.
Și-atuncea când mai spune adevărul?
se întreabă tânărul nostru. Ce ne-a spus până acum, sau ce ne spune de aici
încolo, că nu există Dumnezeu? Că astea sunt povești ale trecutului, că
Dumnezeu a murit, că Dumnezeu este o înșelăciune a burgheziei și multe alte
lucruri, încât omul, săracul, a fost complet dărâmat. Ca și un copil în casă,
când tata îi spune una, mama îi spune alta, la frățiorul cel mare vede alta,
copilul acesta nu știe ce să mai facă. Ei bine, de atunci merge poporul ăsta în
minciună. Și crede minciuna, o caută, se lasă mințit. Omul nostru caută
senzaționalul, dacă un lucru nu i se prezintă ca ieșit din comun, umflat, mincinos,
nu-l ia în seamă. Aaaa! O să fie cutremur, fiți atenți, de 7 grade! O să fie
cutremur, se dărâmă Thailanda! Oceanul Pacific a intrat în Africa, s-a dus în
America, domnule! Se-ntâmplă lucruri extraordinare! O cometă, fiți atenți, mai
are cinci metri până la planeta noastră! Și așa, bieții oameni, săracii, sunt
înnebuniți, uită de toată mizeria și greutățile, umblă să-și conserve pielea.
Da, minciuna! Mă-ntreabă oamenii: ,,- Părinte, oare, e adevărat că o să fie
cutremur, că așa anunță la televizor tot felul de indivizi?” ,,- Măi băieți, vedeți-vă de liniște, stați
în bloc, acolo, nu coborâți, nu dormiți pe străzi, că nu-i nimic!” ,,- Da, dar uite că ne spun de două săptămâni
la radio și…” ,,- Măi, stați liniștiți
că nu se-ntâmplă nimic. Profeți mincinoși, dar este o industrie foarte bogată
și rentabilă!"
II. Părintele Cristian Deheleanu continuă să ne spună ce a mai
învățat de la viață până la 50 de ani:
,,Am învățat că cine vrea să trăiască cu evlavie va fi prigonit!
Sfinții sunt miei trimiși în turma lupilor!
Am învățat că nu trebuie pus totul la inimă. Inima nu e magazie...
Am învățat că iluziile sunt gratis. Dar dezamăgirile le plătim cu un
preț mult prea scump!
Am învățat că, deși ar putea să mă ferească, Dumnezeu îngăduie să fiu rănit. Am învățat că rănile sunt găuri prin care intră lumina. Oamenii ciuruiți de Hristos sunt plini de Cer!
Am învățat că, deși ar putea să mă ferească, Dumnezeu îngăduie să fiu rănit. Am învățat că rănile sunt găuri prin care intră lumina. Oamenii ciuruiți de Hristos sunt plini de Cer!
Am învățat că oricâtă durere aș simți, nu trebuie să devin o durere
pentru ceilalți.
Am învățat că acolo unde sunt prăpăstii între oameni nu e eficient să ridici garduri. Ci să construiești poduri!
Am învățat că acolo unde sunt prăpăstii între oameni nu e eficient să ridici garduri. Ci să construiești poduri!
Am învățat că o lumânare poate aprinde mii de lumânări. Un singur om
poate schimba o generație... Mă strădui să împrăștii lumina.
Am învățat că dacă lași toate căruțele să ți-o ia înainte nu vei mai
putea înainta de praf...
Am învățat că orice vârf aș cuceri nu trebuie să mă opresc. Urmează altul și mai înalt.
Am învățat că orice vârf aș cuceri nu trebuie să mă opresc. Urmează altul și mai înalt.
Am învățat că aproape toți oamenii îl iubesc pe Dumnezeu. Dar numai
puțini dintre ei se și tem de El!
Am învățat că Dumnezeu nu alege oamenii desăvârșiți. Ci îi desăvârșește
pe cei care L-au ales.
Știu la ce distanță este Dumnezeu de noi. La o îndoire de genunchi!
Știu multe lucruri, multe locuri frumoase. Dar maximum de frumusețe
este Hristos. Dincolo de El nu mai
este nimic. Știu unde mă voi duce: ACASĂ!
Am învățat în 50 de ani că…mai am multe de învățat!”
