luni, 15 februarie 2021

Adrian BOTEZ - 1-CAZUL DACIA. „ROMÂNIA MARE” – O AUTENTICĂ TEMĂ DE MEDITAŢIE

 



Adrian BOTEZ

 

CAZUL DACIA...

 

ROMÂNIA DE AZI: PREGĂTIREA CEA TAINICĂ

(a Drumului spre ROMÂNIA SACRĂ, de ieri, de mâine...de PURURI!)

 

 

 

1-CAZUL DACIA. „ROMÂNIA MARE” – O

AUTENTICĂ TEMĂ DE MEDITAŢIE

-sau :

SĂ-I LĂSĂM PE

PĂPUŞARI SĂ CREADĂ CĂ NE-AU „DUS DE NAS”!!! -

 

 

 

PRELIMINARII

 

...În aceste zile de o meschinărie şi ipocrizie şi porniri spre trădare cumplite, când „puterea politică <<de la guvernare>>” crede că ne-a păcălit, pe de-o parte (prin scandaloasa minciună obstinată şi neruşinată, prin frivolitate şi iresponsabilitate, care frizează demenţa ... şi ne azvârle tot mai adânc în mlaştina Haosului Dirijat!) -  iar „opoziţia politică parlamentară” (...de fapt, totdeauna şi în orice ţară de pe Terra acestor ani ai lui Kali Yuga, economicul transcende politicul, şi toate „mâinile” şi „culorile” se „înfrăţesc”, la modul chiar „transnaţional”, când e vorba de trădare şi de jaf şi de aneantizare naţională!) crede acelaşi lucru, că ne păcăleşte, prin încrederea pe care „ar trebui” s-o avem în ei, ca „alternativă” (după mintea lor de cretini aroganţi, care chiar cred că Neamul ăsta Românesc a atins ultimele trepte de degenerescenţă..., îl cred o turmă de sifilitici, de paralizaţi la minte, mancurtizaţi, acceptând orice „imagine rulată” de diferitele posturi TV – posturi care se prefac a fi concurente, când, de fapt, sunt finanţate, din străinătate, cu aceiaşi bani muradari şi însângeraţi, în speranţa fie a unui război civil, fie, mai curând, a unei anestezii/amnezii generale şi a unei „colaborări generalizate” la Giganticul Măcel Globalizat!!!!) – în aceste zile, SĂ ÎNCERCĂM SĂ NE RECULEGEM. Şi reculegerea aceasta s-o facem cuminte şi întru Dumnezeul Neamului Românilor, încercând, cu efort mare de Duh, să aflăm, prin „scufundare” în abisurile de lumină şi întuneric divin ale istoriei: să aflăm CINE SUNTEM, care TREBUIE, cu adevărat, să fie „ţintele” / scopurile noastre de acţiune naţională, spirituală şi materială, care să fie mijloacele de aflare a Adevărului Unic şi care să fie uneltele de ajungere la aceste scopuri. Fireşte, să aflăm şi cu ce argumente să ne înarmăm, pentru a fi bine-direcţionaţi, neclintiţi şi neînvinşi în lupta noastră...!!!

 

***

I- “TOT BALCANUL A FOST ROMÂNESC!”

 

...Începutul „expediţiei” spirituale şi a exerciţiului de luciditate/responsabilitate îl vom face folosind, pentru început, un interviu cu un mare şi autentic cărturar şi luptător aromâno-timocean, CRISTEA SANDU TIMOC – pentru că venerabila vârstă a domniei sale (94 de ani), precum şi întreg parcursul de luptă spiritual-naţionalistă al domniei sale - nu-l pot face suspicionabil de „partis-pris”-uri, „partizanate” meschine, ori controversabil, din punct de vedere  moral. Cel mult, amendabil în anumite puncte ale raţionamentului său personal, dar, în niciun caz, în eşafodajul argumentativ şi faptic, în „focul” durerii, exprimat în vizionarismul său naţionalist vaticinar (de unde purced şi soluţiile sale disperate, dar absolut sincere, în dorinţă!) şi al bunelor sale intenţii.

Micile sale erori de logică nu sunt, în niciun caz, rezultatul relei-credinţe şi al „intereselor personale şi ascunse” (precum în cazul „politicienilor” tip „ridiche”, ai „răzorului” nostru naţional, gata să-şi vândă sufletul, neamul şi Grădina Sfântă, pentru orice soi de nouă şi avantajoasă...”răsădire” politico-economică!), ci apar din pricina unor exasperări şi imagini distorsionate ale realităţii imediate: ÎN NICIUN CAZ, UN CĂRTURAR AUTENTIC (cum şi este dl CRISTEA SANDU TIMOC!) NU SE POATE ÎNŞELA, ÎN LEGĂTURĂ CU DATE VITALE ALE ISTORIEI TRECUTE ŞI, ÎN PARTE, TRĂITE!!!

 

...De la domnia sa (care este o istorie vie şi însângerată, precum un apostol răstignit pe o nouă Golgotă!) este necesar să re-învăţăm că singurul lucru pentru care merită să trăim, suferim şi murim este PATRIA! Iar noi, din păcate, nu ştim CARE NE ESTE PATRIA, DECI PENTRU CE ANUME TREBUIE SĂ LUPTĂM, CU PREŢUL TRUDEI ŞI  VIEŢII NOASTRE (...şi nici nu găsim dascăli de bună-credinţă şi ei înşişi preocupaţi de cercetare acribioasă, FĂRĂ FRICĂ ORI BLOCĂRI MENTALE CAUZATE DE OPORTUNISME/EGOISME!...şi extrem de puţin de dispuşi, deci, pentru Martiriul Adevărului!!!).

 

Nu ştim că, de fapt, scopul existenţei / luptei  noastre terestre se numeşte Fiinţa Noastră Românească Arheică sau „ROMÂNIA MARE (...dar nu aceea indicată, „din gură şi ziar”,  de pletoricul demagog Corneliu Vadim Tudor! – ci ROMÂNIA ARHEICĂ, dimpreună cu NEAMUL ROMÂNESC METAFIZIC/TRANSISTORIC! – din care facem parte, dar habar n-avem de asta! -  şi ne şi înverşunăm în negarea propriei noastre Fiinţe/Fiinţări!!!) – iar mijlocele de luptă pentru redobândirea Identităţii Noastre Arheice nu sunt NICICUM cele „democratice” (de fapt, luciferico-masonice!), ci cele ale Duhului Umano-Divin: TREZIREA (chiar prin cele mai cumplite „şocuri” metafizice şi, deci, CU TOTUL ANTI-DEMOCRATICE...!!! ) A CONŞTIINŢEI EULUI NOSTRU UMANO-DIVIN, CARE VA DETERMINA TREZIREA SUPRA-EULUI DUMNEZEIESC - ...altfel, nimeni dintre noi nu are dreptul să se „dea”/pretindă „creştin”, şi, încă, „creştin ORTODOX”!!! Deci, NICI OM ÎNTREG/ÎMPLINIT/”ISPRĂVIT”!!!

 

...Iată ce declară dl CRISTEA SANDU TIMOC, în interviul din revista online Dacia Aureliană – din care începem să aflăm nu doar identitatea noastră de neam, ci şi drepturile noastre de Neam Divin! – drepturi care, fiind cunoscute de către vecinii noştri din geografie şi istorie, devin tot atâtea motive de a ne urî, deşi noi nu emitem nicio pretenţie, de niciun fel (...din păcate, sunt semne  tot mai clare că noi începem să renunţăm până şi la elementarul drept de  A EXISTA, întru vizibilul fizic, moral şi magnific-demn... – ceea ce devine o vină imensă în faţa Lui Dumnezeu, care ne-a născut AICI pentru O MISIUNE TERESTRĂ, ACEEA DE „CANDELĂ A NEAMURILOR” LUMII AFLATE ÎNTRU APUNERE SPIRITUALĂ, CE NU-ŞI VOR MAI AFLA, CÂT DE CURÂND, DUHUL ŞI ROSTUL (AUTENTIC ŞI SPECIFIC!!!) PE TERRA!!!):

 

„ (...)Noi şi noi dovezi, documente, pagini de istorie şi cercetări etno-lingvistice vin să confirme, fără nici o urmă de îndoială, că întreaga Peninsulă Balcanică a fost cândva o „mare românească", un imens teritoriu traco-dac latinizat (s.n.). Invazia slavă din secolele al VII-lea şi al VIII-lea a găsit aici un popor numeros, unitar, vorbind o limbă romanică; un popor de păstori, comercianţi, meşteşugari, prelucrători de metale şi constructori bogaţi, o „ţară a bogaţilor", cum spunea cu invidie, dar şi cu admiraţie, cunoscutul ultranaţionalist sârb Vojislav Şeşeli.(…).

(…)Ne oprim din nou în Timoc, parte a Daciei Aureliene, unde se vorbeşte, după cum se ştie, aceeaşi limbă ca la Calafat sau ca la Timişoara, adică daco-româna. Împărţit între sârbi şi bulgari, acest teritoriu, numit şi „Valahia Mică", are în spate o istorie bimilenară. Dacă, la jumătatea secolului al XX-lea, proiectul creării unei confederaţii bulgaro-sârbe nu a fost transpus în practică, în schimb, până în ziua de astăzi, cele două ţări seamănă ca două picături de apă atunci când e vorba de proiectele criminale de deznaţionalizare îndreptate împotriva românilor sud-dunăreni (…).

(…)- Dacă ar fi să descrieţi Peninsula Balcanică din timpurile străvechi, de la extinderea Imperiului Roman în Balcani, începând cu anul 143 î.Chr., cu ce aţi începe?

- Tot Balcanul a fost românesc! Tot! De la Marea Egee, din Munţii Pindului, de la Adriatica, din Dalmaţia, de la Marea Neagră şi până la Dunăre, a fost un singur popor: poporul român(s.n.). Singurul popor existent în marginea de sud a acestui teritoriu, în epoca formării românilor ca neam latin, au fost grecii, însă ei ocupau zonele de lângă mări şi mai puţin câmpiile şi aproape deloc munţii. Pentru cel puţin şapte secole după Hristos, adevărata Românie Mare a fost Peninsula Balcanică...(…) Timpurile se schimbă, năvălesc slavii în secolul al VII-lea, peste încă şapte sute de ani vin turcii (1453), apoi, în părţile de apus, coboară austriecii, iar poporul român din Balcan se împrăştie, se împuţinează, în unele zone chiar dispare, cum ar fi Muntenegru şi Bosnia-Herţegovina. Pe lângă aromânii din Macedonia şi Pind, din Albania şi Bulgaria, rămân să reziste compact, până în ziua de azi, daco-românii din Timoc (200 de localităţi în Serbia, 100 în Bulgaria - 30 în jurul Vidinului plus 70 de-a lungul Dunării, pâna la mare). Ei au avut parte de domnia a cel puţin cinci voievozi români, începând cu Basarab I Întemeietorul, în secolul al XIV-lea, până la Matei Basarab, în secolul al XVI-lea. Aceşti domnitori au construit mai multe mănăstiri şi biserici româneşti în sudul Dunării, decât în nord, deoarece românii stăpâneau acel ţinut din timpuri străvechi, Dunărea nefiind niciodată, până la 1918, graniţă între fraţi. Dacă ne gândim la marele Basarab I, el a ridicat o mănăstire la Cladova, pe râul Şaina (azi în ruine), una la Mânăstiriţa (tot în ruine) şi una la Vradna (care există şi acum, fiind ocupată de călugăriţe sârboaice)(…).

(…)Toţi, şi grecul, şi bulgarul, şi albanezul, şi sârbul vor să ne zdrobească capul, văzând cât suntem de moi, cât de mult îndurăm... O naţie adormită. Apoi, ar mai fi şi alte motive. Spre exemplu, grecii. Cum să nu ne urască? Gândiţi-vă că, pâna la Cuza, 1/6 din averile mănăstireşti de la nord de Dunăre erau în mâna grecilor. Prin secularizarea averilor mănăstireşti, grecii au pierdut totul. Pe de altă parte, ei urăsc bogăţia şi vrednicia aromânilor, părtinirea de care s-au bucurat aceştia din partea turcilor, în timp ce pe dânşii i-au oropsit din greu; urăsc inteligenţa, mărinimia, spiritul liberal al multor intelectuali şi magnaţi aromâni. Vorbind de sârbi, ei ne urăsc pentru că le-am luat Banatul în 1918. Socotesc că au fost stăpâni acolo şi au pierdut din pricina vicisitudinilor istorice care pe români i-ar fi favorizat (însuşi generalul Berthelot le-a alungat armata din Timişoara). Ne mai urăsc şi pentru bogăţia păstorilor aşa-zişi vlahi, pentru că noi am deţinut cele mai bune pământuri (doar eram băştinaşi, ce-ar fi dorit?), pentru că suntem diferiţi, suntem latini, aparţinem unei mari familii de popoare vest-europene. În fine, bulgarii ne urăsc pentru acelaşi lucru, dar şi pentru că le-am luat Dobrogea. Ar fi dorit-o toată, până la Constanţa, nu doar cele două judeţe. S-au bătut mult pentru asta(…).

 

***

II - EXISTĂ O CONJURAŢIE ÎMPOTRIVA CUVÂNTULUI „ROMÂN"!!!

(…)Există o conjuraţie împotriva cuvântului „român", atât la Sofia, cât şi la Belgrad sau Atena. Neromânii doresc uitarea acestui cuvânt, au dezvoltat politici de stat care urmăsesc acest cuvânt ca pe un... terorist, ca pe un... stigmat al diavolului (s.n.). Ei ar dori ca românii balcanici să nu mai aibă nici o legătură cu ţara de la nordul Dunării, să se ţină drept o naţie nouă, cu o limbă diferită, astfel că ajutorul şi interesul României pentru fiii ei din sud să nu mai aibă obiect.

„Dacă sârbii nu dau drepturi minorităţii române din Timoc, România trebuie să blocheze aderarea lor la UE" (n.n.: iată una dintre naivităţile cărturarului timocean, izvorâtă din exasperare şi lipsa perspectivei istorice, care l-a animat până în acest punct al interviului).

(…)- Au făcut oare tot ce era normal să facă politicienii României de după 1989, pentru a-i ajuta să supravieţuiască pe daco-românii din Timoc şi pe aromânii din restul zonei balcanice?

- Doar vag şi doar din întâmplare. O excepţie face preşedintele Băsescu (iată o a doua naivitate, izvorâtă din aceleaşi cause, asupra cărora avertizam mai sus; de data asta, a se observa, urmărind curgerea textului, că dl Cristea Sandu Timoc păstrează, în frază şi-n ton rezerve mari şi tragice!!!), mai ales în ultimii ani, când s-a arătat interesat de românii din jurul României. Numai în ultimele luni dânsul i-a trimis pe primul-ministru Boc la Sofia şi pe ministrul de Externe Baconschi la Bor (recent). Preşedintele s-a dus la Cladova şi bine a făcut, deşi autorităţile sârbe l-au ignorat. Urât din partea lor, mai ales că el caută să-i bage în Europa. A fost, de curând, şi în Macedonia. Declaraţiile au fost frumoase, încurajările sunt puternice, promisiunile sârbilor şi bulgarilor par ferme, dar, imediat după încheierea protocolului unei vizite, teroarea anti-românească reîncepe. Aceşti oameni nu au onoare. Bulgarii au scăpat de constrângerile UE, de dinainte de aderare, ne-au păcălit pe toţi, de la Bucureşti, la Bruxelles. Dar sârbii nu mai trebuie lăsaţi să-şi bată joc; dacă nu dau drepturi minorităţii române din Timoc, România trebuie să blocheze aderarea lor la UE. O mare şansă, pierdută, a avut fostul preşedinte Iliescu. În anii războiului din Bosnia, peste 1.000 de cisterne de motorină au tranzitat România din Rusia spre Belgrad şi spre front. Atunci să fi spus d-l Iliescu: până aici, tovarăşi! Trec cisternele cu o condiţie: recunoaşteţi statutul juridic al românilor timoceni, acordaţi-le dreptul la limba română, la şcoli, la biserici! (n.n.: îl durea în “bumbărează” pe “dl Iliescu” de “salvarea Neamului”…când el avea ordine foarte precise, de la Oculta Mondială, care l-a “montat” la noi, să distrugă fibra morală şi de rezistenţă a Neamului Românesc, Neam de Imperialitatea Sacră! – …Ion Iliescu era anunţat ca fiind “succesorul lui Ceauşescu” [Ceauşescu fiind un NAŢIONALIST, deci o “struţo-cămilă, un paradox periculos, în lumea masonică, get-beget şi UNIVERSAL-INTERNAŢIONALIST-COMUNISTĂ, numită fals “liberalo-comunistă”, de la Washington şi până la Moscova! – de la biroul lui Regan şi până la biroul lui “Gorby”/Gorbaciov!] -  încă din 1974, prin oficina Masoneriei Albastre, de la New York-Washington - Europa Liberă!!!). Să-i fi văzut pe fraţii sârbi cum se conformau... Altminteri, ei nu ştiu de prietenie, de înţelegeri mutuale, de bună vecinătate, nici măcar de reciprocitate (sârbii din România au toate drepturile posibile!).

- Ar putea guvernanţii de la Bucureşti să facă faţă cerinţelor românilor din jurul României, în condiţiile în care criza îngenunchează economia românească?

 

***

III - CRED CĂ SINGURII GUVERNANŢI CARE AR ÎNŢELEGE DRAMA NOASTRĂ AR FI AROMÂNII!!!

  - Cred că singurii guvernanţi care ar înţelege drama noastră ar fi aromânii. Ei să vină la putere în Bucureşti, şi ne-ar fi mult mai bine!  (s.n. – n.n.: având în vedere situaţia istorică, dar, mai ales, cea “de facto”, a aromânilor, şi în epoca interbelică, atunci când au fost primii care l-au înconjurat, cu maximă încredere, pe Căpitan - …din păcate, nedovedindu-se tot atât de rafinaţi, în înţelegerea de Duh, pe cât erau de fideli şi de vii/vitalişti întru re-acţiune! – …dar şi în “anul de graţie” 2010, când sunt siliţi, în Grecia, Bulgaria, Serbia etc. să-şi apere, viaţa lor şi a familiei, cu toporul în mână, ÎN FIECE NOAPTE DATĂ DE DUMNEZEU! – când grecii, bulgarii, sârbii etc., ieşiţi de la crâşmă, vor “să bea sânge de valah blestemat”… -   nu  ne îndoim că soluţia propusă de C.S.T. este, FOARTE SERIOS,  de luat în seamă!!!… - singura rezervă fiind că “orice pădure are uscăturile ei”, şi că un Ion Caramitru şi-a trădat, deja, Neamul, la fel şi un Costică Canacheu…, dar şi, în diaspora, un Vasile Barba[1] [1] etc.) . Bunînţeles, n-am auzit să fi fost tăiate fondurile pentru minorităţile din ţară. În urmă cu patru ani, ştiu sigur că minoritatea sârbească din România (adică 25.000 de suflete) primea de la stat, pentru proiecte culturale, biserici, asociaţii etc., peste 200.000 de euro pe lună! Azi, poate or primi pe jumătate, dar tot primesc. Atunci, cum să se taie puţinele fonduri pentru românii minoritari din jurul ţării? Dacă, totuşi, au fost tăiate, e o lipsă de cultură politică din partea politicienilor români. Dai tu atâţia bani unui grupuleţ de sârbi (croaţilor le dau alţi bani, bulgarilor alţi bani, ruşilor alţi bani), şi românilor timoceni nu le dai măcar zece mii de euro!? Nouă, aici, la ASTRA, dacă ne-ar da două mii de euro pe an, nu pe lună!, şi tot ar fi bine, tot am mai face ceva treabă, o revistă, un site pe Internet, un buletin, un transport de abecedare. Am impresia că, în instinctul majorităţii românilor, sentimentul naţional a adormit de tot. Mai dăinuie puţin în Transilvania şi în Banat, dar în rest îi mort. şi mai e ceva: cred că politicienilor români le e frică de românii din sudul Dunării, de românii de pe pământul lui Decebal şi Traian. Ei nu-i cunsoc pe timoceni. Timocenii încă n-au fost sârbizaţi, încă n-au fost bulgarizaţi. Că-i urăsc sârbii şi bulgarii e una. Dar politicienii români nu-şi dau seama că sârbii şi bulgarii vor ca şi românii să-i urască! Asta ar fi bucuria lor cea mare...(s.n.)

Vedeţi că Petre Ţuţea avea perfectă dreptate, când caracteriza cele două ramuri, cea de la Nord de Istru (noi…) şi pe cea de la Sud de Istru (aromânii/macedo-românii prigoniţi, deci oţeliţi ŞI VII!!!)?!  “Mă întreba Marin Preda cum era cu macedo-românii şi i-am zis : domnule Preda, macedo-românii nu sunt români, sunt super-români, români absoluţi. Atât de năpăstuiţi şi goniţi, au instinct naţional de fiară bătută.Iar eu şi dumneata, pe lângă ei, avem forţa domestică de raţe.Macaim. Am stat cu macedo-români în temniţă. Ii băteau până îi omorau, dar ei nu declarau nimic. Au o bărbăţie perfectă.”

 

***

VA URMA



[1] [1] -"Macedoromânii sunt români absoluţi!"- Scrisoare deschisă către preşedintele României, Traian Băsescu  (2006) –La 16 aprilie 2005, un grup de compatrioti români - cu ascendente balcanice, recte aromani/ macedoromani - a cugetat ca nu mai doreşte  a fi de nationalitate romana; in numele unui ONG,, a unei asociatii insidios intitulate Comunitatea Aromana din Romania, respectivii insi au cerut autoritatilor romane recunoasterea aromanilor - in Romania! - ca minoritate nationala (s.n.).
Este un afront antinational fara precedent, ce agreseaza istoria, complexa si tumultoasa - demna si eroica, in egala masura - a ansamblului neamului romanesc, carpato-danubiano-balcanic, si a Patriei noastre Romania
(s.n.)… - cf. Formula AS, nr. 713, 2006.

Împotriva acestor iresponsabili (sau…mercenari?!) s-au ridicat titani ai luptei AUTENTICE aromâneşti, precum Hristu Cândroveanu, Matilda Caragiu Marioţeanu,  prof. Hristu Cândroveanu, respectiv presedinte a.i. prof. univ. dr. Gheorghe Zbuchea…ba chiar şi trădătorul cauzei, din 2000…Ion Caramitru! Dar n-au obţinut cine ştie ce ajutor…ori, măcar, înţelegere! 









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu