Nicu Gavrilovici‎ to ACADEMIA DE POEZIE, ARTĂ ŞI LITERATURĂ - Teodor DUME + APOLITICĂ AB.

Nicu Gavrilovici‎ to ACADEMIA DE POEZIE, ARTĂ ŞI LITERATURĂ - Teodor DUME

Miroseai a iubire

nicu gavrilovici

~*~

Miroseai în seara aceea a lună plină...

Eu mă rătăcisem

în labirintul tristei galaxii.

La prima vedere

te-am iubit și la a doua

și de atunci te iubesc mereu agonizând.

Miroseai a maree și a altceva

al cărei miros nu îl cunoscusem încă

și am plonjat în adâncul speranței

căutându-te.

Miroseai a iacint

și te-am inspirat cum în copilărie

inspiram bolta cu îngeri,

Iubire!

***

CANTECUL FAPTURII

Arhiepiscopul Iustinian Chira

Pe Adam Îngerii l-au învatat sa cânte. Toata creatura cânta. Cânta soarele si luna, cânta stelele si lumina. Întreg spatiul rasuna de o armonie sfânta, pe care urechea noastra nu o poate cuprinde. De o miraculoasa simfonie este plin tot universul. Pentru ca în univers nu domneste haosul, ci ordinea si disciplina. Toate, cerul si pamântul, când asculta de legile date de Creatorul lor, formeaza în spatiu o desavârsita simfonie. Desi s-ar parea ca dincolo de atmosfera Pamântului domneste întunericul si tacerea, nu este asa. Aceasta este numai aparent, pentru ca organele pe care le avem noi, urechea si ochiul, au o putere de percepere limitata. În afara de ceea ce auzim sau vedem noi, exista o infinita bogatie de sunete si culori, care vibreaza mereu si cânta. Tacerea si întunericul absolut domnesc numai în iad, care este numit de Hristos întotdeauna „întunericul cel din afara, unde este plânsul si scrâsnirea dintilor” (Matei 25, 30). Acolo niciodata nu se aud cântece armonioase si frumoase. Acolo sunt sunete haotice care chinuiesc si înspaimânta permanent. Nici lumina nu este acolo o lumina care mângâie si încalzeste, ci este o lumina moarta, neîntâlnita în spatiul creat de Dumnezeu, unde si lumina si sunetul sunt create ca sa provoace fericirea si o liniste desavârsita tuturor credinciosilor.

Arhiepiscopul Iustinian Chira, Colo’n sus in vremea aceea, Ed. Manastirii Rohia, Rohia, 2010, p. 7-8

***

Miroseai a lună

a primăvară-doamnă toamnă,

a viață buna: doină şi lumină de pomină-vioară strumană

cum nu fu mai bună, în acest trai împreună.

----------------------------

Miroseai a iubire

APOLITICĂ

~*~

Să nu vă umple anii cu riduri

lăsați-vă primul chip,

ăla tânăr,

cel de azi nu e actual,

l-a ajuns toamna,

se văd poamele coapte,

ies în ochi

ca niște gutui cu buze aromate!

De vrei altele senzuale

ia niște

sentimente în bot,

în loc de infiltrații cu botox,

vei avea o față nou-nouță,

ieftină și fără bani!

Dacă nu te mulțumesc

cele oferite

arată-ți fața cu toate urechile

măcar să auzi cum te cheamă

la nuntit

lupii ăia din alte formațiuni apolitice!

Ce bine că pe mine n-o să mă auzi,

acustica ta

e pe altă frecvență,

nici o undă nu ne intersectează,

poate o față

care ne umple de riduri adânci

imposibil de oprit,

imposibil de netezit!...

~*~

11.10.2019.

Alexandru BERCEANU.

Sursa: PAVEL FERGHETE