*
File de jurnal – 13 iul. 1982(II). ,,Din discuții am aflat că Părintele Valeriu
Anania, directorul Administrației Patriarhale, și-a depus dosarul de
pensionare. Pentru mine aceasta este o grea lovitură, dânsul fiind omul care
m-ar fi putut sprijini să-mi public cartea Bibliografia Revistei ,,Biserica
Ortodoxă Română”(1874-1984). Despre Părintele Pr. Prof. Dr. Petru Rezuș am
aflat că a ajuns ,,o epavă” și în teologie și în literatură. Domnul Prof. Dr.
Nicolae Buzescu a povestit că-ntr-o zi Părintele Rezuș a urcat în tramvai. Era îmbrăcat preot. Niște
tineri au început să râdă și să spună că ,,aici pute a popă!”Părintele Rezuș,
cu voce tare de s-a auzi în tot vagonul, a spus: ,,Nu, dom′le, aici pute a
prost!” Ceilalți pasageri au luat imediat poziție față de tineri.
Inspectorul Hâncu a spus că la Părintele
Protopop Pufan ,,vin multe gâște să primească binecuvântare”. Mitropolitul a
sesizat ironia domniei-sale și a spus că ,,Domnul Inspector cunoaște multă
teologie, ar trebui să-și dea doctoratul!”
Victor Spinei de la Iași este consătean cu
mitropolitul Nestor. Cartea sa, Moldova în sec. XI-XIV este o carte care
,,ridică probleme, dar nu le rezolvă”. Eu, care citisem această foarte
valoroasă lucrare, am afirmat că ,,e o carte cum rar se întâlnește, prin ea
lansându-se afirmații deosebit de curajoase!”
Cred că a mers totul bine.
Pentru mine, vizita Înalt Prea Sfințitului
Mitropolit Nestor are câteva semnificații de mare importanță:
a)
o
reînviorare a vieții religioase din parohie;
b) o revanșă față de cei de la mitropolie, care
considerau că ,,tânjesc după cele pierdute”. Văzând că stau destul de bine la
parohie și acasă, le va mai pieri din zâmbetul sfidător;
c)
o
reabilitare a mea în fața oamenilor. Unii ziceau că eu, în urma problemelor de
familie din ultimii cinci ani, voi fi dat afară din preoție, ba chiar că deja
îmi caut serviciu în altă parte Însuși Părintele Gheorghe Sfetcu de la Malovăț
se pronunțase că ,,ăsta nu stă în preoție, se face electrician!”;
d) o recompensă meritată părinților mei, care,
pornind în viață de la zero, au realizat mult pentru posibilitățile lor. Iată că azi au avut oaspete în casa lor pe
însuși mitropolitul Olteniei.
Duminică, 11 iulie, am făcut slujbă la Malovăț. Până
la 9.30 nu am putut începe slujba, fiindcă a trebuit să dau explicații în
legătură cu vizita din seara anterioară. Vizita a produs o impresie profundă în
rândul oamenilor. Mulți mi-au urat(sau m-au blestemat!) ,,să nu mai mori,
părinte, că ne-ai făcut să vedem ce n-am mai văzut!”Niciodată nu a mai fost un
mitropolit în Malovăț sau în Bârda.
Am uitat să spun că sâmbătă seara au citit Psalmul 103
și cele două rugăciuni de la Vecernie o fată și doi copii din Severin, ceea ce
a produs o deosebită impresie.
Părintele Ghiță Sfetcu mi-a adus vreo trei hârtii în
care era apreciat de protopopul și autoritățile comunale din Dolj, unde fusese
dislocat în anii ′50.
După-amiază am fost la muncă voluntară la noua școală
din Bârda. Au început să zidească etajul. De dimineață le împrumutasem schela
metalică a bisericii de la Malovăț.
Prezența mea și a Părintelui Ionică Sfetcu la
școală a făcut impresie deosebită, atât
asupra organelor comunale, cât și asupra oamenilor. Perceptorul Pârvănescu
Nicolae(Coliță), care lucra, ca din întâmplare, lângă mine, a încercat să mă
,,pipăie”, aruncându-mi ,,pastile” în legătură cu criza, cu industrializarea,
cu urbanizarea și cu alte principii ale politicii interne ale partidului. Pe
toate le punea pe muchie de cuțit, dându-le o interpretare negativă. Am păstrat
distanța, dându-i răspunsuri ,,ca la ziar”.
*
Închisoare orientală. Eram elev la seminarul din Craiova. Când am
plecat într-o vacanță, am apelat la mașini de ocazie, ca de obicei, fiindcă
plăteam mai puțin decât la tren. M-a luat un domn foarte cumsecade. Ne-am dat
în vorbă. Era petrolist, angajat la o firmă din Ploiești. Printre altele, mi-a
spus că a lucrat mult în Orient, prin țări precum Afganistan, Siria, Irak,
Iran, Kuweit și altele. Firma lui construia stații de extracții a petrolului cu
echipamente fabricate în România. Românii erau foarte apreciați în zonă, fiind
oameni pricepuți și harnici.
Șoferul mi-a descris cum arată și cum
funcționează închisoarea în una din țările menționate. La marginea orașului era
un teren îngrădit. Dimineața, la răsăritul soarelui, deținuții erau introduși
în acel teren. Aveau de ispășit pedepse între una și optzeci de zile. Pedepsele
de optzeci de zile se dădeau pentru crime, trădări etc. Când intrau pe teren
erau goi pușcă. Împreună cu ei intrau cam tot atâția gardieni. Aceștia erau
înarmați cu bice cu plumbi. După ce intrau toți, se închideau porțile și
gardienii începeau să-i bată pe deținuți cu biciul. Dădeau la întâmplare, în
cine se nimerea și unde se nimerea. Deținuții fugeau care-ncotro, gardienii
după ei. Din oră în oră se schimbau gardienii. ,,Tratamentul” acesta se aplica
deținuților până la asfințitul soarelui. Temperatura zilei ajungea la 40-50
grade. Nu aveau voie să mănânce, să bea apă sau să se odihnească. Abia după
asfințitul soarelui erau scoși din țarc, li se dădea apă și mâncare și erau
lăsați să se odihnească. Până la 7-8 zile rezistau, apoi începeau să cedeze.
Mulți mureau. Oricum, asemenea închisori erau o adevărată teroare pentru
localnici și nu numai pentru ei.
*
O, milostivă Maică! Redăm mai jos o excepțională priceasnă cântată
de Doamna Rafila Barbos, în care se vor regăsi mulți dintre cititorii
noștri. Poate fi folosită și ca rugăciune. Iat-o:
,,O, milostivă Maică, a milei scump izvor,
Nădejdea mântuirii, scăparea tuturor,
La tine vin cu lacrimi, când sunt îndurerat,
La mila ta, Măicuță, cu grea durere scap!
Că cine plânge, oare, în jale și nevoi
Și suferă durere alăturea de noi?
Doar inima de mamă cu cugetul curat
Pentru copii îndură durerea ne-ncetat!
Fecioara cea mai sfântă și Maica lui Iisus,
Măicuța tuturor, a noastră-n ceruri sus,
Tu suferi pentru lume, cu noi ești în nevoi,
Tu ești în suferințe, alăturea de noi.
Copilul de durere, sărman și necăjit,
La inima de mamă se simte ocrotit,
Că mama e nădejdea, izvor de mângâieri
Și când îi spui durerea recapeți noi puteri.
Eu sunt lipsit de toate, de tot ce este sus,
Că numai rugăciune și lacrimi am avut!
Îndură-te de mine, te rog, Stăpâna mea,
Că numai rugăciunea ți-aduc în fața ta!
Tu roagă-L pe Stăpânul, pe Bunul Fiul tău
Să scape de osândă sărman sufletul meu!
O, inimă de mamă, auzi durerea mea,
Eu sunt sărac și singur, te rog nu mă lăsa!”
*
Ajutoare și donații. Domnul Butoi Marius din Italia, fiu al satului Bârda: 300 lei; Domnul
Surugiu Viorel din Italia, fiu al satului Malovăț: 230 lei; Doamna Dr.
Ionescu Mihela-Aritina din Curtea de Argeș(AG), Doamna Crăciunescu Valeria din
Câmpulung – Moldovenesc(SV) și Domnul Balaci Marian din Izverna(MH): câte 200 lei; Domnișoara Bordeiașu Rodica-Ecaterina din
București: 150 lei; Domnul
Boncioc Mircea din Italia, fiu al satului Malovăț, Doamna Arhire Evelina
din Tr. Severin, fiică a satului Bârda, Domnul Bărbuceanu Dumitru
din Bobaița(MH), Doamna Ionescu Floarea din Câmpina(PH), Domnul
Bogdan Gheorghe din Germania, fiu al satului Malovăț: câte 100 lei;
Doamna Petruța Freund din Germania: 72 lei; Domnul Ing. Spătariu
Miron-Filip din Reșița(CS): 60 lei; Doamna Roman Carmen din Tr.
Severin, Domnul Mănescu Alexandru din București, Doamna Chircu Ramona
din Tr. Severin, fiică a satului Bârda, Domnul Dincă Constantin din
Tr. Severin și Doamna Cârligeanu Maria din Răușeni(BT): câte 50 lei;
Domnul Horodnic Tudor din Bârda a mai achitat 100 lei pentru
contribuția de cult, totalizând până acum
260 lei; Domnul Borugă
Mihai din Malovăț a mai adăugat 100 lei la contribuția de cult,
totalizând până acum 200 lei. Doamna Șonea Floarea din Bârda a mai
achitat 50 lei pentru contribuția de cult, totalizând până acum 220
lei; Domnul Giura Dragoș din Malovăț a achitat 50 lei pentru
contribuția de cult.
Domnul Mănescu Nicușor din Malovăț a achitat prima sa contribuție de cult: 200 lei. Domnul
Popescu Nicușor-Claudiu din Malovăț a achitat prima sa contribuție de cult:
50 lei;
Dumnezeu să le răsplătească tuturor!
*
Urmare îndrumării date de Prea Sfințitul
Episcop Nicodim, rugăm pe toți aceia care nu pot asigura cele necesare copiilor
lor pentru începerea școlii(ghiozdan, rechizite, îmbrăcăminte, încălțăminte),
să ia urgent legătura cu preotul pentru amănuntele necesare și vom rezolva
problemele. Important este ca să nu abandoneze copiii școala.
*
Publicații. În această perioadă, preotul Dvs. a reușit să mai
publice câteva materiale, astfel: Măria Ta, Țăran Român(I), în
,,Datina”, Tr. Severin, an. XXIX(2019), nr. 7391(13-14 iul., p. 5; Pelerinajele,
în ,,Națiunea”, București, 14 iul. 2019, ediție on-line (http://www.ziarulnatiunea.
ro/category/ religiespiritualitate); în ,,Omniscop”,
Craiova, ediție on-line(http://www.omniscop.ro);
,,Scrisoare pastorală” – 402, pe blogul Domnului Ben Todică,
directorul secției de limba română a postului de radio din Sydney(Australia), 3
aug. 2019(http://bentodica.
blogspot.com); în ,,Logos și Agape”, Timișoara, 4 aug. 2019,
ediție on-line(http://www.logossiagape.ro);
în ,,Armonii Culturale”, Adjud(VN), 4 aug. 2019, ediție on-line(http://armoniiculturale.ro); în
,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare(MM), 7 aug. 2019, ediție și on-line(https://ebibliothecaseptentrionalis.
wordpress.com); în ,,Observatorul”, Toronto(Canada), 7
aug. 2019, ediție și on-line(http://www. observatorul.com); Sacru și profan, în ,,Națiunea”,
București, 8 aug. 2019, ediție on-line (http://www.ziarulnatiunea.ro/
category/religiespiritualitate); Măria Ta, Țăran Român(IV), în
,,Datina”, Tr. Severin, an. XXIX(2019), nr. 7406(3-4 aug.), p. 3; în ,,Obiectiv
mehedințean”, Tr. Severin, an. XXI (2019), nr. 990(8 aug.), p. 11; Măria Ta,
Țăran Român(V), în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXIX(2019), nr. 7411(10-11
aug.), p. 3; Măria Ta, Țăran Român(VI), în ,,Datina”, Tr. Severin, an.
XXIX(2019), nr. 7418(24-25 aug.), p. 3; în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr.
Severin, an. XXI(2019), nr. 992(28 aug.), p. 11.
Parohia noastră a publicat ediția a II-a a
cărții Părintelui Simion Desobitu, Omul – chipul lui Dumnezeu(76 pag.).
Autorul și-a cumpărat întreg tirajul.
*
Excursii
– pelerinaj. Marți, 20 august, vom efectua o
excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Bârda - Tg. Jiu - Rm. Vâlcea -
Mânăstirea Cozia - Mânăstirea Turnu - Valea Oltului – Sibiu (orașul) –Rășinari
- Mânăstirea Păltiniș - încă una sau două mânăstiri – Petroșani - Mânăstirea
Lainici - Tg. Jiu - Tr. Severin. Costul este de 60 lei/pers. Avem 23
înscriși.
∎În ziua de 29
August organizăm o excursie – pelerinaj la Mânăstirea Schitul Topolnița, cu
prilejul hramului. Vor sluji acolo mai
mulți ierarhi. Parohia pune la dispoziție un autocar. Deci, participarea
este gratuită. Am început înscrierile.
*
Spovediri. Împărtășiri. În zilele rânduite și nu numai am spovedit și
am împărtășit: 3+27+45+33+1=109 enoriași. Dintre aceștia, 34 au fost
copii. Din Bârda a fost un copil!
*
Vârsta lui ,,De ce?” ,,- Măi nepoțele! A fost odată un împărat
mare, care a cucerit o bună parte din lume. Se numea Napoleon. El spunea că
numai proștii, fricoșii, leneșii spun că nu pot!” ,,- Cum adică?” ,,-
Păi, oamenii deștepți gândesc și caută soluții, până rezolvă problemele;
oamenii viteji luptă până înving, iar oamenii harnici muncesc și depășesc piedicile
ce li se ivesc în cale. Pentru aceștia nu există ,,nu pot”. ,,- Tataie, dar tu
poți să iei un porc în casă și să-l culci cu tine în pat?” ,,…- Nu, nu pot!”
,,- Am înțeles!”
*
Zâmbete. ☺La
ora de religie, profesoara explică: ,,- Și, copii, amintiţi-vă, că cei care vor
învăța pentru note de 9 și 10 vor ajunge în rai, iar cei care vor învăța pentru
4 și 5 vor nimeri în iad!” Bulă: ,,- Doamna profesoară, să înțeleg că nimeni nu
va termina școala viu?!” ☺Adam și Eva se plimbă prin rai. Eva: ,,- Adame,
mă iubești tu pe mine?” Adam: ,,- Vezi tu vreo alternativă?” ☺Femeile
sunt niște ființe foarte hotărâte, care niciodată nu privesc înapoi. Nici măcar
când parchează…!” ☺ ,,– Tu și soția ta aveți deseori păreri
diferite?” ,,– Da, întotdeauna, dar ei nu i-am spus niciodată!” ☺ Ne-au
cucerit romanii, Imperiul Roman s-a prăbușit. Ne-au învins turcii, Imperiul
Otoman s-a făcut praf. Ne-au ocupat rușii, URSS s-a destrămat. UE ne-a
integrat și e aproape de colaps. Ăștia încă nu și-au dat seama cu
cine se pun?! ☺ ,, – Doamnă, soțul dumneavoastră se zbate între
viață și moarte!” ,,– Așa a fost el întotdeauna, tot nehotărât!”
*
Înmormântări. În ziua de 8 Aug. am oficiat slujba înmormântări
pentru Meilă Verona (85 ani) din Malovăț. Dumnezeu s-o ierte!
*
Licitații. Duminică, 15 Sept., în incinta bisericii de la
Bârda, la ora 12, va avea loc licitația terenului bisericii din Govăra
pentru anul 2020; Duminică, 22 Sep., în incinta bisericii din Malovăț,
la ora 12, va avea loc licitația terenurilor bisericii din Ogașul Barbului,
Țigăreni și Ogășanu pentru anul 2020.
*
Picătura de apă. Din cauza secetei prelungite, restricția de apă se
prelungește pentru satele Bârda și Bobaița. Așadar, vom avea apă din două în
două zile, între orele 10-16.
*
Mulțumiri. Mulțumim celor ce au curățit mormintele după
erbicidare. Regret că mai sunt familii, care nu găsesc câteva minute să facă
același lucru pentru cei dragi ai lor. Când vezi mormintele acoperite de bălării uscate, ai impresia că
sunt mai morți cei vii decât cei morți!
*
Anunț. Începând cu 1 Septembrie, slujbele din duminici
și sărbători vor începe la ora 9.
*
Program. În cursul lunii septembrie avem următorul
program de slujbe: 1 Sept.(Bârda); 7 Sept.(Malovăț-Bârda); 8 Sept.(pomeniri
dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț);
14 Sept. (slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 15 Sept.(Bârda); 21 Sept.(Malovăț-Bârda); 22 Sept.
(Malovăț); 28 Sept.(Malovăț-Bârda);
29 Sept.(Bârda). În restul
timpului, la orice oră din zi sau din
noapte, preotul poate fi găsit la
biserică, acasă, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda @gmail.com.
Sănătate, pace și bucurii în casele și în sufletele
Dumneavoastră!
Pr.
Al. Stănciulescu-Bârda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu